sTIUCĂ UMPLUTĂ DE CARAGRMÂN
Se zvârcoleste Itic în groapa lânga Vistula când vede stiuca lui umpluta cuser, târâta pe malul noroios al Sulinei, Dar n-am ce face, varianta mamei Motra e spectaculoasa si, asta e, dife 13213p1511n rita.
Umplutura:
l stiuca de vreo 2 chile * 1 scrumbie afumata
3 oua *
3 legaturi patrunjel
* 1 ceapa . 5 catei usturoi
* 150 g miez rosii * marar, patrunjel din belsug
* sare, piper dupa gust
* 300 g miez pâine alba (muiat în lapte si stors)
* Se curata stiuca de solzi, se scoate pielea cu grija, de la cap spre coada
. Se dezoseaza
carnea de stiuca si scrumbie
Se pun oasele si capetele la fiert în 500 rnl apa
Se dau prin masina de tocat carnea pestilor, miezul de pâine, ceapa, usturoiul si verdeata
Se freaca tocatura, ouale si miezul de rosii
Pielea stiucii - uscata si fin cusuta - se umple cu tocatura; capac se pune o felie subtire de cartof mare, fixata cu trei betigase trecute prin piele
Sos:
* 100 ml untdelemn * 2 cepe
morcov * 200 ml bulion rosii
* 100 ml vin alb * sare, piper
* marar
* 100 ml zeama rosii (ce-a ramas de la miezul de rosii)
100 ml supa peste - ce-a ramas dupa ce au fiert oasele stiucii si scrumbiei
* Se toarna ulei într-o tava de cozonac, se pune pe foc mic
* Se toaca ceapa, se
taie morcovul felii subtiri, se astern pat în tava, sa se
înmoaie putin
* Se aseaza pestele în tava, se toarna peste el zeama si bulionul de
rosii, vinul alb, supa de peste, sarea si piperul
. Dupa ce a fiert 20 de minute la foc potrivit si a mai scazut zeama, tava se mai da 10 minute la cuptor, acoperita, sa se desavârseasca
* Se ofera fierbinte, presarata cu marar
In Caraorman, în Delta Dunarii, stiuca umpluta se manânca cu mamaliga si... smântâna (cum o sa-si uite ei radacina ucraineana?!)
Vinul pescarilor cazaci iarasi e neobisnuit si necunoscut (dar aproape disparut, din pacate): Negru de Sarichioi - Tulcea, Roba rosie agreabila, buchet simplu, vegetal, aciditate (!) îmbietoare. Alcool putin, dar totusi vlaga.
Vin de masa (lunga), merge cu peste din cauza aciditatii, dar are nerv si pentru întâlniri mai grele.
M-a mirat sa gasesc în Dobrogea solara si calcaroasa a vinurilor albe un vin negru, vechi cât lumea, care, evident, n-a fost dintotdeauna taranesc. Desi, daca ma gândesc bine, în tinutul davelor, polisurilor, castrelor, cetatilor, porturilor la mare si fluviu, unde traiesc si azi în perfecta armonie, paisprezece neamuri diferite, nimic nu e imposibil si nici surprinzator!
|
