Ghid de bune practici in bucatarie
Infrastructura restaurantului si a bucatariei
Cladirile in care sunt restaurantul si instalatiile tehnice aferente trebuie sa
aiba o constructie solida, sa fie intretinute in buna stare si sa asigure
urmatoarele cerinte de igiena:
-drumul de acces catre restaurant si curtea interioara trebuie sa fie betonate
si sa existe santuri de scurgere care pot prelua apa pluviala;
-cladirile nu trebuie sa prezinta infiltratii de apa sau igrasie; acoperisurile
sa fie intr-o stare buna;
-restaurantul sa fie alimentat cu o cantitate suficienta de apa rece potabila,
dintr-o sursa verificata periodic la un laborator autorizat;
-inca din faza de proiectare spatiile interioare ale restaurantului trebuie sa
fie compartimentate astfel incat fluxurile de personal, materii prime, produse
finite si deseuri sa fie separate pentru evitarea contaminarii incrucisate;
-pavimentul din zonele de depozitare si de preparare a alimentelor sa
fie usor de curatat, rezistent la detergenti, acizi, grasimi, temperaturi
ridicate si impact; suprafetele sa nu fie lucioase, pentru evitarea
accidentelor; in spatiile de preparare a alimentelor trebuie sa existe sifoane
de pardoseala cu capace metalice si site, care pot prelua apele rezultate din
spalarea pavimentului;;
-peretii trebuie sa fie usor de curatat si de dezinfectat;
-tavanele sunt construite si finisate astfel incat sa se previna
acumularea murdariei si sa se reduca fenomenul de
condens, formarea igrasiei si acumularea prafului;
-ferestrele sunt construite astfel incat sa se evite acumularea
murdariei si sa nu favorizeze formarea condensului; spatiile de preparare care
au ferestre care dau spre exterior sunt echipate cu plase de protectie
impotriva insectelor, usor de indepartat, pentru efectuarea curateniei.
-usile sunt fabricate din materiale netede, usor de curatat si de
dezinfectat;
-restaurantul trebuie prevazut cu un sistem de ventilatie sau de climatizare
a aerului eficient pentru indepartarea aerului poluat, pentru a se evita supraincalzirea,
formarea condensului, patrunderea aerului viciat din bucatarie in salon; gurile
de admisie si de evacuare a aerului sa fie echipate cu plase de protectie
demontabile impotriva insectelor.
-spatiile de preparare sunt luminate natural si artificial cu o
intensitate luminoasa uniforma, astfel incat culoarea rezultanta sa nu induca
in eroare operatorii; dispozitivele de iluminat sunt protejate cu capace de
plastic pentru a se evita contaminarea produselor alimentare cu cioburi la o
eventuala spargere a acestora;
-inca din faza de proiectare trebuie prevazute spatii speciale de depozitare
pentru materialele si ustensilele de curatenie si dezinfectare, separate si
identificate in functie de zonele pe care le deservesc (bucatarie, holuri,
toalete);
-vestiarele trebuie sa aiba marime si compartimentare adecvata numarului
de persoane; sa fie amplasate in afara spatiului de lucru; sa dispuna de
facilitati adecvate p 656b19g entru schimbarea hainelor personalului. Grupurile
sanitare pentru personal nu trebuie sa aiba iesire
directa in spatiul de depozitare sau de preparare a alimentelor; sunt prevazute
cu chiuvete pentru spalarea mainilor alimentate cu apa curenta rece si
calda si sunt dotate corespunzator (detergent de maini, dezinfectant, mijloace
igienice de uscare a mainilor).
