PASTRAMA DE MÂNZAT

PASTRAMA DE MÂNZAT

Se taie bucati late de carne de 3-5 cm grosime

Se dau cu sare multa si se lasa în copaie 8-10 zile de-a rândul prefacând zilnic susu-n jos

. Se spala carnea- 141m121b n trei ape si se pune sub teasc, o zi si o noapte, sa-i iasa zemurile cele rele

Se amesteca într-un litru de vin bun si vechi 3 linguri de sibtra, 250 g chimion praf, 5 capatâni de usturoi pisat, 5 ardei piparus praf

Pastrama se freaca cu aceasta pasta si apoi se lasa sa-si ia damf bun, înca 2-3 zile, în copaie, cu zeama asta, întorcând-o tot mereu pe amândoua partile

* Se scurge, se pune-n vânt, sa se zvinte bine, apoi se spânzura în loc uscat si racoros

Aperitiv raspândit în toata Valahia, pastrama de vaca e totusi mai aproape de Dunare decât de munte si rimeaza cu tuica slaba si parfumata de la Oiesti si Strejesti,

Sarea. Simbol de puritate, curatenie si perfectiune, sarea apare în viata rituala, de obicei, alaturi de pâine, semn al armoniei, al pacii, prieteniei si ospitalitatii (tânarul cuplu trebuie sa manânce pâine cu sare din acelasi vas, copilul proaspat botezat se asaza pe pâine si sare, întâmpinarea oaspetilor cu pâine si sare).

La "scosul" plugului, la 9 martie sau de Sfântul Gheorghe, "dimineata ciobanii manânca ceva sarat si pleaca cu oile la pasune", în aceeasi zi, act ceremoniale în care pâinea si sarea au rol ritual major sunt practicate de fete (în Bucovina) pentru purificare si marirea fortei de atractie. Obiceiul "prinderii de surate sau fârtati" (în Moldova) sau "matcalaul" (în Banat) se petrec sub semnul ritual,al sarii, acelasi fiind semnul sub care se fac focuri rituale (în Bucovina) la Blagovestenie,

(din Ofelia Vaduva - "Pasi spre sacru")