ALTE DOCUMENTE
|
|||||||||
BORs PESCĂRESC IV
Daca pestele a apucat sa ajunga pe lânga omului, atunci simplitatea geniala a retetei primordiale trece într-un fel de baroc al vegetalelor.
O data cu ceapa dintâi se pun la fiert un morcov, doua rosii, o telina, un ardei gras, trei cartofi, o capatâna de usturoi, toate taiate cât mai marunt, sa fiarba repede si sa intre în inima ciorbei
* Dupa ce ale pamântului s-au muiat si risipit (citeste ratacit!) prin ceaun se adauga ale apei, toate speciile de peste de apa dulce "câte se exista" (secretul e acelasi:o parte apa, doua parti peste din toate soiurile)
Dupa zece minute de la primul clocot, se adauga verdeturi, dar nu tocate, cum se obisnuieste, ci tulpini întregi de telina, patrunjel, marar si leustean
Dupa alte douazeci de minute, când pestele a fiert, lucrarea e gata
Minunea parfumata si rafinata ca o obsesie bizantina se ofera la fel: carnea pe tavi, la-nceput, cu un sos iute-acrisor, zeama la sfârsit, sa umple golurile ramase.
Sosul poate fi acelasi din inima baltii: ciorba si otet. Dar, pentru ca stapâna casei are timp si bucurie de a-si desfata mesenii, ea îl poate îmbogati cu vreo zece catei mari de usturoi (socotind ca în blid nu-ncape mai mult de o juma' de litru de zeama) si ceva marar tocat.
Aici intra în discutie si vinurile albe ale Dobrogei, zglobii si glumete tare - e vorba de Aligote-ul de Nîculitel si Ricsling-ul de Oltina, Sauvignon-ul de Cernavoda, care se au cu pestele ca ungurii cu sinuciderea si iodlerele cu muntii.
|
