ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
PLĂCINTĂ DIN FLORI DE SALCÂM
Stranie si binecuvântata planta, acatul (asa i se spune salcâmului la mine acasa, în insula Transilvania, accacia, dovedind - daca mai e nevoie - o latinitate 20320d319u veche si izolata) e o adevarata sinteza de paradoxuri!.
Creste fulgerator, oriunde nu e apa destula si nu creste altceva, dar lemnul e tare si vânos. Uscat de viu, arde si când e verde. Ţepii sunt lungi ca niste lancii, florile în schimb sunt dulci ca mierea.
Salcâmul era venerat cândva, cu mii de ani în urma, pentru forta si generozitatea lui. Dobrogenii îl si manânca, de tare ce-l iubesc.
Umplutura:
l kg flori salcâm . 100 ml apa
l ceasca miez nuca macinata * 1 albus
Se grijesc florile - se curata de codite si frunze, se spala
Se pune apa la fiert, se adauga florile, se amesteca pâna se-nmoaie si devin o pasta
Se lasa sa se raceasca
Se amesteca insistent cu nucile si albusul, se lasa sa respire
Aluat: un aluat obisnuit, din
l jumate kg faina . 1 pahar untdelemn
sare . 1 ceasca apa calda
l galbenus
Se framânta bine, se întinde sa ajunga foaia groasa de 2-3 mm
Se umple câte putin cu pasta de flori si se ruleaza, tot câte putin (sau se întinde aluat pe fundul tavii de cozonac, apoi se pune umplutura, apoi iar foaie de aluat si tot asa - deasupra trebuie sa fie aluat, care se unge cu galbenus)
Se lipeste bine aluatul si se unge cu ulei si galbenus, sa nu crape
Se pune în cuptor cu foc potrivit, circa 3 sferturi de ora, poate l
|
