ACTIVITATEA FINANCIAR BANCARA

ACTIVITATEA FINANCIAR BANCARA

2.1. Modul de calcul al impozitelor si taxelor, termenilor de plata, acte normative

Situatia impozitelor si taxelor datorate si varsate ofera informatii referitoare la corelatiile unitatii patrimoniale cu bugetul statului si bugetele locale.

Pentru fiecare categorie de impozite si taxe se fac raportari privind sumele datorate, sumele varsate efectiv, sumele ramase de varsat si eventual sumele varsate în plus.

SC DELTA ALUMINIU SRL este o societatea comerciala platitoare de impozit pe profit,

adica determina impozitul pe profit aferent profitului impozabil.

Obligatiile fiscale ale SC DELTA ALUMINIU SRL se bazeaza pe reglementarile fiscale existente in vigoare, respectiv impozitele si taxele prevazute in Codul fiscal aprobat prin Legea 571/22.12.2003 cu modificarile ulterioare. In cele ce urmeaza, sunt prezentate cateva din obligatiile fiscale pe care trebuie sa le indeplineasca:

-         depunerea la organul fiscal a situatiilor financiare anuale simplificate pentru anul anterior (situatii pentru societatile comerciale care nu aplica reglementarile armonizate cu Standardele Internationale de Contabilitate

-         depunerea la organul fiscal a declaratiei anuale privind impozitul pe profit pentru anul anterior

-         calcularea si plata impozitului pe profit (trimestrial) aferent trimestrului incheiat

-         calcularea, retinerea si plata impozitului pe venit cu retinere la sursa (pentru veniturile platite de societate sub forma de salarii)

-         calcularea si plata contributiilor pentru asigurari sociale de stat, contributii pentru asigurarile de somaj, contributii pentru fondul de asigurari sociale de sanatate; contributii pentru fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Societatea DELTA ALUMINIU isi achita in termen toate datoriile catre bugetul de stat si catre bugetul asigurarilor sociale.

Conform ordinelor emise de Ministerul Finantelor Publice formatul electronic al De 222g64c contului de taxa pe valoarea adaugata, al Declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat, se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice si se transmite organului competent pe discheta de 3 1/2 inch, 1.440 MB, compatibila MS-DOS. Formatul electronic este insotit de formularul editat de platitori cu ajutorul programului de asistenta, semnat si stampilat, conform legii.

2.2. Modul de calcul al salariilor, concediilor etc.

Societatea SC DELTA ALUMINIU SRL foloseste un program de software de contabilitate, gestiune comerciala si salarii. Acest program este un instrument special conceput pentru rezolvarea tuturor problemelor de calcul salarial, conform legislatiei muncii în vigoare. Asigura monitorizarea costului fortei de munca cu respectarea standarelor internationale de calcul al salariilor. Integreaza în structura sa o aplicatie de pontaj si control acces, devenind astfel o solutie completa pentru gestiunea resurselor umane.

Configuratia programului de salarizare este urmatoarea:

- Configurarea grilelor de impozitare lunare si anuale    - Definirea modului de calcul al concediilor medicale - Configurarea constantelor lunare (ore/ luna lucrate în regie, ore/ luna lucrate în acord, procent întreruperi, procent somaj, procent contributii CASS, CAS, somaj, fond de risc, salariul mediu brut, salariul minim pe economie, ajutor de deces, samd.) - Definirea indicatorilor de salarizare - Formule pentru calculul salariilor (salariul tarifar), si pentru concedii medicale - Definirea tipurilor de avansuri (chenzinal, prime, de concediu de odihna, indemnizatii de conducere, etc.) , retineri (imputatii, CAR, popriri, samd.), sporuri, casieri si banci - Definirea deducerilor de baza si a deducerilor suplimentare pentru calculul impozitului pe - Operarea pontajului zilnic sau lunar - Colectarea informatiilor si monitorizarea eficienta a timpului efectiv de lucru, a întârzierilor, absentelor si orelor suplimentare - Rapoarte si statistici cu privire la gestiunea resurselor de timp de catre angajati, ore suplimentare lucrate, pontajul lunar detaliat - Administrarea personalului (vechimea în munca, tipul de contract, zilele de concediu efectuate, data angajarii, loc de munca, carte de munca, salariu, persoane aflate în întretinere, banca, contul si numarul de card pentru plata salariilor, etc.) - Operarea avansurilor, primelor, sporurilor, retinerilor, penalizarilor - Calculul orelor suplimentare, de noapte, în conditii deosebite de munca - Calculul concediului de odihna, prin preluarea orelor lucrate din aplicatia de pontaj, si totalizarea zilelor de concediu la nivel de departamente - Calculul concediilor medicale, cu defalcarea zilelor de concediu pe zile platite de angajator si pe zile platite de asigurator - Calculul salariului brut pornind de la salariul net în lei

