ALTE DOCUMENTE
|
||||
MUSACA
DE ŢELINĂ
Umplutura:
500 g carne tocata vitel * 100 g pâine alba
pahar lapte * 1 ceapa
100 g unt * 2 oua
linguri pasta 13513t195n ardei gras * sare, piper
1 pahar bulion gros de rosii
Zeama:
500 ml supa de carne . 1 ceapa
100 g pesmet * 50 g unt
300 g rosii * 1 lingura faina
* 2 oua . 2 pahare smântâna
Suport:
* 2 kg telina * cam 50 g unt
Telina se curata, se taie felii subtiri, se pune la prajit în unt
în alta tigaie se încinge untul pentru tocatura
Se toaca ceapa, se pune la rumenit în acel unt
Se înmoaie pâinea în lapte, se amesteca cu carnea tocata, sare, piper
* Se pune carnea peste ceapa calita si se amesteca
. Dupa cinci minute se adauga si bulionul de rosii, pasta de ardei si se mai lasa vreo zece minute, sa ia gust de prajeala, apoi se da deoparte, sa respire
Ţelina se întoarce, sa se rumeneasca pe ambele
parti
*
Se unge bine un vas mare cu unt, se presara pesmet
Se asaza feliile de telina, pat
Se bate tocatura cu 2 oua si se toarna în cratita, peste telina
* Se ascunde tocatura cu felii de telina, sa nici nu banuim c-a fost pe-acolo
. Se prajeste ceapa taiata pestisori si mai marunt
* Se prajeste si faina lânga ceapa, se sting cu supa de carne
Toate se aduna acum:
. Se
acopera telina cu felii de rosii
* Se toarna zeama peste musaca
* Se pune în cuptor, focul abia pâlpâie, mâncarea sfârâie un ceas, subtire, rosiile se rumenesc încet, aratând ca se apropie sfârsitul cel asteptat
. Se bat ouale bine cu smântâna si se toarna peste musaca, sa ascunda ce-au patit rosiile
* Când s-a colorat aramiu deschis smântâna, chiar ca e gata!
N-am
gustat, pâna acum un an, vreun vin de Jiu, ca nu stiam ca
se poate!
Dar uite ca s-a pomenit un prieten de prin Retezat sa aiba
soacra la Cordesti (mare pricopseala!) si asa ne-am luminat
noi ca Jiul nu e numai un râu gros de carbune ci si podgorie în
putere, Cabernet-id de Jiu e negru-pestera (tot
carbunele saracu'!) si fortos tare. Cel putin cel adus
de Costica Craciuneseu (avea cinci ani vechime!) era de-acum un munte
de bazalt lichefiat si adunat în pahar, întâi am crezut ca-i
Sâmburesti de pe vremuri, atât de bine era rotunjit! si avea si
un buchet vânos de flori uscate, violete de Parma si papadie
amaruie, cum numai pamântul întunecat al Gorjului poate sa dea. ,
împlinit cum nu se mai poate, falnic, cu o tinuta sigura si
teribil de aroganta, a nascut urmatorul dialog profund: "Costica,
ce bem noi aici, cu musaca de telina, sânge de câti draci?"
"E vin de Jiu, draguta Radule, vin vechi de Jiu, n-o fi de
mirare sa fie si draci si îngeri în el!"
|