CLATITE CU URDA SI MARAR

CLĂTITE CU URDĂ sI MĂRAR
Aluat

100_g_faina . 3 oua . 300 ml lapte

l lingura ulei de prajit . 1 vārf de cutit sare 12412n133m

Umplutura

250 g urda . 2,5 linguri marar tocat fin

sare (o jumatate de lingurita maximum)

* Se bate aluatul, se lasa putin sa respire

* Se freaca urda cu mararul

* Se prajesc clatitele, mai groase, mai subtiri, cum vreti

* Se umplu imediat si se pun īntr-un vas gros de ceramica, acoperite, la caldura anemica a cuptorului, un sfert de ora

. Se ofera cu smāntāna

Aperitiv eminamente romānesc prin umplutura, aceste clatite usoare ca fulgul, ale Moldovei mai ales, se multumesc cu o Besicata de Dealu Mare (splendid nume pentru un vin mustos!) E un vinut alb, modest dar merituos, uitat pe nedrept de cārciumari si pivniceri - deci si de noi, sclavii acestora - dar aflat pāna-n Ropotinul de mai al Ţestelor īn niste curti de lānga Buzau, unde numai cel ce cunoaste, dulce patimeste.

Sarbatorile si obiceiurile populare, de origine antica si neolitica dedicate divinitatilor calendaristice, dar si oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, īn unele zone etnografice, pāna astazi. Unele au preluat numele sfintilor crestini, care au uzurpat divinitatile precrestine (Sāntoader, Sāngiorz, Lazarelul, Dochia, Sāntilie, Foca, Sāmedru, Sāntandrei, Sānnīcoara), altele nu au īnsa legatura cu crestinismul (Calusul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Ţestelor, Dragobete, Dragatca, Sānziana, Joimarita, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua Lupului, Ziua Ursului etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul de crestinismul carpatic.

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an")