ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
MUJDEI DOBROGEAN
Iata o alta reteta, folosita (nu zic inventata, ca nu se stie cine a navigat mai iute si mai încotro, grecii si romanii din polis-urile sau castrele dobrogene ori lusitanii umblând h& 222b110c #259;mesiti, înca de la sfârsit de mileniu, dupa lemn drept de brad si miere româneasca) de pescarii de pe malul Marii Negre.
lulica Serafim, zis, iertatHna, "Muie", ne daruia pe toti la Schitu-Costinesti cu asta creatie - ce cuprinde usturoi, sare, rosii, ardei iute, otet, untdelemn.
Blond, urias, cu mânute cât bolovanii de râu de munte, freca mai întâi 3 capatâni de usturoi - din cel mare, asa zis bulgaresc, nu soriceii aceia minusculi din Oltenia - cu o lingura de sare.
Pe timpul asta ma-sa, coana moasa (în casa ei de la malul marii ne-am petrecut noi verile tineretii, în camarutele ei uscate si racoroase am iubit noi, cât pentru doua vieti, fetele de val si încinse de briza deceniului sapte) curata de coaja, cu rabdare si grija - avea, de, manualitatea meseriei! - 6 rosii mari, rascoapte, pe care lulica le facea iarasi pasta lânga usturoi.
Un ardei iute, copt pe plita, era si el pasat spre a îmbarbata zeama rosiatica la care nu mai lipseau decât lingura de otet de vin si o lingura de untdelemn fierbinte, sa prinda cheag la sosul asta crud si parfumat.
Dupa ce se toca si un pic de patrunjel, acest mujdei trecea unde-i era locul, adica pe o capita de guvîzi prajiti în malai, crocanti.
Disperat era momentul când se termina vinul sec si alb, numit Riesling de Murfatlar (legenda spune ca vinul "de gheata" a fost descoperit datorita razboiului de treizeci de ani care a întârziat culesul pe Rin pâna când strugurii erau aproape stafiditi) si începea trista epopee a "corabioarei",
|
