PREPARATE SPECIFICE DIN MOLDOVA
Bucataria moldoveneasca se identifica cu notiunea de bucate alese.
O serie de documente dovedesc faptul ca ospitalierii nostri stramosi au considerat placerile gastronomice ale mesei intinse elementul principal al primirii oaspetilor. Pentru predecesorii nostri nu a constituit o problema prepararea alimentelor, deoarece pamanturile roditoare au produs o varietate larga de cereale, legume, zarzavaturi, fructe, condimente si au favorizat cresterea animalelor domestice.
Si astazi, preparatele bucatariei satelor moldovenesti, simple dar gustoase, stau sub semnul traditiei autohtone, al intoarcerii la origini, iar varietatea lor este marcata de ritmurile sacre ale existentei: anotimpuri, sarbatori religioase, perioade de post.
Cand vorbesti de Moldova, arome imbietoare se ridica atatator din oale mari din lut ars, in care fierb la foc molcom sarmalute in foi de vita sau de varza; din cuptorul pe vatra iese aburul painii in test. Pe langa ele se strecoara iz de placinte poale-n brau.
Sarmalutele sunt insotite negresit de mamaliguta traditionala, preparata din faina de porumb, si de cateva linguri cu smantana groasa, proaspata. La randul ei, mamaliga se mai poate manca cu branza, oua, unt, lapte, smantana. La loc de cinste stau si ciorbele acrite cu bors din tarate de grau, acea zeama acrisoara cu gust placut, aromata cu o crenguta de visin, foarte hranitoare si sanatoasa.
Cel mai important eveniment culinar al anului in Moldova este poate Craciunul, marcat de ziua de Ignat in care se taie porcul. Preparatele din carne de porc, pastrate si conservate dupa retete traditionale, vor constitui baza alimentatiei pe tot parcursul iernii, asigurand organismului necesarul de calorii in anotimpul friguros.
De la porc nu se arunca nimic: copiii abia asteapta soriciul; intestinele, stomacul si vezica sunt bine curatate, iar gospodinele pornesc indata sa pregateasca „pomana porcului”: tochitura moldoveneasca cu mamaliguta calda, friptura, branza de oi si ochiuri romanesti. Urmeaza sa se prepare carnati, toba, caltabosi; organele fierte si tocate ne dau drobul, iar capul, picioarele si urechile – racituri (piftii) delicioase. Slanina, fiarta in zeama de varza, trecuta prin usturoi si boia dulce, se afuma pe indelete, iar restul carnii se prajeste si se conserva in grasime topita, in oale de lut smaltuite.
Toate aceste bunatati se regasesc pe masa bogata de Craciun, insotite ca desert de cozonaci bine crescuti, galbeni si pufosi, umpluti cu multa nuca si stafide.
Un alt desert delicios legat de Craciun, il reprezinta turtele de post care se servesc in Ajun, foi subtiri din aluat fara drojdie, coapte pe plita, insiropate si aromate, umplute cu nuca sau cu julfa din seminte de canepa batute in piua si fierte.
Astfel iarna trece cu preparate din carne de porc alternate cu varza calita, fasole batuta, cartofi copti in spuza, branza de burduf, varzari (placinte cu varza) si alte minuni gastronomice specifice zonei.
Primavara aduce cu ea postul Pastelui, iar organismul „cere” vitamine. Alimentatia se bazeaza pe verdeturile aparute: urzici, spanac, salata si ceapa verde, ciorba de loboda, sarmale de post cu pasat invelite in stevie – sunt bucate simple, fara pretentii, dar gustoase.
In martie, de Ziua Sfintilor, se pregatesc mucenici (sfinti) din aluat rasucit in forma de opturi, copti in cuptor, insiropati cu miere de albine si presarati cu nuca macinata.
Sarbatorile de Paste pun iar pe jar gospodinele care se intrec in a pregati carnea de miel: friptura, bors din capul mielului, stufat (cu multa ceapa si usturoi), drob din organele tocate, invelite in prapur si rumenite in cuptor. De la masa de sarbatoare nu pot lipsi ouale rosii, cozonacii si pasca cu branza de vaci sau cu smantana.
Vara umple gradinile gospodariilor de la sate cu legume si fructe felurite. Se prepara bucate simple cu cartofi noi, fasole verde, vinete, mazare, dovlecei. Se mananca ardei copti sau umpluti, sarmale cu urda, tocanite cu legume proaspete sau cu bureti (ciuperci de padure), ghiveci de vara, bors si saramura de peste, iar ciorbele se acresc cu corcoduse (prune crude) sau cu agurida (struguri verzi). Gospodinele fac dulceturi, compoturi si serbeturi pentru iarna si le depoziteaza in camari.
Alte preparate excelente ale bucatariei moldovenesti sunt: borsul de gaina crescuta in curte, cu taitei de casa, puiul cu smantana si puiul la ceaun, mititeii, chiftelutele, iar ca desert branzoaice, papanasi, coltunasi cu branza de vaci, clatite.
Specificul gastronomic moldovenesc este deosebit de bogat, preparatele sunt hranitoare si gustoase, aroma lor razbate peste timp si spatiu.
Prin acest imaginar culinar prezentat, acum si voi ati putut „gusta” Moldova si daca v-a placut, sa veniti pe la noi sa faceti cunostinta cu regiunea de provenienta a acestor minunate preparate, cu oamenii si cu renumita lor ospitalitate.
|
