RACI
Stacojii de pe la noi cunosc mai cazna fierturii si mai rar, însotirea pilafului. Se faceau, pe la casele boieresti, si prajiti, si cu smântâna si oricum, dar era lucru copiat dupa fituica occidentala 11411w2224l . Noi stim una si foarte buna despre raci: fierti în apa înmiresmata cu beuturi si zarzavaturi si zburati prin mujdei, imediat dupa o tuica scârtâind în dinti de tare si de rece.
apa cât sa mai fie un pic si sa-i acopere
* 1 litru vin cât mai parfumat
l pahar otet
zarzavat: morcov, ceapa, telîna
mirodenii: foi de dafin, piper
sare, cam 1 lingura
. 40 de: raci (daca nu-s vii când îi puneti în oala nu-i mâncati, ca poate fi mult, mult mai rau decât credeti!)
Se pune apa cu de toate la fiert
Se scoate matul din curul racilor foarte bine spalati (se suceste solzul din mijlocul cozii si se trage cu opinteli dar fara smuceli)
* Când apa a dat în clocot se pun stacojii, de vii, c-asa-i dichisul, sa se-nroseasca, la vedere si dintr-o data, si se lasa sa fiarba molcom spre 1 jumatate de ora
Taina: De vreti sa le fie mai usor si mai bine mesenilor, dupa ce ati scos racii din oala, scapati-i iute de coaja cozii cu o foarfeca mai tare si aranjati "gâturile" (asa le spuneau batrânii cozilor de raci) fragede pe un platou. Ornati platoul pe margine cu clesti, câte un rac întreg, pentru fata, iar în mijloc, peste carnita dulce, presarati patrunjel verde.
O canita cu mujdei mai gros, acrit cu putin otet, va da calatoriei dumneavoastra pe Dunare un parfum merituos si energic.
Unii fierb racii în bere, altii numai în vin, O fi, încercati si vedeti ce alegeti.
Vin? Poate. Cât mai usor, mai senin si mai suav: Aligote de Sarica sau Suditi.
Bere? Sigur. Dar numai dupa o tuica întoarsa! si sa nu fie o berica prea eterica si nici prea transparenta, ci, asa, mai îndesata (cum am baut eu la Reghin si la Solea, nefiltrata, cu gust gros de orzoaica si hamei).
|
