PUI PE CIOLAN
O mâncare de iarna pentru cei care urasc dietele de orice fel, specifica zonei bihorene (unde "paprika" - boiaua - e la fel de deasa în mâncare ca si sarea, daca nu mai mult), e puiul pe ciolan afumat, de loc banal,
piper * boia dulce, cimbru
500 ml vin alb dulce . 50 g rachiu de mere
50 g ojet de mere . 1 ttngurîta miere
* marar * 1 ciolan afumat de porc de 1 kg
l pui mare, de 2 kg (sau 6-8 copane mari)
* Ciolanul se dezoseaza. Partea grasa, taiata bucati cu sorici cu tot, se aseaza pe fundul unei cratite si se încinge usor, cu putina apa pâna începe sa lase zeama
* Când s-â adunat ceva
untura, se astern peste sorici bucatile deloc sarate
(are sare ciolanul) de pui. Ar fi perfect un pui mare de casa, cu carne
dura (urât mi-e de cel hranit cu polonicul de chimicale), si ar
fi
mai bine sa fie mai multi pui, pentru ca pe Crisuri sunt la
pret copanele (si sa mai bat putin câmpii: Ţara
Bihariei e deopotriva gustului japonez picioarele ramân partea cea
mai buna; pieptul - "albitura", obsesia
frantuzeasca - e bun doar la salate si tocaturi; pielea,
târtita si aripile la mare pret în China si Polinezia -
care sunt, pentru olteni dar si pentru mine personal, un rafinament, pe
Crisuri ajung cel mult în
ciorbe)
. Peste copanele piparate tare, în numar de vreo opt, frecate risipitor cu boia dulce si cimbru, se felii de carne din ciolan pâna devin un capac
Acum se adauga vinul, de preferinta o tamâioasa
Se mai presara ceva boia
* Pentru sugerarea personalitatii complexe a acestei chestii nordice, se amesteca si rachiul, otetul si lingurita de miere
* Dupa aproximativ o ora si jumatate de cuptor cu foc mic, în vas acoperit, minunatia e gata, daca-i pui si niste verdeata, marar tocat marunt
Dar nu poti s-o manânci decât dac-o bei cu un rosu, o Cadarca de Minis adevarata care se plimba de la Baratca spre Arad, încercând sa se decida unde-i matca ei buna. Ca Biharia si Banatul împreuna au clocit aceste demâncari, nici austriece, dar nici nemtesti, nici sârbesti si nici unguresti ci si asa si asa, adica românesti,
|