ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
CRAP LA PROŢAP
Pescarii Dunarii si ai Deltei înnopteaza deseori departe de casa, între stufuri si salcii, având la indemâna doar ceea ce apa daruie. Asa s-a dezvoltat o bucatarie cu componente simple, ba chia 212i817c r sarace, dar - seara lânga foc e lunga si nu se grabeste nimeni - destul de sofisticata ca preparare. Deci:
sare, piper, cimbru . 50 g untdelemn
l crap de 800 § - 1 kg (ceea ce ar ajunge unui om flamând)
Se face un foc de lemne (eventual doua, la circa 1 m unul de altul)
Se curata crapul de solzi, se taie pe burta, se scot maruntaiele si branhiile
Se spala bine pestele, se sterge
Se cresteaza transversal, mai ales pe fileuri, sub aripioarele dorsale, unde e carnea mai groasa
Se sareaza, se pipereaza, se freaca cu cimbru
Se înfige crapul prin gura într-un bat mai gros, în asa fel ca vârful sa ajunga exact la coada, sub piele
Se unge cu o frunza muiata-n ulei
Se înfige batul în pamânt la 50-60 cm de foc sau între focuri (caldura sa coaca carnea încet, vreme de, sa zicem, o ora). Daca focul e mai puternic protapul se înfige chiar mai departe
Daca am facut un singur foc, din când în când protapul se suceste ca pestele sa se coaca pe toate fetele; se mai unge carnea cu ulei, sa nu se arda si usuce
Când crapul s-a patruns, se scoate de pe bat într-o farfurie (sau se manânca direct de pe protap, e chiar mai amuzant si mai altfel)
Protapul e un lucru gustos mai ales atunci când se coace încet, tot atât de încet cum trece noaptea. si e bun mai ales când fiecare are grija de protapul lui - ca ce-si face omul cu mâna Iui... - pe malul lacului, în cântec de broaste si stârci încalzindu-ma ades Ia lumina unui pahar de Somoveanca - vin alb mic dar cinstit, ramas din alte vremi numai într-un sat de lânga Tulcea - înmuind un bot de mamaliga calda în mujdei cu rosii si apoi rupând din carnea înmiresmata a unui crapcean protapit lânga un rug facut din doua salcii uscate, mi se parea, în puterea noptii, nu numai ca n-am trait destul, ci ca sunt nemuritor.
|
