ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
MUSACA
DE CAR
Mereu diferita de cea turco-greaca {liniuta o fi de unire sau e de despartire?) prin carne, grasime, smāntāna, ierburi, īnfatisare (la greci e mult mai uscata, la turci e mult mai lichida) musacaua asta, din simp 21521j923v la cum era īn Balcani, a devenit o gateala complicata, cu variante chiar, care corespunde perfect bucatariei si firii noastre, facuta din amestecuri contradictorii si inutile si o coacere-fierbere molcomita si periculoasa.
De asemenea, conduce si la ideea frumoasa ca multi romāni harnici si cinstiti n-au ce face si atunci, īn lipsa de altceva, ard gazul si pazesc oalele.
* 1,5 kg cartofi 500 g carne vitel
300 g carne porc 200 g carne miel
* 3 rosii mari rascoapte l morcov
l supa carne 2 linguri pesmet
2 cepe l pahar vin
alb parfumat
* 1 pahar bulion rosii l lingura
2 oua l pahar smāntāna
l pahar untura (ulei, unt) sare, piper, cimbru - dupa chef
. Se curata cartofii, se taie felii rotunde si potrivit de groase, se prajesc putin pe ambele parti īn untura (sa prinda coaja)
* Se rade morcovul, se amesteca cu carnea
. Ceapa se toaca si se pune la prajit īn grasime
* Cānd s-a rumenit, se adauga carnea sa se prajeasca si ea un pic
. Se īnabusa cu apa calda si se lasa sa se prajeasca-fiarba mocnit, c-asa trebuie, o jumatate de ora
* Se scoate carnea la racit
Se unge o cratita cu grasime, se tapeteaza cu pesmet, se aseaza un strat de felii de cartof
Carnea racita se amesteca cu ou, smāntāna, se sareaza-pipe- reaza-cimbreaza
* Se cladeste strat de carne peste strat de cartofi, īncet si cu grija
* Ultimul strat sa fie de cartofi
* Se taie rosiile felii groase si se aseaza capac zemos peste musaca
. Se toarna supa si vinul īn care e dizolvat zaharul
* Se pune musacaua īn cuptor ia foc mic, o jumate de ora cel putin, sa fiarba zemurile, sa scada cāt sa nu mai ramāna decāt de-un degetel si atunci e gata, e buna
La Ciumbrud, lānga Aiud (si mai am rime: ud, nud, zalud etc.) se rascoace strugurele pāna tārziu, cānd bobul s-a ros si s-a nimicit, de te miri ca mai iese zeama din el. Dar uite ca iese, si īnca atāt de dulce īncāt vinul lui ori e tare, atāt de tare, īncāt se bea cu pipeta, macar ca e sec, ori e o licoare de miere care nu acum se īncepe, ca e minora, ci īn ani, cānd s-a īmplinit peste tot si s-a rotunjit de n-o mai cunosti.
Dar nu Muscat Ottonel sau Traminer Roz sau Pinot Gris o sa bem noi la musaca de cartofi, ci un Sauvīgnon de Aīud, delicat si nobil, cu miresme bogate si nervoase, dar cu o īnsiruire a gusturilor lenevoasa si senzuala. E un vin care trebuie legumit, īnghititura, rabdare si iar īnghititura (daca vreti sa cunoasteti vinurile de rasa, lasati-le un pic sa se odihneasca si sa monologheze īn patul gurii - veti fi surprinsi cāt de multe lucruri noi si minunate poate sa va spuna un vin lasat sa se exprime la largul si īn legea lui), Sauvignonul Alb, si la Dragasani si la Aiud, si la Iasi, se daruieste cu īncetul. Graba si violul, ca la fete mari, nu multumesc pe nimeni, dar pedepsesc pe toti, in felurite moduri.
|