ACTIUNILE
3.1. Concepte cheie
3.2. Caracteristicile actiunilor
Actiunile sunt titluri financiare emise de o societate comerciala denumita emitent, tranzactionabile, ce reprezinta partea din capitalul social detinuta de o persoana fizica sau juridica.
Actiunile tranzactionate la bursa sunt cele mai populare plasamente pe piata de capital pentru ca ele reprezinta un echilibru optim intre riscul asumat (mai mare decat in cazul obligatiunilor dar totodata mai coborat decat in cazul instrumentelor derivate) si castigul potential a fi obtinut (peste dobanda la obligatiuni dar mai coborat decat cel teoretic in cazul speculatiilor cu contracte futures).
Actiunile reprezinta, conform celor mai uzuale definitii, o participare in capitalul social al unei companii. Actionarii detin un drept de proprietate asupra activelor nete ale firmei respective, desigur proportional cu numarul de actiuni detinute.
Actionarii au dreptul sa fie informati cu privire la activitatea companiei, sa participe la Adunarea Generala a Actionarilor si sa voteze cu privire la deciziile ce se iau in acest organism si sa incaseze dividende daca societatea a avut profit. De cealalta parte insa, daca societatea are o evolutie negativa si ajunge in incapacitate de plata (faliment), actionarii sunt ultimii care sunt despagubiti, dupa ce se platesc datoriile la stat si catre salariati, dupa rambursarea creditelor bancare 14114g618o si rascumpararea obligatiunilor emise. Din acest motiv se considera ca gradul de risc al unei detineri de actiuni este mai mare decat in cazul cumpararii de obligatiuni pentru ca in caz de faliment, un detinator de obligatiuni este despagubit inaintea actionarului.
Exista mai multe criterii de clasificare a actiunilor in functie de caracteristicile acestora. Functie de criteriile avute in vedere, actiunile pot fi clasificate astfel:
q functie de drepturile conferite:
-actiune ordinara: nu confera nici un drept suplimentar detinatorului sau;
-actiune privilegiata: confera detinatorului drepturi speciale (in general drepturi la o cota suplimentara din profit, drept de vot suplimentar);
q functie de valoarea de circulatie:
-valoare nominala: valoarea la emisiune, inscrisa pe titlu;
-valoare de piata: valoarea cu care se tranzactioneaza titlul de valoare;
q functie de forma de prezentare:
-actiuni la purtator: pe care nu este inscris numele actionarului ci numai drepturile sale, se transmite prin simpla inmanare;
-nominative: sunt inscrise pe titlu datele sale de identificare, necesita un intermediar pentru tranzactionare;
-nominative legate: vanzarea se face numai cu acordul emitentului.
Cele mai intalnite tipuri de actiuni sunt actiunile comune si actiunile preferentiale.
Actiunile comune (COMMON STOCK) prezinta toate drepturile si caracteristicile: drept de proprietate asupra patrimoniului companiei conform cu numarul de actiuni detinute, drept de vot in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) si dreptul de a incasa dividend daca societatea incheie exercitiul financiar anual cu profit si in AGA se hotaraste repartizarea de dividend. Acest divident este asadar variabil in functie de rezultatele si politica pe care o are compania (de a investi in dezvoltarea activitatii sau de a plati dividende actionarilor).
Dintre drepturile generale ale actionarilor prezentam cateva:
- in general numarul de voturi este dat de numarul de actiuni detinute, dar sunt si societati la care numarul de voturi este limitat prin anumite mecanisme;
- dreptul de vot nu poate fi transmis unor terti, dar poate fi imputernicita o alta persoana sa voteze in numele actionarului prin procura speciala, īn conditiile prevazute de statutul societatii si de cele doua legi mentionate mai sus;
- participarea la majorarea capitalului social al societatii respective, in calitate de actionar preexistent la data aprobarii majorarii capitalului social, conform dreptului de preemptiune;
-transferul actiunilor - actionarii au dreptul de a tranzactiona sau cesiona actiunile lor altor personae, fara restrictii; in cazul societatilor inchise primeaza regula impusa de statutul societatii aprobat de actionari in Adunarea Generala a Actionarilor;
raspunderea va fi limitata la pierderea valorii actiunilor lor, in cazul in care societatea comerciala va da faliment;
- actionarii au dreptul la dividend, in conditiile realizarii de profit si aprobarii acordarii acestuia de catre Adunarea Generala a Actionarilor;
- actionarii are dreptul sa primeasca, la cerere, o copie dupa situatia finaciara anuala a societatii (bilantul exercitiului incheiat, contul de profit si pierderi, Raportul Consiliului de administratie, Raportul cenzorilor);
- in cazul in care societatea se dizolva sau da faliment, actionarii au dreptul la repartizarea activului ramas dupa acoperirea pasivului exigibil.
