VINURILE MIORITICE, VINURI MIORITIZATE
Vechea mentalitate româneasca considera pâinea si vinul "hrana totala", într-o varianta a legendei despre Baba Dochia, aceasta îi cere lui Dumnezeu mâncare, întelegând prin aceasta pâine si vin - ca elemente definitorii ale mâncarii omului.
Vechi ceremonii - , "gurbanul" (l februarie, în Teleorman, când în cadrul unor petreceri se stropesc viile cu "vin vechi") sau "praznicul viilor" (25 martie, în Gorj, când se organizeaza procesiuni pe dealurile cu vii, iar vinul si colacii sunt element cu rol ritual principal), sarbatori ale sperantelor în viitoarea recolta, ca si "culesul viilor" ("christovul" sau "hrisovul viilor" -27 septembrie), celebrare a vietii si rodniciei, releva ramasite ale mitului lui Dionysos, mit legat de cultul bauturii învestita cu puteri magice de asigurare a abundentei si fericirii.
Plosca cu vin -devenita simbol al nuntii-este prezenta în momentele mai importante ale ceremoniei, în toate zonele tarii, iar paharul cu vin din care gusta tinerii (numit si paharul "comun" sau "de obste") are semnificatii tinând de bucuria momentului, dar si de soarta comuna a viitorilor soti.
în unele regiuni (de exemplu, Oltenia-Gorj) momentul intrarii miresei în noua gospodarie este marcat printr-un ritual în care prezenta vinului este nelipsita. Intrând în curte, mireasa înconjoara o masuta pe care este asezata o pâine si un vas cu vin. în casa este primita, de asemenea, cu o pâine si un vas cu vin. Obiceiuri asemanatoare se regasesc si în alte regiuni ale tarii, probând existenta unui fond comun de credinte privind rolul ritual al vinului.
Strângerea darului pe o bucata de pâine stropita cu vin, în speranta înmultirii magice a banilor, este, de asemenea, o practica rituala comuna atât la botez cât si la nunta în multe zone ale tarii.
Riturile de înmormântare si cele legate, în genere, de cultul mortilor, pastreaza, de asemenea, vechile credinte în valentele rituale ale vinului; trupul mortului, coliva, ca si mormântul sunt stropite cu vin (reminiscente, poate, ale libatiunilor romane pe morminte), participantii la masa de pomana manânca mai întâi pâine stropita cu vin (în sudul tarii -"calavie"), varsa o picatura de vin înainte de a bea paharul (pentru cei morti), ulcica ce se ofera în zilele de pomenire a mortilor contine, adesea, vin,
(din Qfelia Vaduva - "Pasi spre sacru")
|
