PLACHIE DE CRAP
Nu-i māncare din Delta si nici la artelurile pescaresti de pe Dunare nu se gaseste. E lucratura de tārg valahicesc, de cucoana cu musafiri joia si ifose īn fiecare zi. Dar de buna e buna, ca nici rea n-ar avea de ce sa fie (scalāmbaiala asta verbala, destul de facila din pacate, a intrat īn constiinte si chi 23523u207x ar si īn abecedare ca "scriitura calofila" "placerea munteneasca de a scrie frumos", ,,culoare balcanica", "vis artistic al semintiilor de la Dunare", fiind - īn multe cazuri celebre si admirate, transformate chiar īn model - doar o jonglerie cu umbre).
l kg ceapa (si mai multa) . 200 ml untdelemn
250 ml vin alb . 500 g rosii coapte
sare, piper . patrunjel
2 foi dafin
l crap de 2 kg (daca va spun ca-i treaba cu musafiri?)
Se curata ceapa, se taie pestisori
Se toarna ulei īntr-o tava īncapatoare, se pune ceapa pe foc mic, la-nmuiat
Crapul, grijit bine, curatat de solzi si taiat bucati, se freaca cu sare si se unge cu ulei, apoi se asaza īn tava peste stratul gros si transparent de ceapa
Se presara piper cāt va place
Se taie rosiile felii, se pun pe unde e loc īn tava, si pe peste si pe lānga el, cu foile de dafin
Vinul se toarna acum, pe lānga uleiul dat īn unda
īn cuptorul domolit nu va sta mai mult de un ceas, sa scada sosul si sa se rumeneasca usor carnea si rosiile
. Se presara patrunjel, e moale, e dezmierdat de parfumuri, e acrisor, deci e plachie
O varianta de plachie ceva mai īntarita (ardei gras, ciuperci, usturoi) cu mirodenii (cimbru) si supa de oase se face īn Bucovina, unde sunt mari bucatari cu amintiri de la ospete chezaro-craiesti.
Fiind noi īn Covurlui, ori la Galati ori la Braila, vinul alb, ati vazut, vine ori de la Suditi ori de la Sarica, ori de la Ivesti. Dar, de oriunde ar veni, tot Aligote, Feteasca Regala si Reisling Italian va fi, pentru ca vinuri albe si seci, cam astea sunt pe aici,
si sunt foarte bune, expresive, īn darul soiului lor, cu un plus de vigoare īn verile fierbinti si lungi.
Dar pe Valea Covurluiului - la Dealul Bujorului - podgorie de mare viitor - se mai fac doua vinuri albe, recent create si mai putin cunoscute. Am vorbit si vom mai vorbi despre ele, efortul de īnnoire si īmbogatire a patrimoniului romānesc de vinuri, mult prea sarac azi, binemerita. Cercetatorii de la Odobesti-Vrancea fac treaba buna si īsi īnnobileaza numele cu fapte.
Babeasca Gri am gustat, e parfumata, si are rasa. Despre Sārba stiu doar ca vine din traditia multor vinuri romānesti mici - Frāncusa, Zghihara, Verdea, Plavaie, Galbena - proaspete si mustoase, vinuri extrem de placute si de confortabile la chef si la masa.
Unde mai pui ca nici nu te doare capul dupa ele, ca se beau repede, din primul an, deci nu are timp nimeni sa le strice cu "metabisalfut sau alta pozna de neoameni" ("astia e genocizi, nea Radone, mi-a dat un sut īn cur, desi e membri de sindicat, si a pus sifon īn Zghihara, īti spun eu!" īmi continua veninos la ureche portarul licentiat al unui liceu moldovean).
|
