ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
GÂSCĂ SĂLBATICĂ LA CUPTOR
România, cu Dunarea, Delta si râurile ei, este una din principalele gazde de iarna a câtorva specii de gâsca salbatica. Din Mehedinti pâna-n Botosani, milioane de "gârlite" acopera câmpurile de grâu si orz abia rasarit, ramânând în câmpiile române din noiembrie pâna în martie uneori. Agricult 17417g624r orii le considera o pacoste îngrozitoare, ornitologii un miracol, iar vânatorii un vânat de soi (extrem de greu de apropiat, darmite de împuscat). Dar daca, totusi, un prieten sau o cimotie se încumeta sa se atina la vreo raspântie de canale îndepartate pâna are sansa sa doboare un gâscan, pretuiti-l cum se cuvine - nu stiti ce sacrificii au fost obligatorii, câta suferinta înfrigurata si ce marsuri de noapte prin noroaie înghetate sau cleioase, gâsca (are între 2-4 kg)
. 200 g unt
200 g untura gâsca . 1 kg ceapa
capatam usturoi * 1 litru vin alb de masa, sare, piper
l kg rosii descojite în bulion sau proaspete
250 ml vin alb dulce (Tamâioasa, Muscat Qttonel)
buchet de ierburi - marar, cimbru, leustean, patrunjel - uscate sau proaspete.
Gâsca golita si taiata bucati se freaca cu piper si usturoi. Nu trebuie fezandata - e mai buna cu cât e mai proaspata
Se încinge untul împreuna cu untura, apoi se potriveste gâsca în cratita
Rumenirea se face la început pe foc iute, sa închida porii
Se toaca ceapa si usturoiul si se pun un sfert de ora la muiat lânga gâsca rumenita - focul e acum mic si bleg » Se încalzeste 1 litru de vin alb sec si se toarna peste carne
Se taie rosiile, se adauga la fiertura cu buchetul de ierburi, sare, piper
Se acopera bine si se da la cuptor 4-5 ore, la foc mic
La sfârsit se degreseaza, se scot ierburile, se descopera, apoi se adauga si vinul parfumat si dulce pentru înca o jumatate de ora de clocote si splendide rumeniri
Taina: Rata salbatica se face dupa acelasi dichis.
La vânat, lectia vietii cere nu atât un vin rosu ci un anume vin, rosu sau alb. E vorba de unul somptuos si arogant, o esenta conducatoare. Dar gâsculita asta europeano-siberiana are fineturi care trimit spre un alt fel de vin, tot sec, tot îndesat de sevele pamântului, dar mai blând, mai catifelat si mai floral: Cadarca de Minis.
Creata pe la 1774 din struguri stafiditi, a fost, secole, o rivala (ca si Grasa de Cotnari) a Furmint-lui dulce si greu de Tokay. Mai încoace însa, nimeni n-a mai stat sa astepte stafidirile iernii si "mucegaiul nobil" asa ca azi Cadarca de lânga Arad e rosie coral (capsuna?), parfumeaza generos lumea cu miros de ierburi salbatice si smicele de salcie; îti da sentimentul, când o bei, întâi de prospetime apoi de forta retinuta. Are o rotunjime a ei, facuta din contraste, o aciditate inteligenta si jucausa, o gratie vibranta! Strasnic vin! Pâna si gâsca din Delta va tresari de bucurie!
|