Documentele aferente platii salariilor la societatea SC DELTA ALUMINIU SRL sunt:

- Stat de plata - Declaratie asigurari de sanatate - Declaratie asigurari sociale - Declaratie somaj - Fise fiscale - Statul de plata catre Inspectoratul Teritorial de Munca

2.3. Resursele financiare ale intreprinderii

2.3.1. Finantarea ciclului de exploatare

Transformarile specifice procesului de productie, transformari realizate în cadrul ciclului de exploatare, necesita existenta unor stocuri de active (mijloace) circulante în toate fazele activitatii economice din întreprindere. Formarea acestor stocuri rezulta în urma unor activitati de consum prin care o valoare importanta, sub forma de produse si servicii, se imobilizeaza pentru o perioada de timp, mai mare sau mai mica, în structura economica a întreprinderii.

A. Pozitia activelor (mijloacelor) circulante în structura întreprinderii

În structura economica a întreprinderii, activele circulante joaca rolul de obiect asupra caruia se realizeaza actiunea de prelucrare si transformare specifica unitatii în cauza. Stocurile de mijloace circulante înglobeaza materii prime si materiale aflate în diferite faze ale prelucrarii, dar si sub forma de produse finite.

Pentru evidentierea formelor pe care le îmbraca elementul active (mijloace) circulante vom structura ciclul de exploatare (activitatea economica specifica procesului de productie) în patru etape (incluzând aici si parti ale procesului de schimb):

Fig. 4

La fel ca si mijloacele fixe (activele corporale), activele circulante intra în structura de productie în urma unui proces de consum. 

B. Starea curenta a activelor circulante

Pentru a contura amploarea consumului din este nevoie sa cunoastem starea la un moment dat a mijloacelor circulante din întreprindere. Acest moment este, de regula, sfârsitul anului în curs, moment care coincide cu încheierea bilantului contabil. În bilant elementul în cauza se afla în componenta Activului circulant, la valoarea din momentul dat. Concomitent, în partea de pasiv se prezinta, pentru aceeasi valoare, situatia curenta a obligatiilor financiare fata de furnizorii de fonduri, din unitate si din afara sa. 

BILANŢ (fig. 5)

Pe baza datelor din bilant serviciul financiar apreciaza starea initiala a mijloacelor circulante prin intermediul unor indicatori financiari cum ar fi:

1. Fondul de rulment

Prin continutul sau fondul de rulment reprezinta o parte a deciziei financiare privind activele circulante, el continând partea de cheltuieli, sub forma de active circulante (o parte dintre ele) si partea de venituri financiare, ca o parte din capitalul permanent

2. Necesarul de fond de rulment

Calculat pe baza bilantului previzionat sau a bugetului previzionat, acest indicator rezulta din comparatia dintre activ (stocuri, clienti, cheltuieli de exploatare) si pasiv (datorii din exploatare, furnizori). Marimea acestui indicator da o imagine asupra efortului financiar pe care trebuie sa si-l asume proprietarii, fie prin contributie proprie (cresterea capitalului social si formare de rezerve),fie prin lansare de împrumuturi pe termen lung (emisiune de obligatiuni), atunci când partea de Activ este mai mare.

3. Trezorerie neta

Un indicator relevant pentru bunul mers al resortului financiar este Trezoreria neta. Fiind o corelatie dintre disponibilitatile banesti ale unitatii si contributia bancilor prin credit la acoperirea necesarului de mijloace circulante, indicatorul în cauza prezinta capacitatea întreprinderii de a face plati imediate din propriile disponibilitati, sau nivelul recuperarilor sub forma de disponibilitati din imobilizarile în stocuri si cheltuieli pentru productie.

