porcul cel sfânt
Animal sacrificat ritual, porcul e un substitut stravechi al zeului agrar, al grâului care moare si renaste, împreuna cu timpul. împreuna cu alte traditii specifice Anului Nou -celebrat mai înainte pri 838k102i mavara -sacrificiul porcului a fost transferat în perioada solstitiului de iarna, peste sacrificiul sângeros al taurului -cultul Zeului Mithra.
Nu voi încerca aici sa vând castraveti gradinarilor, adica sa va învat pe dumneavoastra ceva ce stiti probabil mai bine decât mine: cum sa dereticati porcul, de la rât la coada si din decembrie în aprilie. Dar am datoria sa va informez despre unele traditii si retete care umplu, de secole si an dupa an, camarile românesti la început de iarna.
Pentru ca oaia-i oaie si vaca-i vaca, asa-i, dar în România numai cine are porc din iarna! Ma-ntreba mon ami Julien, într-un mai însorit, "Ce conserve manânca românii iarna?" Eram în Maramures, i-am aratat un godac hapaind disperat niste laturi din troaca, "Asta da conserva!" a-nceput frantuzul sa râda:
- Acreste ca inflatia, o suta de chile în cinci luni". "Da, iar cu conservatul se ocupa de fapt madam Iarna",
Taiatul,
împartitul, saratul, afumatul sunt treburile parlagiului.
Noi, fetele si baietii
gospodine, gatim. si ce-am putea "gati" din porc, imediat
dupa taiere, altceva decât caltabosi, cârnati, sângerete,
toba, piftie, chisea, jumari, carne în untura la borcan, si
ce ne-o mai veni în minte, ca nici cultura a porcului nu e simpla -
sunci fierte, coapte, afumate, slanini afumate, în saramura,
fierte, cu boia, kaiser, sorici cu sare, asa e cu popoarele astea sarace, n-arunca
nimic!
Au innuitii o cultura a renului complexa - gastronomica, textila, arhitecturala? Au! Au zulusii o pluricultura a babuinului? Au. Deci suntem salvati, nu mai suntem singuri, fratilor, în complexitatea noastra culturala!
|
