TOCANĂ RĂZEsEASCĂ
Māncare de oameni īnlesniti, uricani de secole, care nu se tem sa bea si sa-nf ulece, ca de unde si nu se stie ce are sa vina pe aici, pi la noi, pi Ia Husi, pi drumul Chisīnaului ("Tot turcii bre, tot turcii?! Pai nu-i vezi pi dān 16516m124q sii cu tiru' ?!")
500 g carne vitel * 200 g ficat
200 g inima . 3 cepe
* 2 linguri untura * 1 lingura unt
l ceasca vin dulce . 1 supa de
* lceasca smāntāna .sare cata vreti
* 1 pahar bulion de rosii (sau 500 g rosii)
2 linguri pasta de ardei (sau 3 ardei grasi)
1 farfurie de ciuperci murate (iutari)
un pic de verdeata, patrunjel ori telina
300 g afumatura (ce-o fi, cārnati, sunca)
* Ceapa se taie pestisori si se caleste īn unt si untura
Carnea, inima, ficatul si afumatura se taie bucati
Ceapa se stinge cu supa de oase, apoi se adauga carnea, inima si afumatura, se undeasca īnabusit 1 jumatate de ora
Se pune si ficatul la treaba, ciupercile, 1 ceasca de vin, sa suguiasca pe foc mic, 1 sfert de ora
Acum se pun bulioanele (sau legumele taiate zaruri) si se potriveste tocana de sare, se toaca verdeata
Dupa ce mai da īn clocote mici vreo 10 minute, se ia de pe foc, se amesteca cu smāntāna, se presara verdeata si se pune-n fata mesenilor care asteapta lihniti ori hamesiti, cum va vine mai la-ndemāna
Mamaliga, daca nu-i tare ca un dovleac, nu merita vinul pe eare-l aduce locul lānga asa tocana.
Pentru ca razesii husiti (sau husitani) au la-ndemāna pe dealul din spatele casei si-o sfoara de vie cu Zghihara. Iar ce-i Zghigara daca nu un vin (si el cu uric de veacuri) vesel, de chef īntins dar totusi cu staif, mirosind a iarba cruda si a frunza de salcie strivita si lasānd īn gura un gust neasteptat, sec-amarui?!
Bijuterie a patrimoniului oenologic romānesc vechi, Zghihara are frumusetea si originalitatea discreta a florilor de cāmp,
N-as uita nici o Feteasca Alba de Panciu - ca razesi sunt si acolo, deci e si vin - o licoare fin parfumata, neastāmparata (i se spune si Pasareasca), proaspata, daca te legi de ea din primii ani si n-o lasi sa se īngrase (sa se rotunjeasca!) si sa se calmeze (echilibreze!).
|
