CAFEA... "ROMÂNEASCĂ"!
In ultimii patru-cinci ani am auzit pe mai toti strainii intoxicati cu cafea solubila si filtru cerând, în restaurantele bucurestene, cafea româneasca! Era felul lor d 717h711h e a cere cafeaua fiarta cum o facem noi, adica turceste.
l ceasca de 100 ml apa (feligeanul e mai mic, ceea ce scurteaza placerea ritualica a sorbitului, si asa legumit cât se poate)
2 lingurite cafea macinata
l lingurita rasa de zahar (sau cât va place)
început de basm vechi: Se pune apa la fiert într-un ibricel de alama, în nisip încins (asa cum se facea cafeaua cândva, pe insula scufundata Ada Kaleh). Dar, daca nu-i alama si nu-i nisip, atunci e bun si un ibric smaltuit pe un foculet miniatural, sa dea timp cafelei sa se încinga
Deci, reluam: într-un ibric se pun la fiert pe foc minuscul o cescuta de apa, 1 lingurita de cafea si zaharul
Pe masura ce se apropie de clocot, se ia caimacul ce se formeaza cu o lingurita si se pune în cescuta
Când a dat în câteva clocote se pune înca 1 lingurita de cafea, se acopera si se da deoparte, sa se aseze zatul si sa-si dea cafeaua ce are de dat
Se toarna în cescuta
Constanta a vietii noastre ca si oxigenul sau apa, cafeaua aceasta fiarta-infuzata apare în biografia mai fiecarui român în adolescenta, o data cu primele exprimari sexuale mai clare, si îi e interzisa aproape întotdeauna la vârsta iertarilor jenante. Sa fie deci o legatura între frontierele biologice ale libidoului la români si cafea?
si sa mai cautam oare si o semnificatie mai speciala în faptul ca, oricarui oaspete, românii îi ofera, în primul rând, si în primul rând, o cafea?
|