PAPANAsI
Fierti (asa-zis muntenesti):
2 oua . 3 linguri gris . 1 lingurita faina
2 linguri unt . pesmet destul . sare
300 g brânza de vaci (scursa bine de zer)
Se pune apa sarata la fiert
Se amesteca bine brânza de vaci, faina, ouale, grisul si sarea
Se fac galuste turtite, se gauresc cu degetul, se pun în apa clocotind usor
Se prajeste pesmetul
Când papanasii se ridica la suprafata se mai lasa sa fiarba molcom (altfel se sfarâma) înca 1 sfert de ora
Se pune untul la cald
. Se scurg, se ung cu unt, se tavalesc în pesmet, se ofera cu zahar si smântâna
Prajiti (asa-zis moldovenesti):
2 linguri gris . 2 linguri faina . 2 oua
sare . untura pentru prajit
400 g brânza de vaci (scursa bine de zer)
Se separa galbenusurile de albusuri
Se bat albusurile spuma
Se freaca bine brânza cu galbenusurile, faina, gris, sare
La sfârsit se adauga albusurile
Se încinge untura
Se fac galustisoare turtite de papanasi, se gauresc cu degetul, se pun la prajit, pe ambele parti, pâna se rumenesc
Se ofera cu zahar si smântâna
Numai diminutive în bucatarioara românasilor (dar si în invocatiile religioase, ca numai prin alint si grai dulce se-nduplecau marile puteri): tocanita, furculita, turtite, papanasi, saratele, sarmalute, slaninuta, untisor, chiftelute, placintele, mititei, cârnaciori, friganele, castraveciori etc.
Ai zice ca sunt duiosi carpatinutii, ca-si alinta bucaticile, ca la miaza-nopticica de Dunarica legendara mâncarica e dezmierdata ca un copilas foarte dragutei! Ori poate, freudisorel, românuletii vor sa ascunda sub dragalasenii diminutivale cât manânca de fapt, adica ca Haplea si ca lupii?! Ca în România am auzit, mai ales, ca o obsesie, reteta unica a sensului vietii: "Ba, cu asta ramâi, cu ce bagi în gura si ce tragi pe ..."
|
