SCHIMBARI CLIMATICE

SCHIMBĂRI CLIMATICE

2.1 Gaze cu efect de sera. Prototcolul de la Kyoto

Atmosfera Pamântului este este formata din 78% azot (N₂), 21% oxigen (O₂) si 1% alte gaze. Dioxidul de carbon (CO₂) reprezinta 0,03-0,04% în timp ce vaporii de apa variaza între 0 si 1%.

Modul în care se produce încalzirea suprafetei Terrei are loc astfel: o parte din radiatia solara care atinge Pamântul este reflectata înapoi în spatiu. Din aceste radiatii, o parte este retransmisa spre suprafata pamântului de catre un strat de gaze numite "gaze cu efect de sera", ducând la cresterea temperaturii în atmosfera.

Fig. 2.1.1 Modul de producere a efectului de ser&# 444f59e 259;

Cele mai importante gaze cu efect de sera (GES) sunt: dioxidul de carbon (CO₂), metanul (CH₄), halocarburile (rezultate din activitatile umane), protoxidul de azot (N₂O), ozonul (O₃) si vaporii de apa (H₂O), aerosoli, etc.

Cel mai insemnat impact asupra încalzirii globale îl constituie cantitatea de metan si dioxid de carbon degajate în atmosfera ca urmare a utilizarii combustibililor fosili. Aceasta este responsabila de cresterea cu 50% a GES în atmosfera. Alte 20% GES provind din industria chimica (CFC), 15% provin din practicarea agriculturii intensive (CO₂, CH₄, N₂O) iar alte 15% din GES provin din procesele de despadurire. Un GES este considerat cu atât mai puternic cu cât are un potential de încalzire globala mai mare (GWP - global warming potential).

Fig 2.1.2 Tabel cu potentialul de încalzire globala a diferitelor gaze cu efect de sera

România a ratificat Conventia Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari Climatice adoptata la Summit-ul de la Rio de Janeiro din anul 1992 (UNFCCC - United Nations Framework Convention for Climate Changes) în anul 1994, prin legea 24/1994, fiind prima tara din Anexa 1 a Conventiei care a ratificat Protocolul de la Kyoto, prin Legea 3/2001. În urma ratificarii Protocolului de la Kyoto, România si-a asumat urmatoarele angajamente:

Reducerea emisiilor de gaze în perioada 2008-2012 cu 8% fata de nivelul de emisii înregistrate în 1989 (anul de referinta);

Realizarea nu mai târziu de anul 2007 a unui Sistem National de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera;

Elaborarea si implementarea politicilor în scopul promovarii dezvoltarii durabile;

Realizarea înainte de anul 2008 a Registrului National de emisii de gaze cu efect de sera etc.

Protocolul de la Kyoto prevede mecanisme flexibile de reducere a emisiilor de GES. Aceste mecanisme sunt de urmatoarele tipuri:

Joint Implementation - între partile incluse în Anexa I a UNFCCC, singurul mecanism implementat în România în acest moment.

Mecanism de Dezvoltare Curata (CDM) - între tarile incluse în Anexa I a UNFCCC si o parte care nu este prevazuta în Anexa I;

Comert de Emisii (ET) -între partile incluse în Anexa I a UNFCCC. La nivelul judetului Maramures, în cursul anului 2005, a fost realizata inventarierea instalatiilor care intra sub incidenta Directivei 2003/87/CE, conform Anexei I, în vederea înfiintarii la nivel national a unei scheme de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de sera si a elaborarii Planului National de Alocare (NAP) prin care se stabileste modul în care certificatele de emisii de gaze cu efect de sera vor fi alocate.

In judetul Maramures nu sunt derulate proiecte Joint Implementation în acest domeniu si nu au fost identificate instalatii care sa intre în categoria celor prevazute de Directiva 2003/87/CE, privind instituirea unui sistem de tranzactionare a licentelor de emisie de gaze cu efect de sera si de modificare a Directivei Consiliului 96/61/CE-IPPC.

2.1.1 Emisiile de gaze cu efect de sera la nivelul judetului.

Inventarul judetean 2000 - 2005

La nivelul judetului Maramures, PGE (potential global echivalent calculat prin transformarea potentialului de încalzire al gazelor cu efect de sera în potentialul echivalent al CO₂) rezultat în urma inventarierii realizate pentru anul 2005, a fost de 846464 tone CO₂ echivalent fata de 788117 tone în anul 2004.

