MUSACA DE TELINA

MUSACA DE ŢELINĂ
Umplutura:

500 g carne tocata vitel * 100 g pâine alba

pahar lapte * 1 ceapa
100 g unt * 2 oua

linguri pasta ardei gras * sare, piper
1 pahar bulion gros de rosii

Zeama:

500 ml supa de carne  . 1 ceapa

100 g pesmet * 50 g unt

300 g rosii * 1 lingura faina

* 2 oua . 2 pahare smântâna

Suport:

* 2 kg telina  * cam 50 g unt

Telina se curata, se taie felii subtiri, se pune la prajit în unt

în alta tigaie se încinge untul pentru tocatura

Se toaca ceapa, se pune la rumenit în acel unt

Se înmoaie pâinea în lapte, se amesteca cu carnea tocata, sare, piper

* Se pune carnea peste ceapa calita si se amesteca

. Dupa cinci minute se adauga si bulionul de rosii, pasta de ardei si se mai lasa vreo zece minute, sa ia gust de prajeala, apoi se da deoparte, sa respire

Ţelina se întoarce, sa se rumeneasca pe ambele parti
* Se unge bine un vas mare cu unt, se presara pesmet

Se asaza feliile de telina, pat

Se bate tocatura cu 2 oua si se toarna în cratita, peste telina

* Se ascunde tocatura cu felii de telina, sa nici nu banuim c-a fost pe-acolo

. Se prajeste ceapa taiata pestisori si mai marunt

* Se prajeste si faina lânga ceapa, se sting cu supa de carne

Toate se aduna acum:

. Se acopera telina cu felii de rosii
* Se toarna zeama peste musaca

* Se pune în cuptor, focul abia pâlpâie, mâncarea sfârâie un ceas, subtire, rosiile se rumenesc încet, aratând ca se apropie sfârsitul cel asteptat

. Se bat ouale bine cu smântâna si se toarna peste musaca, sa ascunda ce-au patit rosiile

* Când s-a colorat aramiu deschis smântâna, chiar ca e gata!

N-am gustat, pâna acum un an, vreun vin de Jiu, ca nu stiam ca se poate!
Dar uite ca s-a pomenit un prieten de prin Retezat sa aiba soacra la Cordesti (mare pricopseala!) si asa ne-am luminat noi ca Jiul nu e numai un râu gros de carbune ci si podgorie în putere, Cabernet-id de Jiu e negru-pestera (tot carbunele saracu'!) si fortos tare. Cel putin cel adus de Costica Craciuneseu (avea cinci ani vechime!) era de-acum un munte de bazalt lichefiat si adunat în pahar, întâi am crezut ca-i Sâmburesti de pe vremuri, atât de bine era rotunjit! si avea si un buchet vânos de flori uscate, violete de Parma si papadie amaruie, cum numai pamântul întunecat al Gorjului poate sa dea. , împlinit cum nu se mai poate, falnic, cu o tinuta sigura si teribil de aroganta, a nascut urmatorul dialog profund: "Costica, ce bem noi aici, cu musaca de telina, sânge de câti draci?" "E vin de Jiu, draguta Radule, vin vechi de Jiu, n-o fi de mirare sa fie si draci si îngeri în el!"