- in apropierea zonelor de lucru trebuie sa existe chiuvete de spalare a
mainilor amplasate alimentate cu apa curenta, calda si rece, dotate cu
dozatoare de sapun lichid-dezinfectant si cu mijloace de uscare igienica a
mainilor si care sunt separate de chiuvetele si bazinele pentru spalarea
alimentelor, ustensilelor sau altor recipiente din bucatarie;
-restaurantul trebuie sa dispuna de grup sanitar pentru clienti,
alimentat cu apa curenta calda si rece, mijloace de igiena si dispozitive de
uscare a mainilor;
-colectarea deseurilor se realizeaza in saci de plastic de unica
folosinta, asezati in recipiente cu capac actionat la pedala. Recipientele de
colectare sunt amplasate in locuri special amenajate in apropierea spatiilor de
prelucrare preliminarea si de preparare a alimentelor;
-pe o platforma asfaltata si usor de curatat, se depoziteaza containerele mari de deseuri. Acestea se mentin curate si in buna stare;
trebuie sa existe contract de prestari servicii cu o firma specializata in
colectarea selectiva a gunoiului;
Echipamentul tehnologic trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
-amplasarea echipamentelor trebuie astfel facuta incat sa permita curatenia si
dezinfectia corecta; igienizarea echipamentului tehnologic si a ustensilelor de
lucru se realizeaza conform unui plan de igienizare cunoscut de intregul
personal al restaurantului;
-echipamentul tehnologic (spatii frigorifice, mese de lucru, cuptor, aragaz,
friteoze, gratar, etc) asigura desfasurarea corecta a proceselor de depozitare,
pregatire, preparare si servire a produselor finite catre clienti;
-echipamentul tehnologic, recipientele, ustensilele de lucru, mesele de lucru
etc. au suprafata neteda, fara crapaturi, sunt fabricate din materiale
rezistente la coroziune si care nu prezinta modificari in contact cu alimentele
sau cu produsele de curatare si dezinfectie;
-ambalajele folosite sunt fabricate din materiale autorizate pentru contactul
cu produsele alimentare;
-instalatiile de refrigerare si congelare asigura temperatura necesara pentru
pastrarea sigura a produselor alimentare, a materiilor prime, a
semipreparatelor si a produselor finite; sunt dotate cu instalatii de reglare a
temperaturii si cu termometre de control;
-in spatiile de preparare a produselor alimentare activitatile de constructie,
de montaj si de reparatii se executa numai dupa incetarea activitatii de
preparare a alimentelor;
-intretinerea si reparatiile aparaturii tehnologice se efectueaza de catre o
firma specializata;
-operatorii sunt instruiti sa respecte instructiunile de exploatare a
utilajelor pentru o activitate sigura si pentru prelucrarea alimentelor in
conditii igienice.
Igiena si comportamentul personalului referitor la
siguranta alimentelor
1. Control medical si starea de sanatate a personalului
Conducerea firmei solicita angajatilor efectuarea unor controale medicale,
conform legilor sanitare in vigoare: la angajare, periodic si ori de cate ori
exista suspiciunea vreunei boli.
Seful de tura trebuie sa inspecteze zilnic la
inceputul programului daca personalul nu prezinta: semne de boala, de obosela
fizica avansata, stare de ebrietate precum si starea de curatenie a
echipamentului de protectie. Personalul care prezinta una din aceste afectiuni
sau stari nu va fi lasat sa intre in spatiul de
preparare a alimentelor, va fi trimis la medicul de familie sau la medicul care
asigura asistenta medicala a societatii.
2. Conducerea firmei solicita angajatilor sa
anunte conducerea atunci cand sufera de o boala transmisibila prin alimente:
Angajatii
cu taieturi sau rani deschise nu trebuie sa manipuleze
alimentele sau sa atinga suprafetele de contact cu acestea, daca ranile nu sunt
protejate cu materiale impermeabile la apa.
3. Echipamentul de lucru (de protectie a
alimentului) trebuie sa fie purtat de tot personalul care manipuleaza
alimente, in timpul programului de lucru si trebuie:
Echipamentul de lucru se va purta numai in timpul
desfasurarii operatiilor tehnologice si numai in incinta spatiilor
restaurantului.
Echipamentul este igienizat dupa fiecare zi de lucru.
4. Persoanele care intra in spatiile de preparare sau manipulare a alimentelor trebuie sa-si mentina un inalt standard al
igienei personale si al echipamentului de lucru pentru a evita transferul unor
contaminanti in alimente. Urmatoarele reguli referitoare la siguranta
alimentului trebuie urmate de personalul care intra in spatiile de preparare /
manipulare alimente:
5. Vizitatorii care intra in spatiul de lucru se vor supune acelorasi
reguli referitoare la siguranta alimenului ca si personalul stabil, adica: sa poarte echipament de protectie a alimentului; sa-si spele
mainile inainte de intrarea in spatiul de preparare a alimentelor; sa respecte
regulile de comportament privind siguranta alimentelor.
