MIDII
Manânca si românii scoici, dar mai ales ca o joaca exotica, de vacanta intelectuala la mare (desi, la Palanca, pe Sabar, am gasit niste tigani dâmboviteni care scormoneau mâlul dupa scoici mari, ovale, de ap& 353y2410d #259; dulce pe care le fierbeau si le mâncau cu mamaliga si mujdei!)
l sac de midii (ca sa iasa 1 craticioara de carnita) foarte, foarte proaspete, atunci smulse de pe stânci
l ceapa * 1 pahar untdelemn
* 1 ceasca orez *
1 pahar bulion rosii
* sare, piper, cât vreti
* Se oparesc midiile, ca sa se deschida, se scoate carnea, se curata de piciorusul vegetal si nisipos, se lasa într-un vas, sa astepte
* Se pune ceapa la rumenit în ulei, se adauga orezul, sa se caleasca putin, 4-5 minute
Se pun scoicile, se adauga si bulionul, sare, piper si înca 1 ceasca de apa; se amesteca si se da la cuptor, 1 jumatate de ora
La Costinesti, într-un septembrie fierbinte, m-am scufundat ore la rând, la 2-3 metri adâncime, sa culeg midii.
Nu mâncasem scoici niciodata, eram curios, asa ca, numai în slip si un pulovar, fara neopren si alte mofturi cu care m-am învatat mai târziu, în echipa Cousteau, am îndurat, în plina arsita, un frig cumplit, venind din epuizare. Când am iesit dârdâind pe mal, cu sacul de scoici în brate, eram vânat, muream.
In fine, seara, ceva mai încalzit si mai rumen în obraji, m-am dus târâs-târâs cu amicul ce ma provocase la aventura, sa-mi iau rasplata: cratita mea cu scoici în sos de lamâie.
Când am intrat în curte, la coana moasa, toata gasca - Salageanu, Catalina, Maca, Veronica, Mavro, Blezu, Ciobi, lulica, alte zgornele - lingeau ultima picatura de molusca, udata cu "corabioara" (citeste breasca) de Murfatlar,
Mi-au multumit
în cor, mi-au dat fiecare câte un leu doi, sâ-mi iau o portie de cartofi
prajiti de la braserie (unde am si plecat cu totii,
fericiti, sa-l ascultam pe Gioni Raducanu cântând la
contrabas).
Nu mai era nimeni în tabara si asa
minuscula, abia înfiripata în acei ani '69.
|