FRIPTURĂ DE VÂNAT
În tara mamaligii pripite, care, culmea, nu numai ca nu explodeaza, dar se si dispretuieste pe zi si pe secol ce trece, setea si mai ales foamea de sânge au atins în sfârsit praguri interesante: vânatul e împuscat, ucis, sugrumat, calcat si distrus asa cum prevede programul de cu 757d317h cerire si supunere de catre om a naturii si cum foarte multe tari civilizate au reusit înca de acum câteva decenii.
Valorile noastre cinegetice principale - ursul carpatin, cel mai mare pasaj de gâste salbatice din Europa, trofeele mondiale de capra neagra si lup, cocosul de munte dar si cerbul, mistretul, râsul, pisica salbatica, (are rost sa mai pomenesc de dropie si spurcaci?) precum si cele comune, iepurii, ratele, potârnichile, prepelitele, porumbeii popesti, caprioarele, vulpile - toate sunt în pragul disparitiei. Am ajuns, e clar, din urma tarile dezvoltate!
Pe de o parte, vânatoarea comerciala (adica cu strainii), inconstienta si draceste de lacoma, practicata sistematic, ca o profesie si o unica sursa de bani (mai ales în câmpie, unde nu sunt paduri) de Regia Nationala a... Padurilor, pe de alta parte braconajul la toate nivelurile, sursa de trai pentru sarantocii înfometati dar si distractie cu emotii tari pentru mahari cu "spleen" autoritar si sângeros, ne aduc rapid în Europa.
Va fi în sfârsit ordine si pustiu si la noi. Gata cu dantelele de cocori si gâste pe cer, gata cu cioporul de caprioare ce te privesc de pe câmp, gata cu povestile înfricosatoare despre ursanul care doarme pe pragul cabanei!
Am intrat în rândul lumii, suntem în sfârsit singuri, nu ne mai avem decât pe noi. Da, pe noi si barajele, si defrisarile, si armele, si legile noastre inutile sau rau-facatoare. Ce scurt a fost drumul pâna în aceasta parte mizerabila a Europei!
Carnea de vânat matur, mai ales, are multa personalitate.
Ca sa se apropie la gust de obisnuintele lor, ca sa nu li se para prea tare sau prea stranie la gust, orasenii mioritici (dar influentati de vest) o marineaza, înainte de a o gati. Ţaranii, în schimb, o pun imediat în oala, tava sau cratita si o gatesc proaspata, ore întregi, pe foc molcom, pâna e mai frageda decât o smântâna pufoasa.
Bait (cald): Se pun la fiert, pe foc iute, 1 sfert de ora: 1 litru vin alb sau rosu sec, 1 pahar otet bun, 1 litru apa, 1 ceapa rasa, 1 morcov ras, 1 telina rasa, 2 capatâni usturoi tocat, câteva foi de dafin, 2-3 ramurele cimbru, câteva boabe de enibahar, piper boabe. Se lasa sa se raceasca si se toarna peste carnea de vânat.
Bait (rece): 1 litru vin, 1 pahar otet, 1 pahar untdelemn, 1 ceapa rasa, 1 telina rasa, piper, enibahar, cimbru, 2 capatâni usturoi tocat. Se amesteca si se toarna direct peste carnea de vânat.
Traditional, la marinat carnea se tine 1-2 zile. Daca e frig, chiar mai mult. Daca animalul e tânar, nu mai e nevoie de marinare.
Carnea - de iepure mai ales, dar si de orice alt vânat - se scoate din bait, se sterge bine, se împaneaza cu slanina si usturoi, se presara cu piper, se unge cu grasime - untura, ulei
Se pune untura (ulei) într-o tava, se încinge bine
Se asaza carnea în tava, se da la cuptor fierbinte, câteva minute
Când s-a rumenit, se toarna în tava bait si se tot stropeste carnea, ore si ore
Când aproape s-a muiat, se toarna în tava si 1 pahar de vin
Se potriveste de sare si se ofera cât se poate de fierbinte, cu sos si ce-o mai fi
Vânat la cuptor! Adica Cabcrnct Sauvignon sau Feteasca Neagra, vinuri serioase si solemne, licori majore, mai ales între Ploiesti si Buzau, la Dealul Mare, dar si la UricanMasi si Drâncea-Severin, Sâmburesti si Dragasani, la Recas-Timis, Minis-Arad (si mai sunt!)
Taina: Daca fripturii i se adauga la urma 1 ceasca cu smântâna si se lasa sa dea în câteva clocote, e iepure cu smântâna.
Daca friptura se taie bucati si se pun si vreo 8 cepe fin taiate si 2 capatâni de usturoi tocat, devine tocanita.
De fapt din vânat - fie el "cu par sau cu pene" - se poate face, dupa o îndelungata traditie, orice fel de mâncare româneasca, tinând cont doar de timpul ceva mai lung de gatire. Adica se fac si ciorba, si tocanita, si chiftele, si piftie, si sarmale. Orice.
|