6. Instruirea personalului care manipuleaza produse alimentare in
legatura cu igiena personala si regulile de comportament privind siguranta
alimentelor trebuie efectuata periodic, de catre persoane responsabile din
firma, sau de firme sau institutii externe.
Evaluarea eficacitatii instruirii este
efectuata prin testarea cunostintelor teoretice (test scris) precum si
verificare modului de aplicare a acestora in practica (evaluare). Cursantii
care in urma testarii si evaluarii nu au obtinut punctajul minim de promovare
trebuie sa repete instruirea.
7. Constientizarea personalului
Fiecare persoana care lucreaza in industria alimentara trebuie sa constientizeze importanta rolului sau pentru evitarea
contaminarii si deteriorarii calitatii alimentelor. Pentru
informare si constientizare se folosesc elemente de avertizare sau afisarea
unor instructiuni de lucru dispuse in restaurant la loc vizibil.
Curatenia efectuata in spatiile de preparare si de depozitare a alimentelor
este clasificata astfel:
1. Curatenie curenta, permanenta -se face pe parcursul zilei, ori de
cate ori e nevoie, in timpul desfasurarii procesului de preparare a alimentelor
sau de depozitare;
2. Curatenie zilnica -se face la sfarsitul programului de lucru cu
clientii si consta in protejarea si depozitarea produselor alimentare,
igienizarea echipamentelor, ustensilelor, suprafetelor, spatiilor de lucru;
3 Curatenie generala -se efectueaza periodic si implica o atentie
deosebita deoarece trebuie realizata detaliat astfel incat sa se asigure
curatarea / igienizarea tuturor spatiilor (pardoseala, pereti, tavane, corpuri
de iluminat, carcase protectie guri ventilatie, filtre instalatie de
ventilatie/climatizare, plase contra insectelor, etc), echipamentelor,
suprafetelor de lucru,
Curatenia se face de sus in jos (tavane, hote, pereti, rafturi, utilaje, mese
de lucru, ustensile de lucru, pardoseala) si dinspre zonele curate spre cele
murdare (bucatarie, spatii de depozitare, holuri, toalete) utilizand
ustensilele de igienizare specifice fiecarei zone.
Ordinea de efectuare a activitatii de igienizare este
urmatoarea:
-curatare mecanica, spalare cu detergenti, clatire, dezinfectie, clatire,
uscare, verificarea modului de realizare a igienizarii.
Persoanele responsabile cu efectuarea curateniei zilnice / generale precum si
cele care verifica modul de realizare al operatiei semneaza in fisa de
igienizare corespunzatoare fiecarei zone.
OPERATIILE TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE A MATERIILOR PRIME SI AUXILIARE IN PRODUSE FINITE
Operatiile tehnologice care se desfasoara in restaurant :
1. Receptia materiilor prime, a materialelor auxiliare si a ambalajelor
2. Depozitarea materiilor prime, a materialelor auxiliare, a
semifabricatelor si a produselor finite
3. Prelucrarea tehnologica
4. Servirea clientilor
1. La receptia materiilor prime, a materialelor auxiliare si a ambalajelor se verifica:
Informatiile relevante pentru siguranta alimentului se
completeaza in fisa de receptie.
In cazul in care materiile prime, materialele auxiliare sau ambalajele nu
corespund uneia din cerintele mentionate, acestea nu sunt receptionate si se
noteaza in fisa de receptie motivul refuzului.
2. In spatiile de depozitare a materiilor prime
si auxiliare, a semipreparatelor si a produselor finite trebuie sa se verifice:
Trebuie asigurate conditiile specifice pentru depozitarea
corespunzatoare a diferitelor grupe de materii prime, materiale auxiliare si
produse finite.
1. Prelucrarea tehnologica
3.1. Pregatire preliminara
Pregatirea preliminara reprezinta operatiile pe cate le sufera materiile prime
si auxiliare pana la obtinerea semipreparatelor curate, salubre din care se
prepara mancarea: eliminare ambalaje de transport, eliminare ambalaje
individuale, sortare, spalare, curatire, fasonare, transare, maruntire, taiere,
condimentare, depozitare semipreparate in conditii de refrigerare in vederea
utilizarii ulterioare.
