CLĂTITE
CU URDĂ sI MĂRAR
Aluat
100_g_faina . 3 oua . 300 ml lapte
l lingura ulei de prajit . 1 vârf de cutit sare
Umplutura
250 g urda . 2,5 linguri marar tocat fin
sare (o jumatate de lingurita maximum)
* Se bate aluatul, se lasa putin sa respire
* Se freaca urda cu mararul
* Se prajesc clatitele, mai groase, mai subtiri, cum vreti
* Se umplu imediat si se pun într-un vas gros de ceramica, acoperite, la caldura anemica a cuptorului, un sfert de ora
. Se ofera cu smântâna
Aperitiv eminamente românesc prin umplutura, aceste clatite usoare ca fulgul, ale Moldovei mai ales, se multumesc cu o Besicata de Dealu Mare (splendid nume pentru un vin mustos!) E un vinut alb, modest dar merituos, uitat pe nedrept de cârciumari si pivniceri - deci si de noi, sclavii acestora - dar aflat pâna-n Ropotinul de mai al Ţestelor în niste curti de lânga Buzau, unde numai cel ce cunoaste, dulce patimeste.
Sarbatorile si obiceiurile populare, de origine antica si neolitica dedicate divinitatilor calendaristice, dar si oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, în unele zone etnografice, pâna astazi. Unele au preluat numele sfintilor crestini, care au uzurpat divinitatile precrestine (Sântoader, Sângiorz, Lazarelul, Dochia, Sântilie, Foca, Sâmedru, Sântandrei, Sânnîcoara), altele nu au însa legatura cu crestinismul (Calusul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Ţestelor, Dragobete, Dragatca, Sânziana, Joimarita, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua Lupului, Ziua Ursului etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul de crestinismul carpatic.
(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an")
|
