GHIVECI CĂLUGĂRESC

GHIVECI CĂLUGĂRESC

Māncarica cumpatata (mai ales īn posturile verii) care, daca e bine rānduita, te face de lingi cratita si pe dosul afumat si pupi si māna care-a facut-o, ca-i sfintita.

4-5 cartofi  * 3 morcovi . 2 ardei grasi

l dovlecel . 1 conopida * 1 varza mica

l farfurie fasole verde * 1 telina mica * 100 ml bulion rosii

3 cepe  .5 rosii . 1 pahar untdelemn

3 legaturi patrunjel verde ,

sare, piper (daca este la chelarul manastirii)

Ţelīna, ceapa, dovlecelul, morcovii, cartofii se curata de coaja

Ceapa se toaca, se pune la calit īn ulei

Legumele se taie: īmbucaturi (cartofii, dovlecelul), felii subtirele (morcovii, telina, rosiile), fideluta (varza), bucatele (conopida, fasolea verde, ardeii)

Se pun toate peste ceapa, sa se caleasca si ele nitel

* Se stinge totul cu apa, se sareaza, pipereaza, se presara si ceva verdeata, nu toata, si se pune īn cuptor, aproape un ceas

Acum, ca-i gata, ninge cu ce patrunjel a ramas

Dupa cum vedeti, e totul din gradina maicii chelareasa, iar vinul manastiresc (ca oaspetii poftiti dupa datina la masa au alte īngaduinti decāt īnfrānarea calugareasca) de Vālcea nu se poate compara cu nimic: e vin alb din piatra calcaroasa de sub munte, putin mai dulce decāt fratele lui mirean. Desi nu e foarte tare - nu permite pravila sa-mpingi mirii Domnului la nebunii - vinul manastirilor de dincolo de Olt are un corp admirabil, ce da caldura si dragoste de semeni.

Bucatele de post, īn Romānia, dincolo de cele rituale - coliva, colacii, |turtele, macinicii, etc. - sunt deja clasice - urzici, loboda, macris, stevie, prune fierte, varza, ghivezi calugaresc, fasole scazuta, sarmale si ardei umpluti de post etc.

Sunt usor de facut prin combinatii īndraznete si mai ales prin omisiuni ferme. Uitānd cu ura apriga de existenta carnii si a lactatelor, se pot construi - cum fac romānii de o mie de ani - sute de retete furānd si extragānd din zona necurata a "de dulcelui" numai un sinopsis de legume si zarzavaturi.

Chiftele si snitele de varza, conopida, ciuperci etc., tocanite si māncaruri de cartofi, telina, dovlecei, vinete s.a.m.d. (ciorbe si supe nu mai spun) chiar grataruri si frigarui de ciuperci, ardei, ceapa, vinete, apoi zeci de salate, si īnca altele "īndulcesc" postul fara sa-l tradeze.

Sosuri iscusite, folosind ceapa/usturoiul, muraturile, untdelemnul, fructele, rosiile, otetul, ierburile de tot felul, condimentele (aceleasi de la carneturi!) pot face din orice leguma fiarta un miracol de suculenta si savoare.

In afara bāntuirii mele de patru decenii pe la sute de manastiri, am citit de curānd si vreo doua carti cu māncaruri de post sau dietetice si una cu māncaruri asa-zis "vii", fara foc. Cu riscul de a surprinde sau chiar irita pe adeptii bucatariei verzi, n-am putut selecta - īn afara salatelor si sosurilor, care sunt universale si deci oportuniste - decāt cāteva retete ce nu-si regasesc paradigma īn lunga, glorioasa, gustoasa lista "de dulce".

Deci, vreau sa spun ca, desi postim mai jumatate din an, nu avem o bucatarie construita pe ideea de post, ci doar una "de dulce" īn care nu se mai pun carne, lapte, oua.

Degeaba, cumpatati cum īi stiu, īsi vor striga Nelu Bansoiu, Dan Micuta si Mihai Oroveanu frustarea vegetariana. Nu-i si nu-i!

Nu exista īn tarisoara noastra scumpa si bogata decāt o sumara si, vai, mult prea simbolica bucatarie de post! Exista, īnsa, o unica, uriasa, magnifica bucatarie de nuante: cu carne sau fara carne.

Tocana de cartofi cu carne sau tocana de cartofi?

Ardei umpluti (cu carne si orez) sau ardei umpluti (numai cu orez)? snitel de vinete sau snitel de vitel? Ghiveci macelaresc sau ghiveci calugaresc? Ciorba de macris sau ciorba de burta? Māncare de vinete cu pui sau imam baialdī? Placinta cu brānza sau placinta cu dovleac?

Aceasta e īntrebarea.