ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
CIORBĂ DE GÂSCĂ
In câmpiile aradene, gâsca e la mare pret iar felul destul de sofisticat în care e gatita aminteste de o anume medievalitate europeana, alchimista si obsedata de mirodenii,
l gâsca * 2 morcovi * 1 telina mica
2 linguri pasta ardei * 1 varza mica * 3 rosii rascoapte
l sfecla rosie mica * 1 gulioara * 1 lingura paprica
3 foi de dafin * 1 ceasca lapte . 1 pahar otet
2 linguri miere * 2 linguri pasta rosii . 2 cepe
l ceasca smântâna * leustean . 200 g slanina afumata
sare, piper boabe, paprica iute - ce si cât va place
* Se pregateste gâsca, se taie bucati mici de-un blid cinstit, se pune la fiert în 3 litri de apa putin sarata, cu ceva boabe de piper
* Se grijesc legumele si zarzavaturile, se toaca din cutit, se pun toate deoparte, sa astepte urmarea
Când gâsca a fiert 1 jumatate de ora, se ia cu polonicul grasimea clocotita si se arunca peste legume, sa le opareasca
Completam cu apa din când în când, daca e nevoie - la sfârsit trebuie sa ramâna cam 2 litri de zeama (e o ciorba mai groasa)
* Slanina se taie bucatele si se pune la prajit într-o cratita încapatoare
. Când si-a lasat untura, se adauga la prajit paprica, legumele si zarzavaturile oparite, cu zeama lor, sa se caleasca, amestecând mereu cam 1 sfert de ora
* Gâsca fierbe înainte, de vreo ora, asa ca se pun în ciorba si legumele si zarzavaturile, plus lapte, foi de dafin, otet, miere, pasta de ardei, pasta de rosii, sa dea în clocote mai mult de 1 jumatate de ora
. Leusteanul se toaca marunt
* Smântâna se
aposeste cu un polonic-doua de zeama fierbinte
* Se potriveste zeama de si boia iute, se mai lasa
doua-trei clocote si se da deoparte
. Se adauga smântâna si leusteanul
Taina: Celor înfricosati de aventuri periculoase si colesterol nu le putem oferi aceasta ciorba cu lapte, otet si miere decât degresata si cu iaurt acrisor în loc de smântâna.
Dar tot îti taie rasuflarea prabusirea în aceasta ambrozie!
Românii din unele parti ale Banatului, pe lânga datinele si credintele uzitate în ziua de Sdn-Toader, care s-au însirat în capitolele premergatoare, mai au înca si aceea de a rateza stupii, anume ca sa produca în acel an multa miere si ceara,
Deci stapâna casei, facând în ziua de Sân-Toader sau Sân-Toaderul cel mare, fiecaruia din familie, dupa cum îi vârsta si marimea, câte o pogace, o unge cu miere de aceasta sau si cu alta miere si o da apoi fiecaruia s~o manânce dimineata pe nemâncate, anume ca sa fie sanatosi în decursul anului.
Dupa Sân-Toader, muierile (mamele), lasând putina miere din care au uns pogacele membrilor familiei, sâmbata, la Calul cel mare, ung fetele în frunte, pe piept, pe mâini, pe genunchi, atunci când se duc la o atare petrecere.
Tot in miere de aceasta pun putina faina de la doua case ce cauta un catra alta si, mestecate cu o bucata de sare ce s-a purtat la poale de marti pâna în alta marti, fac o turta si din asta manânca fetele si zic-, -Precum turta asta-i dulce si o manânca toata lumea cu drag, asa si eu sa fiu dulce si vazuta la cine ma vede, cu cine vorbesc, unde sed si lucrez!
Din-aceasta pun apoi bucatele mici si soacrei si barbatului în mâncare,
(din S,FI, Marian - "Sarbatori/e la români"}
|
