LOSTRIŢA
Azi, numai bucovinenii si morosenii mai au sansa geografica sa poata pescui, fara cheltuieli si timp pierdut, în ultimele râuri românesti unde mai exista loStrita (Hugo Hugo) unul din cei mai mari salmonizî exclusiv de râu din lume (ca si taimenul asiatic). De aceea, numai retetele lor mai au sens si mai sunt vii, chiar si pentru o carte ca aceasta, destul de preocupata de radacini.
I - BUCOVINA
l ceasca smântâna . 6 linguri unt * 3 linguri untura
* 200 g malai
fin macinat * sare, câta vreti . 3
fire usturoi verde
* 1 legatura patrunjel
* 1,5 kg peste (lostrita poate depasi, uneori cu mult, 10 kg - deci sa zicem ca e vorba de 6 felii)
* Se sterge bine pestele cu un servet (având o piele destul de groasa si deloc apetisanta, e preferabil sa-l jupuiti: eu fac asta si cu salaul, bibanul si stiuca, când vreau sa scap de blestematii de solzi care m-au întepat în mii de feluri); se taie felii groase de un deget
Se freaca cu sare, se tavalesc prin malai
Se încing unt si untura într-o tigaie cu capac
Se rumeneste pestele, acoperit
Se toaca usturoiul si patrunjelul
Se încalzeste smântâna, se amesteca cu usturoi
Pestele frumos aurit se potriveste într-un platou preîncalzit, se toarna smântâna fierbinte peste el si se presara patrunjel
Se ofera imediat (sa n-apuce sa se-nmoaie coaja) cu pâine alba, de cartofi si faina, ca-n Cârlibaba, pe Bistrita Aurie
Atentie: lostrita, un peste pe cale de disparitie, e strict protejat în România si aiurea. Pescuirea lui fara autorizatie legala - foarte greu de obtinut de altfel - e delict si se pedepseste ca atare. Asa ca verificati daca cel ce vi-l ofera cadou sau spre vânzare (treaba care deja este ilegala) are autorizatie de pescuit eliberata de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, ca sa nu deveniti complici la o ticalosie si buni de procese penale si zarva publica.
Daca totul e în regula, bucurati-va de acest peste unic, la fel de gustos ca si somonul. Cinstiti-l cum se cuvine, cu un vin alb pe masura, o Feteasca Alba de Steinîger-Lechinta. împreunati astfel doua pietre extrem de rare si de pretioase, fiind, o spun cu toata invidia, un mare, foarte mare privilegiat.
II - MARAMUREs
1,5 kg peste . 1 pahar vin alb * 1 pahar faina
* 1 ceapa . 3 linguri untura * sare, cimbru, paprica
* 1 legatura patrunjel
. Feliile de peste bine sterse se freaca cu boia, cimbru si sare si se tavalesc în faina
* Se toaca ceapa
Se pune untura la încins
Pestele se pune la prajit, pâna se rumeneste pe ambele parti
Se toaca verdeata
Daca s-a rumenit, se adauga ceapa, sa se înmoaie nitel, dar numai câteva minute
Vinul se toarna la sfârsit, cu verdeata împreuna, si se lasa sa sfârâie abia auzit vreo zece minute, pe marginea plitei, acoperit
La Sighet, în iernile foarte grele, cei ce se plimba cu treaba sau fara treaba pe malul Tisei gasesc uneori lostrite uriase de zece-cincisprezece kilograme, agonizând pe mal, sufocate între gheturi (stiati ca în Petrova-Maramures traiesc familii cu ascendente aristocrate de la 1300, rude - pe baza de autentica diploma nobiliara - cu Bogdan si cu Dragos, întemeietorii?)
Aceia asa gatesc pestele nobil, si-l manânca cu mamaliga si-l uda cu vin alb si aristocrat de Maramures.
Iar la Seinî, în anii buni, se produce un Furmint extraordinar, corpolent, compact, consistent, matasos, cu un parfum de tamâie si flori de tei, în culori limpezi si aprinse, cu gust de fruct delicat. Sa nu uitam ca vitele si vinurile cele mai celebre din aceasta parte a lumii, Tokay si Cotnari, din Furmint ardelenesc s-au nascut.
|