Ponderea celor trei principale gaze cu efect de sera, în CO₂ echivalent, este: CO₂ (74,7%), urmat de CH₄ (18,8%) si N₂O (6,5%).

Fig. 2.1.1.1

Ponderea principalelor gaze cu efect de sera în CO₂ echivalent

în judetul Maramures

Principalele surse de emisii ale gazelor cu efect de sera sunt sectorul industrial cu o pondere de 33,1%, arderea combustibililor în sectorul rezidential - comercial - institutional 23,7%, traficul rutier 19,6%, distributia combustibilului (gaz metan) 12,1 %, agricultura 10,2% si altele 1,3%.

Fig. 2.1.1.2

Ponderea CO₂ echivalent pe sectoare de activitate

Cele mai importante cantitati de CO₂ provin din industrie, combustie rezidential-institutionala si trafic, iar emisiile de CH₄ provin în special de la retelele de distributie a gazelor naturale si din agricultura.

Evolutia emisiilor de CO_{2 ECH} în perioada 2000 - 2005:

Pentru judetul Marmures, a fost realizata si raportata inventarierea substantelor care creeaza efect de sera (hidrocarburi si perfluorocarburi), pentru perioada 1995-2005, cuprinzând urmatoarele:

Cantitatea de substanta introdusa în echipamente noi în perioada: HFC-23 - 7,488 tone/an, HFC-32 - 3,597 tone/an, HFC-41 - 0,560 tone/an, HFC-43-10 - 0,151 tone/an, HFC-125 - 0,298 tone/an, HFC-134a - 1,487 tone/an, HFC-152a - 0,149 tone/an si HFC-143a - 0,326 tone/an;

Cantitatea de substanta utilizata pentru reumplerea unor echipamente aflate în functiune în perioada: HFC-43-10 - 0,020 tone/an, HFC-134a - 1,458 tone/an, HFC-143a - 0,011 tone/an HFC-41 - 0,103 tone/an, SF₆ - 0,031 tone;

Cantitatea de substanta ramasa îm echipament la scoaterea acestuia din uz: HFC-134a - 0,068 tone/an, HFC -143a - 0,001 tone/an;

Cantitatea de substanta recuperata dupa scoaterea din uz a echipamentului: HFC-134a - 0,422 tone/an, HFC-143a - 0,001 tone/an.

2.1.2 Politici si masuri privind reducerea de gaze cu efect de sera

Politicile si masurile privind reducerea GES, la nivelul României, sunt cuprinse în Strategia Nationala pentru Schimbari Climatice. În conformitate cu Protocolul de la Kyoto, politicile si masurile suplimentare aplicate în România prevad:

Cresterea eficientei industriale ca si consum de energie;

Reducerea progresiva a aspectului sau de poluator de la extractie si pâna la consum;

Utilizarea de mijloace mai putin poluatoare în sectorul transporturi;

Folosirea surselor de energie regenerabila în constructii;

Îmbunatatirea sectorului forestier prin extinderea zonelor împadurite, etc.

Prin adoptarea obiectivului de reducere a emisiilor de GES, România si-a manifestat preocuparea cu privire la schimbarile climatice si angajamentul politic vizând realizarea obligatiilor asumate în baza Conventiei.

În vederea îndeplinirii acestor atributii, Strategia Nationala pentru Schimbari Climatice se bazeaza pe orientari specifice, dintre care subliniem:

Dezvoltarea sistemului de instruire si educatie, cresterea gradului de constientizare a publicului, referitor la shimbarile climatice din România;

Realizarea Registrului National;

Transpunerea si implementarea Directivei 2003/87/CE pâna la data de 01.01.2007, pentru a permite începerea comercializarii emisiilor la data integrarii.

2.2 Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal

Perturbarea echilibrului natural al ozonului stratosferic este   determinata de substantele chimice rezultate din activitatati antropogene. Aceste reactii chimice sunt cauzate de substante sintetice din clasa cloroflorocarburilor (CFC), hidroclorofluorcarburilor (HCFC), fluorcarburilor cu continut de brom (halonii) si a altor compusi organici cu continut de halogeni (tetraclorura de carbon - CCl₄, bromura de metil - CH₃Br, metilcloroformul - CH₃CCl₃, etc), monoxidul de carbon (CO), bioxidul de carbon (CO₂), metanul (CH₄), protoxidul de azot (N₂O), oxizii de azot (NO_x), etc.

