CHISCA

CHIsCA

Nu prea se mai face în sud si în Moldova, dar în Transilvania nu exista pomana porcului fara tobo-caltabosul asta.

. 2 kg carne . 0,5 litru sânge

* l lingurita cimbru * 1 burta porc

sare, piper dupa gust . 0,5 kg pasat (spartura de porumb)

* Pasatul se fierbe întâi bine, sa se înmoaie

* Se spala burta, se tunde de zbârcituri, se pune în apa cu otet . Se fierbe si sângele, separat: se va închega

Carnea se fierbe numai pe jumatate, în zeama în care a fiert pasatul; se taie bucati

Totul se amesteca - carne, sânge, pasat, sare, piper, cimbru, 100 ml zeama de la fiertura

Se umple burta, se coase bine, se pune la fiert în aceeasi zeama racita - cam 1 ora

Zeama scazuta bine în care a fiert chisea se sareaza, se acreste cu zer, otet sau bors, se drege cu ou si smântâna si se manânca cu lingura si cu hrean

Se poate mânca chisea si asa, fiarta dar se poate si afuma

Odata afumata, se considera un tovaras nepretuit pentru sarmale - drept pentru care se pun felii, ici si colo, în toata oala

La asa amestecatura istorica e timpul sa-ncercam si vinul popii din Ardeal - chiar asa-î si spune - Plebanos - un cupaj alb, destul de echilibrat (din Feteasca Alba - baza - prospetime, aciditate, nerv, un pic de Grasa - gust pronuntat, rotunjime, tarie - si un pic de Muscat - parfum zeiesc) a carui faima a îmbogatit pe vremuri Aiudul.

Desi sunt împotriva cupajelor, totusi acesta merge uns cu o intrare pestrita cum e chisea.

Ca tot am vorbit despre cupaje: sunt câteva vechi si celebre în toata România care, neavând nume, au devenit doar vin (specialistii le spun vinuri-sortîment) Vinul de Cotnari e un cupaj alb de Frâncusa, Grasa, Feteasca si Tamâioasa. Vinul de Dragasani e un amestec de Crâmposie, Braghina si Gordan. Iar Rosu de Minis e un cupaj de Cabernet, Merlot, Cadarca si Burgund.

Desi interesante, uneori remarcabile, compuse dupa retete verificate, vinurile sortiment - în pofida calitatii individuale a membrilor echipei - în general nu se conjuga si nu urca valoric. Se pare ca vinurile, individualiste si rigide, nu se potenteaza unul pe altul: pui împreuna doua mari, cu calitati aparent complementare, si fac o posirca!

Cele patru sortimente de mai sus sunt gustoase, baubile, sunt vinuri bune, de succes popular, dar nu mari (desi sunt facute din vinuri mari).

Comandarea Craciunului, e un ospat la "îngroparea"si "muierea" Craciunului, desfasurat în noaptea de 28-29 decembrie. Dupa ceremonialul de îngropare a Craciunului, feciorii se întorc la "casa jocului" împreuna cu dragutele lor.

Pomana Craciunului se transforma într-o petrecere nocturna cu multe elemente orgiastice: excese de mâncare, bautura, joc si bucurie multa, de tot felul.

(dupa Ion Ghinoiu.- "Obiceiuri populare de peste an")