TOCHITURA MĂCELĂREASCĂ (La pomana porcului)
De Ignat, în ziua sacrificiului, traditia cere un recital culinar (în plin post!)
. 1,5 kg carne din tot porcul (în proportii egale):
muschiulet, ceafa,
file, ficat, limba, rinichi, fudulii (daca s-a potrivit sa le
posede), splina, costita mai cu carne, piept.
150 ml vin alb dulce * 1 capatân 545x2318f 9; mare usturoi * 50 ml ulei
l lingurita boia dulce * 1 vârf cutit boia iute . sare, piper
l legatura cimbru . 500 ml zeama de carne . 200 g telemea
200 g smântâna
300 ml bulion rosii (sau trei linguri pasta rosii)
l paharel tuica tare (eventual rachiu de fructe "prefript")
oua (câte persoane atâtea oua - din ce-i aici manânca patru flamânzi sau opt doar pofticiosi)
. Se curata rinichii de grasime (si-n interior) si se lasa un pic în apa cu otet, sa-si lase mirosul
. Se trece limba prin apa clocotita de câteva ori, pâna când se poate curata usor de pielita
* Se taie toata carnea în cubulete de 2-3 cm latura
* Se pune uleiul într-o
cratita mare si groasa (mai ales pe fund) la foc mic; se
asterne în uleiul încins mai întâi costita si pieptul,
sa-si lase nitel grasimea
* Când bucatile cu
grasime s-au rumenit si s-au micsorat putin, se adauga
muschiuletul, ceafa, fileul, limba
Dupa aproximativ zece minute se da sare si piper si se adauga restul de bucatele de carne - ficat, rinichi, fudulii, splina
Dupa alte zece minute - nu uitati, foc mic! - se adauga vinul, boiaua, rachiul, usturoiul, zeama de carne si bulionul sau pasta de rosii
Se lasa sa fiarba totul douazeci de minute, sa se cunoasca bine
Atentie sa nu se prinda, mai ales când sosul s-a îngrosat
La sfârsit se pune smântâna, amestecând, pret de doua-trei ultime clocote
Se ofera fierbinte, cu un ou prajit si brânza la fiecare portie, neaparat cu mamaliga calda
La bunatatea bucovineasca, vinul cel mai potrivit ar fi unul din seria destul de subtire a rosiilor românesti ceva mai usoare, sa nu astupe suculentele carnii. si sunt destule relicve ramase din necunoscuta perioada prefiloxerica, ca o marturie delicata, E vorba de Babeasca Neagra de Nicorcsti, un vin mare în felul lui, dar bucuros sa se alature mesei noastre fara nici o ambitie, ca un prieten din copilarie, a carui stralucire vine mai ales din modestia si din consecventa (sau constiinta) unei valori exceptionale.
Divinitatile mostenite de la substratul autohton, trac si geto-dac, împrumutate si asimilate de la cultele greco-romane si orientale, dar si creatiile mitice stramosesti si românesti, alcatuiesc un original panteon în care zeii îmbracati în haine crestine si sfintii crestini îmbracati în haine antice sau populare, sunt ierarhizati în calendarul popular dupa rang, putere, vârsta, atributii, grade de rudenie.
Acest panteon a avut marea sansa de a f i f ost transmis de traditia orala în confruntarea lui bimilenara cu crestinismul.
Zeii panteonului carpatic îsi fac si azi aparitia,
în peisajul spiritual contemporan, H se acorda zile de celebrare si
sacrificii sângeroase (porcul de Craciun, mielul la Sângeorz, berbecul la
Sâmedru), sunt invocati pentru rezolvarea unor probleme presante ale
oamenilor, precum alungarea secetei
(Paparuda, Caloianul), aflarea ursitei (Sânvasâi, Sântandrei),
casatoria fetelor (Maica Precesta, Sânnicoara) etc,
(dupa Ion Ghinoîu - "Obiceiuri populare de peste an")
|
