TOCANĂ RĂZEsEASCĂ
Mâncare de oameni înlesniti, uricani de secole, care nu se tem sa bea si sa-nf ulece, ca de unde si nu se stie ce are sa vina pe aici, pi la noi, pi Ia Husi, pi drumul Chisînaului ("Tot turcii bre, tot turcii?! Pai nu-i vezi pi dân 16516m124q sii cu tiru' ?!")
500 g carne vitel * 200 g ficat
200 g inima . 3 cepe
* 2 linguri untura * 1 lingura unt
l ceasca vin dulce . 1 supa de
* lceasca smântâna .sare cata vreti
* 1 pahar bulion de rosii (sau 500 g rosii)
2 linguri pasta de ardei (sau 3 ardei grasi)
1 farfurie de ciuperci murate (iutari)
un pic de verdeata, patrunjel ori telina
300 g afumatura (ce-o fi, cârnati, sunca)
* Ceapa se taie pestisori si se caleste în unt si untura
Carnea, inima, ficatul si afumatura se taie bucati
Ceapa se stinge cu supa de oase, apoi se adauga carnea, inima si afumatura, se undeasca înabusit 1 jumatate de ora
Se pune si ficatul la treaba, ciupercile, 1 ceasca de vin, sa suguiasca pe foc mic, 1 sfert de ora
Acum se pun bulioanele (sau legumele taiate zaruri) si se potriveste tocana de sare, se toaca verdeata
Dupa ce mai da în clocote mici vreo 10 minute, se ia de pe foc, se amesteca cu smântâna, se presara verdeata si se pune-n fata mesenilor care asteapta lihniti ori hamesiti, cum va vine mai la-ndemâna
Mamaliga, daca nu-i tare ca un dovleac, nu merita vinul pe eare-l aduce locul lânga asa tocana.
Pentru ca razesii husiti (sau husitani) au la-ndemâna pe dealul din spatele casei si-o sfoara de vie cu Zghihara. Iar ce-i Zghigara daca nu un vin (si el cu uric de veacuri) vesel, de chef întins dar totusi cu staif, mirosind a iarba cruda si a frunza de salcie strivita si lasând în gura un gust neasteptat, sec-amarui?!
Bijuterie a patrimoniului oenologic românesc vechi, Zghihara are frumusetea si originalitatea discreta a florilor de câmp,
N-as uita nici o Feteasca Alba de Panciu - ca razesi sunt si acolo, deci e si vin - o licoare fin parfumata, neastâmparata (i se spune si Pasareasca), proaspata, daca te legi de ea din primii ani si n-o lasi sa se îngrase (sa se rotunjeasca!) si sa se calmeze (echilibreze!).
|
