COZONAC BUCOVINESC

COZONAC BUCOVINESC

1,200 kg faina buna 500 g mieji de nuca
* 1 pahar miere 15 oua

200 g stafide 2 pahare unt + 50 g pentru uns tavi

2 cesti lapte 400 g zahar

* 50 g drojdie  coaja de la o lamâie

* 2 plicuri zahar vanilat l lingurita esenta rom

l lingurita sare

Laptele se amesteca cu zaharul si se lasa sa se încalzeasca, dar numai putin, pe marginea plitei

Untul se pune si el la loc caldut, sa se topeasca

* Se separa albusurile de galbenusuri; albusurile se bat rau, ca la sectie, galbenusurile se freaca cu putin zahar

Se cerne faina pe câmpul de lupta, adica într-un lighean

Se desface drojdia în putin lapte caldut

Se pun laptele si ouale si începe razboiul crunt al framântatului

* Dupa o vreme, aluatul începe sa se lege, deci se adauga untul, esenta de rom, stafidele, zaharul vanilat si coaja de lamâie

Batalia continua înca un sfert de ora, apoi si aluatul si noi ne tragem sufletul în bucataria calda

Nucile se toaca, si prin masina si cu cutitul, si se amesteca cu miere de albine

Dupa vreun ceas, coca a crescut ceva, asa ca o împartim dupa ce tavi avem si o întindem, bucata cu bucata

Presaram nuca pe foaie, cât încape, rulam

. Se ung tavile cu unt, se tapeteaza cu faina, se asaza cozonacii si se lasa sa creasca cât tava

Cozonacii se ung cu galbenus de ou si se pun la cuptor, sa se rumeneasca

Se pune o lingura de miere cu putina apa la-ncalzit

Când cozonacii s-au rumenit, se ung cu mierea fluida si parfumata, Craciunul sau Pastile pot sa înceapa si mai ales sa se sfârseasca: scenografia consumabila a ultimului act e gata, iarasi, si iarasi, si iarasi...

Am o surpriza pentru dumneavoastra, tot atât de sarbatoreasca ca si cozonacul acesta nordic: Feteasca Alba de Cotnari! Numai la Cotnari, acest vin alb, cel mai raspândit al patrimoniului românesc prefiloxeric devine, uneori, prin împrejurarile locului, dulce. Aromat, floral Ia tinerete, exotic si excitant la buchetul maturitatii, prietenos si sincer la junete, rafinat, atâtator si nemilos la vârste rotunde - când e licoare! - Feteasca Alba, Ia Cotnari, devine un exemplu al farmecului diversitatii sau alteritatii, cum se zice mai nou.

"La fiecare sarbatoare periodica, regasim acelasi Timp sacru, acelasi care s-a manifestat în sarbatoarea din anul precedent sau în sarbatoarea de acum un secol,,, regasim în sarbatoare prima aparitie a Timpului sacru asa cum s-a produs «ab origine, în Ulo tempores»".

(Mircea Eliade - "Sacrul si Profanul")