Degradarea stratului de ozon stratosferic are efecte negative evidentiate atat la nivelul oamenilor cat si a ecosistemelor si a mediului inconjurator in general.

România a aderat la Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon, adoptata la 25 martie 1985, la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon adoptat la 16 septembrie 1987 si al Amendamentul de la Londra la 27-29 iunie 1990, prin Legea nr. 84/15.12.1993. De asemenea a fost ratificat amendamentul la Protocolul de la Montreal adoptat la 25 noiembrie 1992 la Copenhaga si amendamentul la Protocolul de la Montreal adoptat la Montreal în 1997, prin Legea nr.150/06.04.2001 care prevede instituirea unui sistem de licente pentru productia, importul si exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon în vederea exercitarii unui control asupra acestor substante.

Inventarul anual al consumurilor de substante care depreciaza stratul de ozon, pe sectoare de activitate

La nivelul judetului Maramures au fost indentificati 6 agenti economici care în anul 2005, au utilizat o cantitate de freon (CFC22) de 1222 kg introdusa în echipamente noi si 97 kg freon (CFC22) utilizata pentru reumplerea unor echipamente aflate in functiune. Nu au fost identificate instalatii automate de stins incendii încarcate cu halon 1211 sau halon 1301 si nici cazuri de utilizare a bromurii de metil în tratamente fitosanitare. De asemenea, nu se mai foloseste tetraclorura de carbon în aplicatii industriale.

La nivelul anului 2005, nu au fost identificati agenti economici cu sediul în judetul Maramures care sa importe substante încadrate la pozitiile prevazute în anexa 2 a Ordinului Comun nr.1610/2002 emis de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Finantelor Publice.

Politici si masuri pentru eliminarea treptata a substantelor care depreciaza stratul de ozon

Programul National de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon, actualizat, aprobat prin HG nr. 58/22.01.2004, cuprinde actualizarea Strategiei de Eliminare a ODS-urilor, aplicabila pe perioada 2003-2005, cu urmatoarele componente principale:

întarirea capacitatii nationale de implementare a prevederilor Conventiei si Protocolului

indentificarea proiectelor pentru care Guvernul României solicita asistenta din partea Fondului Multilateral

dezvoltarea la nivel national a cadrului institutional de instruire a frigotehnistilor, fundamentat în perioada 1999-2001.

Pentru atingerea obiectivului final de eliminare a ODS-urilor, au fost trasate câteva directii de realizare. Acestea vizeaza in primul rand accentuarea necesitatii instruirii tehnicienilor din domeniul de service al sectorului refrigerare, întrucât aceasta activitate constituie principalul consumator de ODS-uri. La nivelul judetului Maramures în anul 2005, au functionat 8 agenti economici cu activitate de service pentru echipamente de refrigerare, în care lucreaza tehnicieni atestati de ICPIAF SA Cluj Napoca.

2.3. Concluzii

Schimbarile climatice si distrugerea stratului de ozon reprezinta probleme grave pentru a caror solutionare au fost întreprinse actiuni privind gasirea solutiilor de reducere sau stopare a emisiilor de gaze responsabile de acestea. În acest context, prin Legea nr.24/1994 România a ratificat Conventia cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor climatice si Protocolul de la Kyoto prin Legea nr.3/2001, iar in privinta reducerii gazelor responsabile de distrugerea stratului de ozon România a aderat prin Legea nr.84/1993, la Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon adoptata în 1985, la Protocolul de la Montreal adoptat în 1987 si Amendamentul adoptat la Londra în 1990.

Din datele existente pentru anul 2005, din masuratorile efectuate la nivelul judetului Maramures rezulta ca emisiile de CO_{2 ECH} au fost mai reduse fata de anul 2002 cu 25% si mai mari fata de anul 2004 cu 7,4%. (Cresterea se datoreaza extinderii listei agentilor economici inventariati la estimarea emisiilor de CO_{2 ECH}).

In judetul Maramures, se intreprind in continuare actiuni de implementare si diseminare a masurilor si politicilor nationale privind respectarea angajamentelor asumate de România în urma aderarii la diferite tratate si conventii internationale privind protectia atmosferei.