În cazul în care partea de activ (disponibilitati) este mai mare, indicatorul apare sub denumirea de Trezorerie pozitiva. În cazul invers, indicatorul devine Trezorerie negativa, îndatorarea fata de banca fiind mai mare, în situatia unor plati imediate.

C. Activitati de consum referitoare la formarea mijloacelor circulante

În legatura cu mijloacele circulante în cadrul societatii DELTA ALUMINIU SRL se organizeaza urmatoarele activitati:

1. Activitatea de aprovizionare cu stocurile necesare productiei;
2. Activitatea de prelucrare a materiilor prime si de transformare a lor în produse finite;
3. Activitatea de depozitare;
4. Activitatea de vânzare-decontare;
5. Activitatea de asigurare.

Activitatilor economice din toate cele patru faze ale ciclului de exploatare sunt: aprovizionarea, productia, desfacerea si realizarea. Imobilizarea de valori în aceste faze are doua surse, aducerea de valoare din afara unitatii sau din faza precedenta si conservarea de valoare prin procesul de productie, desfacere, aprovizionare.

D. Cheltuielile financiare

Informatia cheltuielilor financiare presupune o proiectare a tuturor activitatilor economice ce se succed din momentul aprovizionarii pâna în momentul încasarii contravalorii marfurilor vândute. Modelele utilizate sunt diverse, de la cele globale, pâna la cele analitice. În cadrul societatii DELTA ALUMINIU SRL s-au practicat modele analitice, deosebit de complicate, dar si cele globale, bazate pe indicatorii vitezei de rotatie.

Veniturile financiare yv_n

Elementul mijloace circulante se formeaza cu fonduri din afara întreprinderii. Din interiorul acesteia se mobilizeaza venituri din profitul brut sau se utilizeaza, în cadrul capitalului permanent, soldul conturilor care pastreaza fonduri constituite pe seama rezultatelor financiare din unitate.

Din profitul brut, prin repartizarea pentru cheltuielile care se scad în vederea determinarii profitului impozabil, mijloacele circulante beneficiaza de:

       - prelevari la fondul de rezerva si alte fonduri speciale (ele intra în capitalul permanent utilizat si pentru acoperirea fondului de rulment atâta timp cât sumele de aici ramân neutilizate conform destinatiei legale);

       - acoperirea pierderilor din anii precedenti;

       - acoperirea unor cheltuieli care nu au fost prinse în calcularea necesarului de fonduri (comisioane, protocol, reclama etc.).

E. Eficienta economica

Drept efect este considerata cifra de afaceri proiectata pentru anul viitor, fie la nivelul pretului de vânzare, fie la nivelul costului complet. Sunt indicatori care iau în considerare ca efect profitul brut sau net proiectat.

În postura de efort apare necesarul de fonduri pentru formarea-dezvoltarea elementului active circulante. Pentru executie se are în vedere activul circulant bilantier, stocurile sau chiar întregul activ al bilantului.

Pentru a întelege semnificatia eficientei în cazul mijloacelor circulante trebuie sa avem clar fenomenul de rotatie pe care fondurile alocate îl realizeaza în unitatea economica pe parcursul ciclului de exploatare (fig. 6):

Fig. 6

Un leu intrat în acest circuit parcurge toate fazele si reintra, dupa o perioada numita durata unei rotatii, în faza de aprovizionare. În acest mod, pe parcursul unui an, un leu adus prin finantare poate contribui la obtinerea unei productii de n lei.

Aspectele de eficienta privind viitoarea utilizare (sau utilizarea efectiva) a fondurilor pentru active se pot pune în evidenta si prin alti indicatori care caracterizeaza gestionarea fondurilor respective:

- rotatia stocurilor V.R. stocuri = C.A. / Stoc

- rotatia întregului activ V.R. activ = C.A. / Total activ

2.3.2. Metode de determinare a necesarului de finantare a ciclului de exploatare

Necesarul de finantare a ciclului de exploatare exprima nevoia totala de k circulante pentru procurarea stocurilor de materiale si produse, precum si pentru finantarea soldului de creante clienti. Metodele de determinare productiei (Q) a necesarului de finantare a ciclului de exploatare se fundamenteaza pe 2 indicatori importanti:

- pe seama costurilor exploatarii;

- pe seama cifrei de afaceri (CA).

Pot fi utilizate metode analitice sau sintetice.

