DESPRE MUNCĂ
1.Munca e bratara de aur.
2.Munca este mama saracilor.
3.Munca ne scapa de trei mari rele: de urât, de fapte rele si de neavere.
4.Munceste astazi ca sa manânci mâine.
5.Munca când ti-o cauti bine
E si Dumnezeu cu tine.
6.Omului cu staruinta toate îi sunt cu putinta.
7.Pomul se cunoaste dupa roade si omul dupa fapte
8.Toamna se numara bobocii.
9.Mergi încet ca ajungi departe.
10.Cine nu munceste la tinerete, n-are la batrânete.
11.Lucrul bine început, e pe jumatate facut.
12.Cine se scoala de dimineata departe ajunge.
13.Munca sfinteste locul.
14.Pamantul, cat de bun ar fi, fara lucrator ramâne salbatic.
15.Cine nu învata la tinerete, va plânge la batrânete.
16.Harnic ca o albina, strângator ca o furnica.
DESPRE LAUDĂ.
1.Lauda -ma gura ca ti-oi da friptura.
2. Luda de sine nu miroase -a bune.
3. Laudatul si scarpinatul nu costa bani.
4. Nu-ti lauda singur faptele, ca-ti pierzi rodul.
5. Dupa ce apune soarele,lauda ziua.
6. Când lauzi nu dai nimic: recunosti.
7. Mai bine o mustrare frumoasa, decât o lauda proasta.
DESPRE ADEVĂR sI MINCIUNĂ
1. Adevarul pluteste ca untul de lemn deasupra apei.
2.Timpul descopera toate.
3.Ulciorul nu merge de multe ori la apa, ori se sparge, ori crapa.
4.Un împarat care judeca pe saraci dupa adevar
Îsi va avea scaunul de domnie întarit pe vecie.
5. Mai bine sarac si curat
Decât avut si rusinat.
6.Nu e greu sa gasesti adevarul e greu sa ai dorinta de a-l gasi.
7.Banu furat îsi spune stapânul.
8.Adevarul e ca apa rece de care dor numai dintii bolnavi.
9.Pâna acum, oamenii n-au gasit alt drum spre adevar decât greseala.
10.Cine a mintit o data nu se mai crede nici când spune adevarul.
11.Adevarul e ca focul: când cauti sa-l acoperi arde.
12.Pentru a îngropa adevarul trebuie multe lopeti.
13.Acela e adevarul care e spus de toata lumea.
14.Adevarul iese la iveala ca nasul în mijlocul obrazului .
15.Limbajul adevarului e simplu.
16.Adevarul are inima linistita.
17.Adevarul e mai stralucitor ca soarele.
ECOMOMIE sI RISIPĂ
ALTRUISM - EGOISM
1. Albina e onorata nu fiindca munceste pentru ea, ci fiindca munceste pentru toti.
2.Altii au plantat ceea ce eu manânc, eu plantez ceea ce altii vor mânca .
3.Nu e bun de nimic cel care nu e bun decât pentru el.
CINSTE sI NECINSTE
1.Mai mult valoreaza o comoara de cinste decât aurul.
2.Omul învatat si necinstit e ca belciugul de aur la râtul porcului.
3. Cinstea nu se cumpara, dar nici nu se vinde.
4. Cinstea e floare rara.
5. Cinste dai, cinste gasesti.
6. Cinstea cu rusinea nu pot sta împreuna.
7. Cinstea omului are cautare.
DESPRE ÎNŢELEPCIUNE sI ÎNVĂŢĂTURĂ
1.Înteleptul tace si face.
2. Înteleptul aduna si prostul risipeste.
3.Asculta, fiule, învatatura tatalui tau
si nu uita îndrumarile mamei tale
Caci ele sunt o cununa placuta pe capul tau
si un lant de aur la gâtul tau.
4.Ferice de omul care gaseste întelepciunea
si de omul care capata priceperea
Caci ea este mai de pret ca margaritarele.
5.Pastreaza întelepciunea si chibzuinta
Caci ele vor fi podoaba gâtului tau.
6.Întelepciunea pretuieste mai mult decât margaritarele.
8.Omul întelept îsi ascunde stiinta, dar inima nebunilor vesteste nebunia.
9.Cine umbla cu înteleptii se face întelept.
10.Celui întelept îi ajunge un cuvânt.
11.Întelepciunea face pe om rabdator.
12.Înteleptul cucereste cetatea vitejilor
si doboara puterea în care se încredeau.
13. Cumpara adevarul si nu vinde întelepciunea, învatatura si priceperea.
14.Un om întelept este plin de putere
si cel priceput îsi oteleste vlaga.
15.Omului cu învatatura îi curge miere din gura.
16.Învatatura este cea mai buna avutie.
17.Omul chibzuit vede nenorocirea si se ascunde, dar cei prosti merg înainte.
18.Întelepciunea nu se împrumuta cu carul, ci se câstiga cu bobul.
19. Tacerea are glasurile ei de întelepciune:ascult-o!
20. Podoabele nu te fac frumos, ci mai frumos
Învatatura nu te face întelept, ci mai întelept.
21.Înteleptul face si tace.
22.Ochii înteleptului vad mai departe.
23. Înteleptul învata din patania altuia.
24. Înteleptul învârteste de sapte ori limba în gura, înainte de a vorbi.
25. Omul întelept îsi cumpara vara sanie si iarna car.
26. Vrednicia fara întelepciune, ca o frumusete fara ochi.
27. Înteleptul se teme si se abate de la râu,
Dar nesocotitul este îngâmfat si fara frica.
28. Mai bine un vrajmas întelept decât un prieten nerod.
29. Un întelept fagaduieste si un nebun trage nadejde.
30. Nu da sabia în mâna vrajmasului.
31. Încalzeste-te cât arde focul.