Actiunile preferentiale presupun in general un dividend fix precizat inca de la inceput, care este incasat in totalitate in fiecare an in care compania a realizat profit, dar in acelasi timp o limitare sau eliminare totala a dreptului detinatorilor de a participa la Adunarea Generala a Actionarilor si de a vota. Asadar o companie promite plata cu regularitate a unui dividend mai ridicat pentru actionarii care cumpara actiuni preferentiale, dar acestia nu au dreptul sa se implice in nici un fel in activitatea acesteia si nu pot influenta deciziile ce se iau in AGA.
Actiunile preferentiale (PREFERRED STOCK) reprezinta participatia actionarilor in societate, dar au caracteristici deosebite ce le disting de cele ordinare, anume actionarii preferentiali au dreptul la dividende fixe, care se platesc īnaintea dividendelor la actiunile ordinare. Acesti actionari nu au drept de vot.
cumulative - reprezentand de fapt dividende neplatitedin anii precedenti, se cumuleaza si se platesc inaintea celor ordinare;
noncumulative - dividendele neplatite nu se pot cumula;
participative - la dividendul prestabilit se adauga in plus un anumit procent din dividendul actiunilor comune;
nonparticipative - dividendul e fix, prestabilit la emisiune;
cu dividend variabil - care se exprima sub forma procentuala, ajustabila in functie de dobinda la zi sau inflatia;
prioritare ( actiuni senioare ) - plata se efectueaza inaintea tuturor actiunilor preferentiale, se acorda de obicei unor actionari care au adus servicii importante firmei;
convertibile - la cererea detinatorului se pot transforma in actiuni comune, aceasta ducand la diluarea dreptului de vot, in consecinta fiind obligatoriu sa se obtina aprobarea actionarilor posesori de actiuni comune;
rascumparabile (call clause) - emitentul isi rezerva dreptul de a le rascumpara de pe piata la un pret prestabilit, stingand obligatia emitentului fata de investitor;
revocabile (put clause) - ofera dreptul emitentului de a le rascumpara de pe piata.
Atunci cand actiunile comune se tranzactioneaza la bursa concomitent cu actiunile preferentiale, cotatiile lor sunt destul de diferite si trebuie spus ca actiunile au o valoare nominala egala cu suma pe care ele o reprezinta in capitalul social al companiei. Valoarea nominala este doar o conventie si nu prezinta un punct de referinta pentru a aprecia pretul corect al actiunii respective.
De asemenea, este important de precizat faptul ca durata de viata a actiunilor comune este nelimitata, spre deosebire de obligatiuni care au o durata de viata limitata (chiar daca in unele cazuri ea poate fi si de 20-30 de ani).
Investitia in actiuni listate la bursa se face atat pentru dividendele ce ar putea fi obtinute, cat si pentru cresterile anticipate ale pretului de tranzactionare. Inainte de a cumpara actiuni intr-o societate este necesara o informare cu privire la domeniul in care activeaza, structura actionariatului, performantele financiare, cadrul legislativ, etc.
In calcule se utilizeaza anumite modalitati pentru a stabili valoarea actiunii:
- valoare patrimoniala:
- valoare contabila = activ net / nr. de actiuni;
Activ net corectat = Activ net ± Corectii
dobanzii.
Practic, pretul de tranzactionare al actiunilor poate fi influentat de o larga gama de factori dintre care merita amintiti cel putin urmatorii: evolutia generala a economiei si a pietei de capital, stirile oficiale transmise de companie (cu privire la castigarea de noi contracte de desfacere, patrunderea pe noi piete zonale, investitii, schimbari ale conducerii, modificarea structurii actionarilor semnificativi, profiturile obtinute, etc.), estimarile analistilor transmise prin rapoartele de analiza intocmite de acestia si transmise clientilor institutionali sau chiar publicate, articole de presa, sentimentul general al investitorilor si psihologia pietei, semnale de analiza tehnica, etc.