Metodele analitice presupun determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare pe elemente de stoc (de materiale, materii prime, produse in curs de fabricatie, produse finite). Datorita complexitatii calculelor si al costului ridicat de fundamentare al necesarulu, folosirea acestei metode se recomanda numai in anumite cazuri:

- la infiintare / in situatia in care au loc modificari structurale considerabile ale activitatii intreprinderii;

- pentru determinarea necesarului de finantare mediu anual al stocurilor urmand ca necesarul trimestrial de finantare sa se determine cu ajutorul metodelor sintetice. Conform acestei  metode necesarul de finantare a ciclului de exploatare e determinat de 2 indicatori:

1. Costurile medii zilnice care caracterizeaz fiecare faza a ciclului de exploatare, respectiv de achizitii si depozitare a marfurilor de fabricatie a subansamblelor de depozitare si livrare a produselor finite (Cmz).

2. Timpul intre 2 reconstituiri succesive de stocuri (t).

Nec = Cmz*t

2.3.3. Echilibrul financiar. Calculul indicatorilor echilibrului financiar si ai capacitatii de autofinantare a intreprinderii

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile financiare pe categorii de activitati si indica modul in care fiecare dintre ele contribuie la formarea rezultatului net. Astfel spus reflecta profitabilitatea firmei obtinuta in urma alocarii si utilizarii resurselor.

Principalele date din contul de profit si pierdere sunt (fig. 7):

Fig. 7

Anul 2007 fata de anul 2006 a fost un an mai bun din punctul de vedere al rezultatelor financiare pentru societatea DELTA ALUMINIU SRL, care a inregistrat o crestere la nivelul cifrei de afaceri de la 13,89 milioane RON la in 2006 la 24,38 milioane RON in 2007 ceea ce reprezinta o crestere dubla fata de 2006.

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile financiare pe categorii de activitati si indica modul in care fiecare dintre ele contribuie la formarea rezultatului net.
Esenta asigurarii echilibrului financiar consta in crearea unei relatii optime intr nevoi si resurse, atat la nivel operativ (pe termen scurt) cat si pe termen mediu si lung.

In general echilibrul financiar se studiaza pe baza documentelor financiare de sinteza: bilant, cont de profit si pierdere, note explicative

Bilantul exprima printr-o viziune patrimonial functionala, transformarile structurale si de volum inregistrate de activele si pasivele unei fime in decursul unui exercitiu financiar.

Cel mai importatnt indicator care se poate calcula pe baza bilantului este activul net contabil sau situatia neta a firmei:

A_NC = A_tot - Datorii curente

A_NC = 14.676.413 - 7.293.657 = 7.382.756

La nivelul bilantului contabil, SC DELTA ALUMINIU SRL inregistreaza o situatie echilibrata, fiind asigurate sursele necesare desfasurarii activitatii.

O valoare pozitiva a A_NC indica o situatie buna a firmei, in sensul ca si-a conservat capitalurile si a mai adaugat acestora alte resurse obtinute din activitatea firmei.
Societatea isi finanteaza intr-o proportie mai buna activitatea curenta din credite furnizor.

Datorita faptului ca SC DELTA ALUMINIU SRL are contracte comerciale cu clienti mari, pot sa apara pe parcursul unui an distorsiuni la nivelul echilibrului bilantier, astfel incat dezvoltarea unor relatii comerciale cu cati mai multi parteneri poate atenua diferentele mari ce pot aparea de la un trimestru la altul.
In continuare, societatea nu inregistreaza datorii bancare pe termen scurt, evitand finantarea de la institutiile bancare, ca urmare a suficientei fondurilor proprii.

Sintetic echilibrul financiar este:

F_R = T_N - N_FR

F_R = fond rulment ; T_N = trezoreria neta; N_FR = necesar de fond de rulment

Fondul de rulment reprezinta acea parte a capitalurilor utilizate pentru finantarea activelor circulante. Se mai numeste si marja de siguranta.

F_R = C_P - A_I F_R = A_C - R_T

C_P = Capital permanent; A_I = active imobilizate; A_C = active circulante; R_T = rezerve de trezorerie

In cazul societatii SC DELTA ALUMINIU SRL

F_R = 6.361.815 - 5.053.289 = 1.308.526

R_T = A_C - F_R = 2.697.712 - 1.308.526 = 1.389.186

Fondul de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen lung. Necesarul de fond de rulment reprezinta diferenta dintre stocuri + creante si datoriile pe termen scurt.