31. Nu întarâta câinii pâna nu iesi din sat.
DESPRE POLITEŢE
1.Buna ziua, caciula, ca stapânul n-are gura!
2.A fi împarat e o întâmplare, a fi om e lucru mare.
3.Vorba dulce mult aduce.
4.Cu o lingura de miere prinzi mai multe muste decât cu o bute de otet.
5.Întâi asculta si pe urma vorbeste.
6.Nu râde de altii, uita-te la tine.
7.Fapta buna e pentru om cununa.
8.Omul cinsteste haina, nu haina pe om.
9.Pe plugar sa-l cinstesti,
Ca de la el hrana dobândesti.
10.Nu trebuie sa schioapeti în fata schiopilor.
11. Oaspetele e primit dupa vesminte si e condus dupa cum a vorbit.
12.La masa niciodata nu lauzi bucate straine.
13.Vizite când faci,fa-le pentru dragoste,iar nu pentru iscoade.
14.Glumele numai cu cei deopotriva cu tine.
15.Cui îi este permis mult trebuie sa-si îngaduie putin.
16.Nobletea purtarii împodobeste mai mult decât cea a nasterii.
17.Omul trebuie sa traiasca nu dupa cum îi place, ci dupa cum îi este îngaduit.
18.Comporta-te pe munte ca si cum te-ai comporta într-un palat.
19.Când altul graieste nu-i lua vorba din gura,ci asteapta mai pe urma.
20.Omul e dator sa-si masoare lungul nasului.
21.Fa loc celui mai batrân si celui mai mare la orice adunare,ca sa dobândesti cinste mai mare.
22.Ori te porti cum ti-e vorba,ori vorbesti cum ti-e portul.
23.Pretul omului sta în iscusinta duhului sau si în cinstea purtarii sale.
24.Politetea este o moneda care îmbogateste,nu pe cel ce o primeste,ci pe cel ce o cheltuieste.
25.Când se vorbeste rau de altul,pune-ti lacat la gura si vata în urechi.
26.Omul politicos învata politetea de la cel care n-o are.
27.Obraznicul manânca praznicul,dar plateste cu obrazul.
DESPRE CALOMNIE
1.Lasa sa te vorbeasca de rau ; pe luna n-o latra câinii.
2.Câinii latra , ursul merge.
3.Cine sapa groapa altuia cade el în ea .
4.O inima linistita este viata trupului,
Dar pizma este putrezirea oaselor.
5.Nimeni nu zburatuieste în pomul neroditor; toata lumea da în pomul cu roade.
6.Celui care se ocupa cu defaimarea
Adesea i se umfla spinarea.
7.Cine defaima pe altul înaintea ta, el si pe tine o sa te defaime înaintea altuia.
8.Când te pizmuieste oarecine, semn de vrednicia ta.
9.Câinii latra, caravana trece.
10.La copacul fara poame, nimeni nu arunca piatra.
11.Cine bârfeste cu tine, bârfeste si despre tine.
12.Fa bine si lasa lumea sa vorbeasca.
13.Nu se poate închide gura lumii.
14.Bârfa si minciuna merg mâna în mâna.
15.De-ai fi limpede ca gheata si curat ca zapada si tot nu vei scapa de calomnii.
16.La calomnii se raspunde, cel mai bine tacând.
17.Nici o calomnie nu poate distruge meritul.
18.Apa trece, pietrele ramân.
19.Clevetirea e ca fumul care-si înnegreste cosul si nu poate pastra albastrul cerului pe care încearca sa-l învaluie.
20.Ce-ti pasa ca în fond cautarea-ti framânta o caricatura din tina din care el e plamadit.
21.Ce-ti pasa, când faci un lucru bun, ca altul, în loc sa faca si el la fel, te vorbeste de rau?
22.Clevetirea nu ucide nici nu face rana; ea pângareste, numai pe acela de la care a pornit.
CHIBZUINŢĂ sI NESĂBUINŢĂ
1.Nu te baga în tarâte ca te manânca porcii.
2. Masoara de mai multe ori si croieste o data.
DESPRE PRIETENIE
1. Prietenul numai la nevoie se cunoaste.
2.Mai bine o mustrare pe fata decât o prietenie ascunsa.
3.Prieten bun este acela ce da sfaturi bune, iar nu acela care îti lauda nebuniile.
4.Un prieten face mai mult decât o punga cu bani.
5.Mai bun e un vecin aproape decât un frate departe.
6.Prietenul adevarat iubeste oricând
si în nenorocire ajunge un frate.
7.Prietenia nu o gasesti gata facuta.
8. Alaturi de un prieten adevarat este cu neputinta sa ajungi la deznadejde.
9.Spune-mi cu cine te -nsotesti, ca sa-ti spun cine esti.
10.Prietenii nu se cumpara cu bani.
11.Capeti experienta pierzând falsi prieteni .
12.Sunt oameni care au nevoie de prieteni pentru a-i urî si a-i vinde.
13.Când un om ti se pare aspru, gândeste-te totdeauna ca o cetate întarita nu e si o cetate dusmana.
14.Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului.
15.La durere-ti vine prietenul, la bucurie si cunoscutii, iar la moarte pâna si dusmanii.
16.Cunoaste-ti prietenii pentru a-i iubi si dusmanii pentru a-i stapâni.
17.Prietenul se câstiga prin fidelitate, modestie, generozitate.
18.Prietenul vechi e ca vinul; cu cât e mai vechi cu atât e mai bun.
19.Prietenul omului este punga cu bani.
20. Prieteni noi sa-ti faci, dar d-ai batrâni sa nu uiti.
21.
Daca prietenul tau este miere
Tu nu umbla sa-l manânci tot.
22. Dupa prieteni se cunoaste omul.
|
