PĂSTRĂVI CU SMÂNTÂNĂ
5 pastravei de 200 g * 1 ceasca de smântâna
50 g unt . 1 pahar pesmet
l ceasca de ulei
sare (merge si piper sau paprica, dar ar agresa gustul fin al pestelui nobil)
Pastraveii se grijesc si se sareaza un pic, apoi se lasa sa astepte, un ceas
Se freaca unt cu smântâna
Se îmbraca pestii în smântâna, se tavalesc prin pesmet, apoi iar prin smântâna si iar prin pesmet, sa fie coaja groasa
Se încinge ulei mult, se pun pestii la prajit, 1 sfert de ora, pâna se rumenesc
Taina: pastraveii cu smântâna se ofera si cu o ceasca de smântâna alaturi, sa fie.
Sunt fagarasan, toata copilaria si adolescenta am pescuit si am mâncat pastravi.
Vinul care se bea cel mai des la Fagaras, în afara celui de "bolta" era o minunata Feteasca Alba ce se facea din belsug pe dealurile de la nord de Oltul mijlociu.
Era de un galben frumos, neasteptat de cristalin (atentie, vorbesc despre un vin facut de gospodari, cu mijloace vechi si rudimentare) sec, dar fara asprimi, cu parfum de fruct verde.
saizeci de kilometri, de la sercaia-Halmeag si pâna unde Oltul îsi începe coborârea spre sud, dealurile Transilvaniei sunt pline de vii cu vita prefiloxerica de cea mai buna calitate (altceva nici nu s-ar face aici si nici nu s-ar putea recolta).
Dar nimeni nu vorbeste si chiar se pare ca, în afara localnicilor, nimeni nu stie mai nimic despre ele. Sunt foste "podgorii" sasesti, al caror vin e uneori confundabil (am facut experiente dure pe profesionisti ocentî si inocenti) cu marile Blajuri sau Aiuduri,
Spun uneori pentru ca vinul "de malul Oltului" are o anume originalitate. si ma refer mai ales la gustul extrem de barbatesc, energic, desi tandru si fructuos.
Parte
din vii sunt pârjolite si ruinate. Parte, mediocre, se prostesc si
fac posirca.
Dar, ici si colo, terasele cu foarte buna expunere sudica,
sapate si îngrijite de o mie de ani de sasi, fac minuni. Iar
aceste minuni trebuie identificate, salvate si dezvoltate!
De fapt, vorbesc despre o podgorie necunoscuta, compacta din punct de vedere agroclimatic, de întindere incerta (ceva între zece si o mie de hectare) care are valori patrimoniale unice.
Oare nu s-ar gasi cineva sa ajute proprietarii actuali sa-sî puna în ordine si câstig viile exceptionale, în loc sa le ruineze (si sa se ruineze)?
|