CIORBA DE LOBODA

CIORBĂ DE LOBODĂ

Toata România, din martie pâna prin mai, lasa deoparte orice traditie si experienta rafinat-regionala pentru a se îneca în ciorba de loboda (sau stevie, macris, 14314q1617o urzici, papadie, podbal, untisor) un fluviu national, pre-pascal mai ales.

Simbol al primaverii, aceste buruieni au fost înzestrate de credinta populara, pe buna dreptate, cu puteri magice,

l kg loboda                  * 1 litru bors                 . 200 ml iaurt
   * 1 ou                                           * 1 ceapa               . 1 morcov

piper, sare (dupa gust)                 . verdeata: leustean              * 1 lingurita hrean ras

l capatâna mica usturoi (asta-i contributie olteneasca!)

* Se spala bine loboda, se taie în taietei lati

Se toaca ceapa, se rade pasta morcovul

Se pun toate astea     la fiert cu piperul în 2 litri apa clocotita

Dupa 30 de minute se acreste cu bors, se adauga usturoi pasta, sare - înca 1-2 minute de clocote

Se bate oul cu iaurt si putina zeama de ciorba

Se toaca leusteanul

Se trage de pe foc, se drege cu iaurtul batut si hrean, se presara leusteanul

Dupa cum va spuneam, la olteni, zemurile de buruieni sunt un fetis cu multiple înfatisari.

Daca, din nepasare sau din nebagare de seama, ar sta borseica cu bors pâna sâmbata, adica pâna în ziua de Sân-Toader, în cotruta, atunci e rau, caci în cazul acesta, vineri seara, spre ziua de Sân-Toader, dupa ce au cântat cocosii o data, vine Uciga-Crucea, si cine gusta apoi din borsul acesta, ce la capa ta p lesca ita.

Cele mai multe românce însa, nemijlocit dupa ce au umplut borsul, descânta carbuni, iau apoi trei dintre carbunii descântati si, facând mai întâi cruce cu dânsii în gura borseicei, îi arunca înauntru. Facând aceasta, nu numai ca borsul e cu mult mai bun, mai curat si mai limpede, ci în acelasi timp sunt sigure ca si Uciga-l-Crucea nu se poate apoi apropia de putinica cu bors.

(S,FI, Marian-" Sarbatori/e la români")