ALTE DOCUMENTE
|
|||||
MARMELADE
772. MARMELADĂ DE CĂPsUNI
La 1 kg capsuni, 500 g zahar.
Se spala capsunile, se rup coditele si se scurg bine pe o sita. Se pun într-un castron, un strat de capsuni, unul de zahar tos sau pisat si asa mai departe. Se lasa sa stea la loc racoros pâna a doua zi. Se pune cu totul în tingirea de dulceata bine cositorita sau într-o cratita smaltuita, se tine putin pe foc moale pâna se topeste tot zaharul, se d 23323u2021x a apoi pe foc mai iute si se lasa sa fiarba, amestecând mereu cu o lopatica de lemn, ca sa nu se prinda de fund. Se încearca daca este gata punând putin pe o farfurioara. Daca nu lasa zeama împrejur, este destul de legata. Se da la o parte, se acopera cu un servet ud si se lasa sa se mai racoreasca putin, dar nu de tot. Borcanele, fie de pamânt, fie de sticla, bine spalate cu apa fierbinte si cu soda, se limpezesc, se sterg, se mai usuca în gura cuptorului si cât sunt calde înca, se toarna marmelada în ele. Se lasa sa se racoreasca complet si se leaga bine cu hârtie pergament.
MARMELADĂ DE FRAGI
Se face la fel cu marmelada de capsuni.
774. MARMELADĂ DE ZMEURĂ
Se face la fel cu marmelada de capsuni.
775. MARMELADĂ DE CAISE
La 1 kg caise, 600 g zahar.
Se spala caisele, se scurg si se curata de pielite si de sâmburi. Se pun într-un castron împreuna cu zaharul. Se amesteca bine cu o lingura de lemn pâna ce se topeste zaharul. Se toarna în tingirea de dulceata sau într-o cratita smaltuita si se continua apoi ca la marmelada de capsuni.
776. MARMELADĂ DE CAISE CU COAJĂ
La 1 kg caise, 500 g zahar.
Se aleg caise bine coapte, se spala, se scurg si se rup în doua îndepartând sâmburele. Se pun împreuna cu zaharul în tingirea de dulceata sau într-o cratita smaltuita. Se fierb amestecând mereu, pâna se leaga cât trebuie, se toarna calda în borcane si se leaga cu hârtie pergament numai dupa ce s-a racorit marmelada.
MARMELADĂ DE PRUNE
La 1 kg prune, 250 g zahar.
Se curata prunele de coaja si se scot sâmburii (v. Dulceata de prune 795). Se pun în tingirea de dulceata împreuna cu zaharul. Se tin la început pe foc mic, pâna încep sa lase zeama si se topeste zaharul. Se adauga putina vanilie, se da la foc bun si se lasa sa se lege, amestecând mereu, la fel ca la marmelada de capsuni.
778. MAGIUN (POVIDLA)
Se spala prune bine coapte, se scurg de apa si se scot sâmburii. Se pun în tingirea de dulceata sau, daca sunt multe, într-un cazan mai mare. Se tin pe foc domol pâna încep sa fiarba si se moaie. Se trec printr-o sita mai rara (ciur), se pun din nou pe foc amestecând mereu, pâna se leaga cât trebuie. Daca prunele nu sunt prea coapte si magiunul pare acru, se adauga, dupa ce au fost trecute prin sita, putin zahar, în proportie de 100 g zahar la un kilogram de prune. Magiunul trebuie sa fie bine legat ca sa nu mucegaiascâ în timpul iernii. Se toarna cald în borcane bine spalate, punând deasupra, dupa ce s-a racit, o cârpa muiata în rom. Se leaga cu hârtie pergament.
779. MARMELADĂ DE MERE
La 1 kg mere fierte, 600 g zahar.
Se aleg mere tari, nu fainoase. Se taie în sferturi, se curata de coaja si de sâmburi. Se pun la fiert cu apa cât sa le cuprinda, într-o cratita acoperita. Nu se amesteca. Când sunt moi, se trec prin sita si se pun din nou la fiert, adaugând zaharul. Se leaga bine, continuând apoi ca la marmelada de capsuni.
MARMELADĂ DE PERE
La 1 kg de pere fierte, 300 g zahar.
Se face la fel ca marmelada de mere. Se poate face si amestecata din pere si mere.
781. MARMELADĂ DE PORTOCALE
La 1 kg portocale fierte, 1 kg zahar, 2 pahare de apa.
Se aleg portocale mari cu coaja groasa, se spala si se sterg. Se pune o oala cu apa pe foc în care sa poata încapea portocalele în voie. Când apa clocoteste bine, se da drumul portocalelor si se lasa sa fiarba în clocote mari, pâna se moaie coaja. Se tin sa fiarba bine (cel putin doua ore) deoarece dupa ce se pun din nou la fiert împreuna cu zaharul, coaja se mai întareste. Se scot si se pun într-un vas cu apa rece. Se lasa sa stea 24 ore. Se taie apoi în patru, se îndeparteaza sâmburii si filamentul alb din mijloc si fiecare sfert se taie transversal, în felii subtiri ca fideaua, cu coaja cu tot. Se pune în tingirea de dulceata zahar în cantitate egala cu greutatea portocalelor fierte, turnând la 1 kg de zahar doua pahare de apa. Dupa ce s-a topit zaharul, se mai lasa sa dea câteva clocote, se ia spuma si se pun în acest sirop portocalele. Se lasa sa fiarba pe foc potrivit, pâna se leaga. Se încearca punând putina marmelada pe o farfurioara. Se desparte cu lingura în doua, formând o carare. Daca cele doua parti nu se unesc la loc, marmelada este destul de legata. Se pune calda în borcan si dupa ce s-a racit, se leaga cu hârtie pergament.
782. PASTĂ DE GUTUI (CHITONOAGĂ)
La 1 kg de gutui fierte, 400 g zahar si zeama de la 1 lamâie.
Se spala gutuile, de preferinta mici, se taie în patru, se scoate casuta cu sâmburi si se pun sa fiarba în apa cât sa le cuprinda. Se adauga si câteva mere cretesti taiate în sferturi. Se lasa sa fiarba pâna se moaie, astfel încât sa le patrunda usor furculita. Când sunt bine fierte, se trec prin sita si se adauga câte 400 g de zahar la fiecare kg de gutui fierte, precum si zeama de la o lamâie mica. Se pun din nou sa fiarba, amestecând pâna se leaga. Când pasta este bine legata, se rastoama pe un fund udat cu apa, se întinde cu un cutit lung, udat meren, în strat gros de 1 cm. Se acopera cu un tifon si se lasa la loc uscat si bine ventilat sa se usuce, o zi sau doua. Când s-a uscat, se taie romburi, se dau prin zahar si se pastreaza în cutii de tabla mai multa vreme.
|