CIORBĂ ŢĂRĂNEASCĂ
Intre ciorbele purtatoare de cocarda tricolora, ciorba taraneasca de vacuta sau de purcel - ah, gingasia atasanta a di 18118i82s minutivelor - are un loc bine formulat.
E drept, cuvântul ciorba ne vine direct din turca, bors din rusa, supa si crema din franceza, deci n-avem nimic al nostru. Dar uite ca anumite zemuri numai noi le-ncropims adaugând cel mai adesea retetei cosmopolite ceva de pe lânga casa noastra, care o face sa se schimbe si sa triumfe national.
* 1 ceapa mare * 2 morcovi * 1 telina mica
* 2 pastârnaci * 2 ardei grasi * 4 rosii
4 cartofi * 100 g mazare * 150 g fasole verde
100 g dovlecei * 100 g vinete * leustean
sare * 1 kg
oase mari (sparte) vaca sau porc
* 1 l bors (sau 1 l zeama de
varza sau 100 ml otet)
. l kg piept de vitel, vaca sau carne slaba de porc (dar nu pulpa sau muschi)
* Se
pun oasele la fiert, împreuna cu carnea, în 3 1 de apa - foc mic, sa
nu se tulbure
* Se curata si se
taie bucatele morcovii, pastârnacul, ceapa, fasolea, rosiile
. Dupa 1 ora, se adauga la fiert, pentru înca 30 de minute, cele pregatite mai sus plus mazarea
* Se
curata cartofii, se taie cubulete de aprox. 2 cm cartofii,
dovlecelul, vânata
* Se scot oasele, care fierb deja de o
ora si jumatate; zeama se degreseaza daca vrem
Se adauga cartofii si celelalte
Peste înca 15 minute de clocotit marunt se pun sarea si borsul (sau zeama de varza sau otetul; în Oltenia, vara, ciorbele se acresc cu fructe verzi: corcoduse, agrise, chiar mere) se mai lasa pe foc înca 3-5 minute
N-are voie sa piarda prea multa apa, asa ca se completeaza si se mai da în clocot
* Se presara leustean tocat
Se ofera cu o ceasca de smântâna alaturi, cu ardei iute si otet. E o mâncare cu caracter frumos, discreta si energica. Vâlcenii si prahovenii o fac cel mai bine si e pacat sa nu bei o tuica de Valeni înainte: va fi de bine si folos.
Leusteanul e o planta din familia Umbeliferae, cu puteri miraculoase, care asigura, împreuna cu alte ierburi ca Pelinul, Usturoiul, Odoleanul, Avrameasa si Carstineasa, protectie magica împotriva Ielelor. La Rusalii, în sudul României, la Ispas, în Transilvania, leusteanul are functie apotropaica, de alungare a Ielelor si Strigoilor, a bolilor si relelor aduse de acestia. Se agata la ferestrele si usile caselor, se leaga de coarnele si cozile vitelor cu lapte. In acele zile se amesteca cu târâte sau cu turte, anume preparate, si se manânca de întreaga familie,
Femeile se încing cu tulpinele peste mijloc, copiii se ating ("se bat" sau "se sorcovesc") cu leustean. Crucile din hotarul satelor se împodobesc cu coroane din leustean si flori de câmp,
Feciorii impodobesc caii cu planta sacra cu care ocolesc în ziua de Ispas crucile din sat (Sibiel, jud. Sibiu),
Manunchiul din flori si leustean sfintit la Ispas si pastrat la icoana e folosit în diferite practici pentru depasirea momentelor de cumpana ivite de-a lungul anului, în medicina populara, leusteanul se foloseste pentru tratarea durerilor de cap, tusei convulsive, indigestiilor, junghiurilor oamenilor iar în amestec cu odolean si aisor (usturoi salbatic) pentru vindecarea vitelor.
(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri,,.")
|
