ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
PĂPUsI DE DRAGAVEI
Mâncare olteneasca, ciudata, neasteptata, elementara. Are totodata ceva ritual, nelinistitor, poarta un mesaj din stravechime,
2 ardei iuti . otet de prune, sare * 2 linguri de ulei
3 manunchiuri groase "ca pe mâna" de stevie tânara
. Se grijesc frunzele de stevie
. Se leaga "papusi", se ung cu ulei, se pun la gratar
* Când s-au "fript" se curata de sfori si se pun într-o strachina cu ardei iute tocat
* Se toarna peste
papusi ulei si zeama fierbinte si sarata de
otet cu apa
. Se manânca cu
mamaliga
Jocul Calusarilor e un ceremonial stravechi de mare spectacol, în care Calusul, zeul cabalin si protector al cailor si al verii, petrece si se desfata împreuna cu anturajul sau divin, ceata calusarilor, în saptamâna -Rusaliilor-sau a Calusului. Jocul cuprinde practici si formule magice, dansuri extaziante si acte rituale executate de o ceata masculina strict ierarhizata: Mut, Vataf, ajutor de Vataf, Stegar, Calusari de rând.
Starea euforica si coeziunea mistica între participanti, legati prin juramânt de credinta si complicate rituri de consacrare sunt obtinute prin executarea, pâna la epuizare fizica si psihica, a dansurilor sacre dupa melodii de joc cântate de lautari (care nu fac parte din ceata).
Astfel, dansurile calusaresti au acelasi efect ca betiile rituale de la Anul Nou, îngropatul Craciunului, lordanitul Femeilor si Macinici.
Jocul poarta cu sine functii si expresii diferite ca vechime: -petrecerea zeului cabalin substituit de o masca purtata de Mut, de o efigie (Steagul Calusului), un totem (Cioclul Calusului) în care apar excese, urme ale unor practici orgiastice;
transferul magic al fertilitatii divine prin vrajirea, în timpul jocului, a bolovanului de sare (dat apoi vitelor pentru prasire si înmultire) si a blidului cu seminte pentru însamântarea si rodnicia ogoarelor;
grabirea casatoriei si fertilizarea simbolica a tinerelor neveste prin intrarea lor în hora calusarilor si prin atingerea phalusului purtat de Mut;
vindecarea persoanelor "luate din Rusalii1', "luate din Calus" prin transferul magic al sufletului sanatos de la oala de lut sparta cu batul de Mut sau Vataf, de la puiul de gaina sacrificat violent sau de la calusarul supus unei morti rituale, la omul bolnav;
jucarea copiilor purtati în brate în hora Calusului sau saritul lor, întinsi pe pamânt, de catre calusarii iluminati de viziuni pentru alungarea bolilor, în special a "frigurilor":
alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin amenintarea lor cu diferite arme preistorice (bete, sabii din lemn, arcuri cu sageti), prin scenetele razboinice, prin plantele vrajite (Pelin, Usturoi), prin impetuozitatea dansurilor calusaresti care imita, uneori, mersul la trap sau în galop al cailor, prin formule indescifrabile si zgomote produse de zurgalai si clopotei si altele.
(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an")
|