N_FR = (S+C) - DAT_t.s.

Deoarece necesarul de fond de rulment este pozitiv, antreneaza in mod firesc cresterea nivelului stocurilor si creantelor. Situatia este favorabile datorita cresterii vitezei de rotatie a activelor circulante si relaxarii creditului furnizor.

Necesarul de fond de rulment (N_FR) este expresia echilibrului financiar pe termen scurt.

Trezoreria neta este expresia echilibrului general al intreprinderii si indica rentabilitatea activitatii dintr-o anumita perioada.

T_N = F_R - N_FR

Trezoreria neta negativa in cazul societatii SC DELTA ALUMINIU SRL reprezinta un dezechilibru general din punct de vedre financiar.

Pentru studiul echilibrului financiar s-au folosit bilantul (anexa 4) si contul de profit si pierdere (anexa 5).

2.4. Metode de dimensionare a stocurilor

Stabilirea nivelului stocurilor reprezinta o decizie majora referitoare la distributia fizica, decizie care afecteaza satisfacerea clientului. Societatea DELTA ALUMINIU SRL ar dori sa detina stocuri suficiente pentru a putea onora imediat comenzile clientilor. Insa, din punct de vedere economic, nu este eficient ca o firma sa detina stocuri atat de mari. Costurile de stocare cresc intr-un ritm care devine tot mai mare pe masura ce nivelul de servire a consumatorilor se apropie de 100%. Persoanele din conducerea firmei trebuie sa stie cu cat ar creste vanzarile si profiturile daca s-ar mentine stocuri mai mari, putandu-se astfel promite clientilor ca si comenzile lor vor fi onorate intr-un timp mai scurt. Luarea deciziei privitoare la stocare presupune sa se stie cand sa se comande si cat sa se comande.

Pe masura ce stocurile se epuizeaza, persoanele din firma care se ocupa de aprovizionare trebuie sa stie la ce nivel al stocurilor existente sa lanseze o noua comanda de aprovizionare, care sa duca la reimprospatarea acestora. Acest nivel al stocului se numeste prag de comanda (de reimprospatare). Pragul de comanda trebuie sa fie cu atat mai inalt cu cat timpul de onorare a comenzii este mai lung, rata de utilizare a bunurilor ce compun stocul este mai mare si cu cat nivelul serviciilor oferite clientilor este mai inalt.

S_alert. = S_Cmin + S_sig.

unde S_alert.= stoc de alerta; S_Cmin = stoc curent minim; S_sig. = stoc de siguranta

In cadrul societatii SC DELTA ALUMINIU SRL timpul de onorare a comenzii si rata de utilizare a produsului de catre clienti sunt variabile, de aceea pragul de comanda este fixat la o valoare mai inalta pentru a avea la dispozitie un stoc de siguranta. Valoarea finala aleasa pentru pragul de comanda realizeaza un echilibru intre riscul de a ramane fara marfa in stoc si costurile generate de stocurile supranormate.

Cealalta decizie se refera la marimea cantitatilor ce trebuie comandate. Cu cat este mai mare cantitatea comandata, cu atat mai rar vor trebui lansate comenzile. Firma trebuie sa realizeze un echilibru intre cheltuielile aferente prelucrarii comenzilor si costurile de stocare. Costurile de prelucrare a comenzilor trebuie sa fie comparate cu costurile de stocare. Cu cat sunt mai mari stocurile, cu atat cresc costurile de stocare. Acestea constau din taxe de depozitare, costul capitalului, impozite si asigurari, precum si cheltuieli determinate de depreciere si invechire (uzura morala).

Cantitatile comandate trebuie sa evite rupturile de stoc.

Q = Na/X    

Un lant de furnizare bazat pe reactia consumatorilor este declansata de client, ceea ce inseamna ca productia si inlocuirea stocurilor se realizeaza pe masura ce sosesc comenzile. Firma produce ceea ce se vinde la momentul respectiv, De exemplu, societatea SC DELTA ALUMINIU SRL , preia comenzile pentru calculatoare, dupa care produc (ansambleaza) si livreaza clientilor calculatoarele in termen de o zi. Productia in functie de comenzile primite, si nu in functie de prognoze, redce substantial costurile si riscurile de stocare.