PASTRAMA
carne de oaie tānara . sare grunjoasa
cimbru mult, boia, piper, rozmarin, busuioc, ienibahar
Carnea se scurge bine de sānge, se spala, se usuca 19219i812t putin īn vānt, (practica cere sa se puna la pastrama jumatati de oaie iar pulpele trebuiesc crestate des si pāna la os, sa ajunga sarea peste tot)
Se freaca bine cu cimbru si celelalte condimente
* Se cerne bine
cu sare si se pune īntr-un vas curat, de preferinta de lemn
* Se tine īn saramura pe care o
lasa doua - patru zile (mai putin, daca e frig),
īntorcāndu-se de trei ori pe zi
* Se atārna īn vānt o zi, sa
se usuce cāt de cāt, dar nu mult, ca sa ramāna frageda; se
pastreaza rulata, sa-sī tina un pic de
zeama
Se frige pe carbuni, la gratar. E epocala cu mamaliga pripita si ardei iute murat
Se poate afuma, la fum rece de rumegus de foioase: se rafineaza si conserva mai mult; totul e sa nu se usuce prea tare, ca-i toval!
In tara de oieri si ocne care e Romānia, pastrama de berbecul a coborāt de pe la stānīle din creasta muntelui catre mustariile baragane īmpodobite cu stuf, de alta data. E o māncare de toamna, de timp mai rece, pentru ca pastramagiul dibaci nu pune sare cu pumnul ci presara doar pānza carnii pāna albeste, ca sa nu se usuce si miezul si sa devina piatra. Pastrama cea mai buna e cea care se frige repede, īn prima saptamāna dupa ce s-a vānturat. Se manānca cu mamaliga si cu turte de malai.
In afara de must, e amuzant sa mai bei si altceva din setea toamnei - dar nu vin, caci vinul e o opera de arta, clasica, limpede si riguroasa, iar pastrama e o provocare primitiva - ci tulburel poznas, piscacios la limba.
si numai tulburelul de Zaibar (berbecel, "ananas", o mie unu, pichet, etc.),
adica toapa mesei si a viilor nu da dureri de cap si
stricaciune matelor.
Chiar si petrecerile cu neamuri proaste au hazul lor, totul e sa
stii sa te bucuri de viata si de ce īti
daruie ea, cum i se nazare!
si iar intra īn discutie, obligatoriu, celalalt tulburel de pastrama, cel de Dragasanī, cunoscut dumneavoastra, si luat īn seama si īn cani imediat dupa cules, de prietenul Nicu Zinca, cam "Sa bem tulburel, Radule, ca a venit toamna!" De unde stii? "Se muta soacra-mea la noi si se agita vinul vechi ca-l simte p'ala nou!"
|