Trebuie luate masuri de prevenire a contaminarii alimentelor in timpul
operatiilor de pregatire preliminara (specifice fiecarui tip de materie prima):
3.2. Decongelarea carnii se poate face prin mai multe metode:
1. Scoaterea carnii congelate din congelator cu 24 ore inaintea folosirii si
decongelarea in frigider, la temperaturi de maxim 4°C;
2. Decongelarea carnii in apa rece curgatoare in timp maxim de 4 ore;
3. Decongelarea carnii in cuptorul cu microunde cu conditia ca intreaga
cantitate dezghetata astfel sa fie imediat preparata termic.
Pe etichetele interne se va preciza data si ora inceperii
operatiei de decongelare precum si termenul secundar de valabilitate al
produselor dupa decongelare.
3.3. Prepararea produselor finite
Produsele preparate in restaurant se incadreaza in mai multe grupe: produse la
gratar, mancare gatita, produse prajite, salate, produse de cofetarie /
inghetata, produse de bar.
Se respecta indicatiile din retetele de preparare aprobate
pentru fiecare produs in parte.
Tratamentul termic
Tratamentul termic al produselor preparate in bucatarie asigura pe langa obtinerea
gustului si a aspectului specific si o distrugere a
microflorei existente in materiile prime.
3.4. Racirea si pastrarea semifabricatelor si a produselor finite tratate
termic
Preparatele care urmeaza sa se serveasca calde, se mentin la cald la temperatura
de minimum 63 °C . Produsele finite tratate termic
care nu se servesc imediat se racesc si se pastreaza in frigiderul de mancaruri
gatite din spatiul bucatariei la temperatura de 0 +4°C,
urmand a fi incalzite la comanda sau inainte de alimentarea cuvei bain-marie la
o temperatura de aproximativ 75°C.
3.5. Calitatea uleiurilor de prajire trebuie sa
se verifice zilnic pentru fiecare din friteoze. Uleiul uzat este
inlocuit cu ulei proaspat. Uleiul uzat este colectat
in recipiente depozitate separat de uleiul proaspat si este ridicat de o firma
specializata, pentru reciclare.
3.6. Identificarea materiilor prime, a semifabricatelor si a produselor
finite
Identificarea materiilor prime, a semifabricatelor si a produselor finite pe
tot parcursul fluxului tehnologic are drept scop asigurarea trasabilitatii
produselor si verificarea respectarii principiului FI-FO de depozitare.
Identificarea se face prin etichetarea cuvelor cu materii prime, semifabricate
si produse finite cu etichete (interne sau de la producator).
3.7. Controlul contaminarii produselor alimentare
3.7.1. Manipularea materiilor prime, a semifabricatelor si a produselor
finite
La manipularea igienica a materiilor prime, semipreparatelor si produselor
finite trebuie sa se respecte normele de igiena pentru
protectia alimentelor, pentru a evita contaminarea produselor.
3.7.2. Contaminarea microbiologica incrucisata se poate produce in
cazul:
3. 7.3. Contaminarea fizica si chimica
Contaminarea fizica cu corpuri straine metalice sau nemetalice este posibila in procesul de preparare, in cateva etape.
Controlul acestor pericole trebuie riguros realizat in fiecare etapa in parte,
astfel incat produsele alimentare sa fie protejate iar
eventualele produsele contaminate sa poata fi identificate si eliminate din
consum.
Contaminarea chimica este putin probabila; este insa
posibila, mai ales cu substante folosite la curatenie/dezinfectie sau
dezinsectie/deratizare. Aceste substante vor fi manevrate cu atentie, vor fi
depozitate in locuri special amenajate, vor fi utilizate respectand
concentratiile indicate de producatori si se vor clati cu apa potabila toate
suprafetele echipamentelor sau ustensilelor care intra in contact cu produsele
alimentare dupa executarea operatiilor de spalare-dezinfectie sau
dezinsectie-deratizare
3.7.4. Masuri de prevenire a contaminarii incrucisate :
3.8. Controlul produselor finite
* Periodic din restaurant trebuie sa se preleveze probe din materii prime,
semifabricate si din produsele finite care sunt analizate din punct de vedere
fizico-chimic si microbiologic la un laborator acreditat.
3.9. Controlul produsului finit neconform
Produsele finite neconforme nu sunt servite clientilor si sunt inregistrate in
documentele interne ale restaurantului, mentionandu-se motivul eliminarii
produselor din consum.
Multumiri echipei de consultanti conduse de Liviu
Minciuna si Madalina Balan, RMC - Responsabil cu Managementul
Calitatii.
Multa Bafta !
|