BULZ

BULZ

. 1 litru apa * 500 g malai . 500 g brânza de burduf

. 50 g unt  * 500 ml lapte batut

* Mamaliga tare ce-o f ac Ciobanii o dai si la bulz (altii îi spun urs), ca în fapt, asta-i bucata mioritica a mai adevarata
. Nu ma-ndoi de la regula, deci tot cu 11111h76l brânza de burduf grasa, sarata si usturoasa va zic sa umpleti bucatile de mamaliga întinse un pic pe o scândura si unse cu unt

O sa iasa niste galuste, care n-o sa aiba mai mult de o jumatate de chil, cu tot cu cele 150 g de brânza per bucata

Sa n-aiba cepuri ,albe de brânza, ci mamaliga sa fie bine rotunjita, ca un pântec galben peste miezul ce-i bun încins si aparat

Acum se da iute la jar, dar nu în maduva rosie la care se frige o carne, ci în spuza, spre sfârsit, când focul s-a ascuns si bulzul se va coace mai mult îngropat în cenusa calda

E bun si e gata când a prins coaja peste tot si s-a rumeniti Atunci trozneste în dinti prima data, provocator, crusta, si imediat dupa vine si rapsodia miejilor de brânza, fierbinti si catifelati. Când brânza e prea sarata-iute, merg vreo trei linguri de covaseala, ce-o fi si smântâna, iaurt, lapte prins - sa mai îndulceasca incendiul,

Daca vreti, va puteti juca si cu alte alea - cas, cascaval, telemea, urda brânza dulce de vaci - ca mamaliga nu zice niciodata nu laptelui, tot asa cum nu poate refuza pe nimeni si chiar se lasa curveste în voia tuturor demâncarilor - carnuri, tocaturi, zarzavaturi si legume, ierburi, ciuperci, fructe, încercati, rogu-va_? sa umpleti mamaliga cu orice (am iesit, îmi pare cu regret din teza cartii; ma veti ierta vreodata?) ! Veti fi tulburati cât de gustoasa orice combinatie. Unde mai pui ca e mai sanatoasa si mai usoara decât faina de grâu! si nici nu îngrasa!

Dar bulz este numai daca e cu brânza de burduf, daca e copt în spuza numai daca a prins coaja groasa si s-a rumenit cum toamna si focul ruginesi padurea si mamaliguta românesti (vedeti, n-am putut duce tradarea pâna la capatul Merge si la cuptor, sigur ca merge, si înca bine de toi, dar taciunii si cenusa îi dai un gust ce nu pacaleste. Daca bulzul este numai cu brânza, n-ai cu ce sa-l bei decât cu un rachiu dl mere, oriunde de prin Subcarpati. Daca te-ai avântat si ai copt în "polenta" si alte felurite chestii, atunci nu mm e neaparat fel de intrare, ci fel-fel, si deci merge cu vin, dar mai alb si mai sec, obligatoriu zglobiu, ca Mustoasa de Maderat din podgoriile Aradului Galbena din Odobesti sau Crâmposia din Dragasani sau alte vinuri, tot asa de jucause, din Moldova, Valahia ori Ardeal.

Anul Nou Pastoral e un scenariu ritual de înnoire a timpului la moartem si renasterea anuala a Sângeorzului, zeu hipomorfal vegetatiei, protectorat cailor, vitelor cu lapte si holdelor semanate, identificat cu zeul antic geto-dac Cavalerul Trac.

Anul Nou Pastoresc începe toamna, la împerecherea oilor, Comportamentul de reproducere al oilor împarte Anul pastoral în ofouq sezoane simetrice: iarna fertila, între Sâmedru (26 octombrie) si Sângeorm (23 aprilie) si vara sterila, între Sângeorz si Sâmedru. 

Peste Sângiorz, Biserica crestina a suprapus pe Sfântul Mare Mucenim Gheqrghe. 

In traditia populara, Sângiorzul, deschizatorul anului si al verii pastorala si Sâmedru, deschizatorul iernii pastorale, ar purta la brâu cheile anului cui care primul înfrunzeste codrul iar al doilea îl desfrunzeste. 

Moartea si renasterea simbolica a timpului la Sângeorz sunt exprimatei prin sarbatori, obiceiuri si practici magice de un rar arhaism. Sacrificiul anuali al divinitatii, redat în ipostaza sa fitomorfa (Ramura Verde, Pomul de Ma i, Sânjor, Arminden etc.), zoomorfa (mielul sau iedul) sau antropomorfa! (Sângeorzul, Bloaja), se alatura cu prepararea unor alimente si bauturi ritualei (colacii de Sângeorz, vinul rosu amestecat cu pelin),

. Aprinderea Focului Viu, purificarea de moroi si strigoi prin strigate si sunete de trâmbite, tulnice si buciume, se îngemaneaza cu sorcovitul oamenilor si vitelor cu urzica, leustean si pelin. Savârsirea unor acte de bunavointa si toleranta, stingerea unor conflicte si dusmanii sunt înfratite cu slobozirea vitelor, în special a vacilor cu lapte, sa pasca pe unde poftesc, inclusiv prin lanurile de grâu.

Spre deosebire de sarbatorile Anului Nou Civil, la sarbatorile de Sângeorz se desfasoara si activitati practice: alesul oilor, prepararea Unsorii Oilor (medicament magic obtinut din plante si grasimi animale pentru vindecarea vitelor pe timpul verii), tunsul si urcarea oilor la munte, semanatul cu predilectie a unor plante (busuiocul, meiul), observatii si previziuni meteorologice si climatice.

(Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an")