GHIVECI CĂLUGĂRESC
Mâncarica cumpatata (mai ales în posturile verii) care, daca e bine rânduita, te face de lingi cratita si pe dosul afumat si pupi si mâna care-a facut-o, ca-i sfintita.
4-5 cartofi * 3 morcovi . 2 ardei grasi
l dovlecel . 1 conopida * 1 varza mica
l farfurie fasole verde * 1 telina mica * 100 ml bulion rosii
3 cepe .5 rosii . 1 pahar untdelemn
3 legaturi patrunjel verde ,
sare, piper (daca este la chelarul manastirii)
Ţelîna, ceapa, dovlecelul, morcovii, cartofii se curata de coaja
Ceapa se toaca, se pune la calit în ulei
Legumele se taie: îmbucaturi (cartofii, dovlecelul), felii subtirele (morcovii, telina, rosiile), fideluta (varza), bucatele (conopida, fasolea verde, ardeii)
Se pun toate peste ceapa, sa se caleasca si ele nitel
* Se stinge totul cu apa, se sareaza, pipereaza, se presara si ceva verdeata, nu toata, si se pune în cuptor, aproape un ceas
Acum, ca-i gata, ninge cu ce patrunjel a ramas
Dupa cum vedeti, e totul din gradina maicii chelareasa, iar vinul manastiresc (ca oaspetii poftiti dupa datina la masa au alte îngaduinti decât înfrânarea calugareasca) de Vâlcea nu se poate compara cu nimic: e vin alb din piatra calcaroasa de sub munte, putin mai dulce decât fratele lui mirean. Desi nu e foarte tare - nu permite pravila sa-mpingi mirii Domnului la nebunii - vinul manastirilor de dincolo de Olt are un corp admirabil, ce da caldura si dragoste de semeni.
Bucatele de post, în România, dincolo de cele rituale - coliva, colacii, |turtele, macinicii, etc. - sunt deja clasice - urzici, loboda, macris, stevie, prune fierte, varza, ghivezi calugaresc, fasole scazuta, sarmale si ardei umpluti de post etc.
Sunt usor de facut prin combinatii îndraznete si mai ales prin omisiuni ferme. Uitând cu ura apriga de existenta carnii si a lactatelor, se pot construi - cum fac românii de o mie de ani - sute de retete furând si extragând din zona necurata a "de dulcelui" numai un sinopsis de legume si zarzavaturi.
Chiftele si snitele de varza, conopida, ciuperci etc., tocanite si mâncaruri de cartofi, telina, dovlecei, vinete s.a.m.d. (ciorbe si supe nu mai spun) chiar grataruri si frigarui de ciuperci, ardei, ceapa, vinete, apoi zeci de salate, si înca altele "îndulcesc" postul fara sa-l tradeze.
Sosuri iscusite, folosind ceapa/usturoiul, muraturile, untdelemnul, fructele, rosiile, otetul, ierburile de tot felul, condimentele (aceleasi de la carneturi!) pot face din orice leguma fiarta un miracol de suculenta si savoare.
In afara bântuirii mele de patru decenii pe la sute de manastiri, am citit de curând si vreo doua carti cu mâncaruri de post sau dietetice si una cu mâncaruri asa-zis "vii", fara foc. Cu riscul de a surprinde sau chiar irita pe adeptii bucatariei verzi, n-am putut selecta - în afara salatelor si sosurilor, care sunt universale si deci oportuniste - decât câteva retete ce nu-si regasesc paradigma în lunga, glorioasa, gustoasa lista "de dulce".
Deci, vreau sa spun ca, desi postim mai jumatate din an, nu avem o bucatarie construita pe ideea de post, ci doar una "de dulce" în care nu se mai pun carne, lapte, oua.
Degeaba, cumpatati cum îi stiu, îsi vor striga Nelu Bansoiu, Dan Micuta si Mihai Oroveanu frustarea vegetariana. Nu-i si nu-i!
Nu exista în tarisoara noastra scumpa si bogata decât o sumara si, vai, mult prea simbolica bucatarie de post! Exista, însa, o unica, uriasa, magnifica bucatarie de nuante: cu carne sau fara carne.
Tocana de cartofi cu carne sau tocana de cartofi?
Ardei umpluti (cu carne si orez) sau ardei umpluti (numai cu orez)? snitel de vinete sau snitel de vitel? Ghiveci macelaresc sau ghiveci calugaresc? Ciorba de macris sau ciorba de burta? Mâncare de vinete cu pui sau imam baialdî? Placinta cu brânza sau placinta cu dovleac?
Aceasta e întrebarea.
|