3.3. Drepturile de subscriere
Uneori companiile tranzactionate la bursa au nevoie sa atraga fonduri banesti suplimentare pentru a-si finanta programul de investitii in dezvoltarea capacitatilor de productie sau chiar pentru a achizitiona alte companii de dimensiuni mai reduse, dar care le-ar permite sa-si sporeasca semnificativ cota de piata.
Un astfel de exemplu l-a constituit recent achizitia pachetului majoritar al Bancii Comerciale Romane de catre Erste Bank. Pentru aceasta achizitie banca austriaca a lansat o oferta de majorare de capital prin emiterea de obligatiuni si de actiuni preferentiale.
Atragerea fondurilor suplimentare se poate face atat printr-o emisiune de obligatiuni corporative, cat si printr-o majorare de capital social. In cazul majorarii de capital social sunt emise noi actiuni, comune sau preferentiale asa cum precizam in subcapitolul anterior.
Valoarea nominala a acestor actiuni nou emise este de regula egala cu cea a actiunilor anterior emise, dar pretul la care ele sunt vandute catre cei interesati este determinat in raport cu valoarea pe actiune a activelor nete ale companiei. Asa se face ca de regula pretul de emisiune al noilor actiuni este mai mare decat valoarea nominala, diferenta numindu-se prima de emisiune. Pentru a stimula insa interesul investitorilor de a cumpara aceste actiuni nou emise, pretul lor de emisiune este, de regula, stabilit de conducerea companiei la un nivel inferior pretului curent de piata.
Pentru a da posibilitatea actionarilor deja existenti sa isi conserve cota detinuta in companie, acestia beneficiaza de dreptul de a subscrie primii actiunile nou emise. Acest drept se numeste drept de preferinta (drept de preemptiune). In functie de numarul de actiuni cu care se face majorarea de capital si de numarul de actiuni vechi detinute fiecare actionar primeste un anumit numar de drepturi de preferinta. Aceste drepturi de preferinta sunt titluri de valoare, la fel ca si actiunile sau ca obligatiunile, si pot fi pastrate sau pot fi vandute, ele tranzactionandu-se la bursa.
Cele mai importante caracteristici ale drepturilor de preferinta sunt durata de viata limitata si faptul ca singurul avantaj pe care il ofera este dreptul de a subscrie un anumit numar de actiuni noi la pretul de oferta.
De regula, drepturile de preferinta sunt emise la putin timp dupa ce Adunarea Generala a Actionarilor aproba initierea procedurilor de majorare a capitalului prin aport de numerar si expira cu cateva zile inaintea inceperii subscrierilor efective. Exista astfel o perioada de cateva saptamani in care actionarii vechi care au dobandit aceste drepturi de preferinta se pot decide daca sa le vanda pe piata la pretul la care ele se tranzactioneaza sau sa le pastreze si sa subscrie la majorarea de capital. Pretul de piata al drepturilor de subscriere este in majoritatea timpului foarte apropiat de nivelul rezultat din calculul matematic facut pornind de la pretul de piata al actiunii respective, pretul de oferta si numarul de drepturi necesare pentru a subscrie o actiune noua.
De exemplu, daca pentru a subscrie o actiune noua la pretul de 1,00 lei este necesar un singur drept de subscriere, iar pretul de piata al actiunii respective este in momentul respectiv de 1,50 lei, atunci valoarea teoretica a unui drept de preferinta este egal cu 1,50 - 1,00 adica 0,50 lei.
Principiul care sta la baza acestui calcul este acela ca unui investitor ar trebui sa-i fie perfect indiferent daca achizitioneaza actiunea veche de pe piata la pretul curent de cotare sau dimpotriva, cumpara dreptul de subscriere si apoi subscrie o actiune noua. Efortul financiar ar trebui sa fie absolut identic, indiferent de varianta aleasa. Din aceasta ecuatie rezulta pretul corect de piata al dreptului de subscriere.
|
