VIN "DE GORJ"
Ideea ca vinul îndoit cu apa (sau alte alea) ar fi o moda relativ recenta, un kitsch produs de curând de gusturile grosolane ale teutonilor moderni, devoratori de cârnati cu varza si bautori vulgari de spritz, e falsa.
Latinitatea antic& 18318m123s #259; târzie, cea mai rafinata, cea contaminata de perversiunile grecesti, cea a ospetelor celor mai sofisticate din lume, considera o grosolanie sa bei vinul simplu.
Ţaranii vâlceni si gorjeni beau si ei, din stravechime, vinul dulce de Cordesti si Dragasani cu o bautura nealcoolica. Numai ca aceasta bautura e atât de neasteptata, încât nici nu-mi vine sa v-o spun aici, ca sa nu va sochez.
In fine: Pe dealurile Oltului si Jiului vinul se bea amestecat cu... zeama de varza!
Ce-i ce-l beau asa sustin ca "spritul" asta nu te îmbata niciodata.
Am gustat de curiozitate, o combinatie de Sauvignon Blanc foarte dulce cu putina potroaca limpede: e ciudat, nu mai are prea multa legatura cu ce stie gura despre vin, dar, spre surprinderea mea, nu e neplacut.
Probabil e o chestie de obisnuinta. si mie, vara, când mi-e îngrozitor de sete, mi se întâmpla sa mai beau câte un sprit foarte slab: vinul curat m-ar pocni instantaneu în moalele capului si asa încins de arsita.
Altfel, prefer vinul curat, de care ma apropiu cu emotia si atentia pe care stiu ca le merita un mare dar: sunt printre cei putini fericiti care au aflat si au înteles, ca o revelatie, ca vinul e deopotriva o opera de arta, o opera colectiva a unei comunitati initiate, dar si un miracol dumnezeiesc (în care-si baga adeseori dracul coada).
.Pe dealurile cu vii ale Gorjului, orice trecator poate intra în pivnitele cu vin, unde exista o cana speciala pentru el, iar în orice stâna de munte, chiar în absenta ciobanului, calatorul poate înnopta, având posibilitatea sa se hraneasca din alimentele existente Pentru taranul român, ospitalitatea este o forma de a darui din bunurile sale, o forma de a oferi ofrande fara a astepta un raspuns material, ci doar unul moral, oaspetele fiind mediatorul în relatiile cu fortele supreme, carora, de fapt, le este adresata ofranda. Privite din aceasta perspectiva, cerintele ospitalitatii se înscriu în sfera spirituala a credintei "da ca sa primesti" (ajutor divin).,
(Ofelia Vaduva - "Pasi spre sacru")
|
