ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICO FINANCIARA A SOCIETATII PRODPAN S.A. CALARASI

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA ECONOMIA SI GESTIUNEA PRODUCTIEI AGRICOLE SI ALIMENTARE

PROIECT

ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICO FINANCIARA A SOCIETATII PRODPAN S.A. CALARASI

STUDENT ION NELI CORNELIA

GRUPA 1332

TRASEUL ECONOMIE SOCIOLOGIE RURALA

C U P R I N S

CAPITOLUL   I - DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL S.C. PRODPAN S.A. CALARASI

1.3. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV

DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI SI AL UTILIZARII RESURSELOR UMANE

CAPITOLUL II - ANALIZA PERFORMANTEI ECONOMICE LA S.C.PRODPAN S.A.CALARASI

2.1.ANALIZA CONSUMURILOR SPECIFICE

2.2.ANALIZA COSTURILOR UNITARE

CAPITOLUL III - CAI DE CRESTERE A PERFORMANTEI ECONOMICE

3.1. CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE FARA EFORTURI SUPLIMENTARE

3.2.CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE CU COSTURI SUPLIMENTARE

CAPITOLUL IV - CONCLUZII SI PROPUNERI

CAPITOLUL   I

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL S.C. PRODPAN S.A. CALARASI

1.1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. PRODPAN S.A. CALARASI

Societatea Comerciala PRODPAN S.A. Calarasi a luat fiinta in acord cu prevederile Legii nr.15/1990 (legea societatilor comerciale). In baza Ordonantei de Guvern nr.54/1994, Intreprinderea de Morarit si Panificatie Calarasi s-a reorganizat, ea transformandu-se in societate pe actiuni, persoana juridica romana, privatizata prin metoda MEBO.

Societatea functioneaza in baza Sentintei Civile nr.7/1994 a Tribunalului Judetean Calarasi, inregistrata in Registrul special al persoanelor juridice (sub numarul J 31/1991) si a statului societatii. Transmiterea proprietatii actiunilor s-a facut pe baza Contractului de vanzare - cumparare de actiuni, nr.548 din 10.08.1994 cu F.P.S. Bucuresti in valoare de 624.632.000 lei si cu F.P.P. IV Muntenia in valoare de 275.414.000 lei.

Societatea are 252 actionari si un capital social de 918.000.000 lei impartit in 3672 de actiunii cu o valoare nominala de 250.000 lei/actiune.

Capitalul social al S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este impartit astfel :

403.894.000 lei contributia actionarilor la formarea capitalului societatii, aport de lei si certificate

514.106.000 lei credite de la F.P.S. platite in rate in termen de 10 ani (pana in anul 2005).

Situatia rambursarii ratelor catre F.P.S. Bucuresti si a dobanzilor aferente creditelor

tabelul nr.1 -

Sediul central al S.C. PRODPAN S.A.

Calarasi , str. Bucuresti nr. 315

Telefon :

Fax :

Forma juridica :

Actul de infiintare :

Inregistrata la Registrul Comertului , nr. J 31/72 din 1991 , judetul Calarasi

Cod fiscal

R 1923330

Prezentarea generala a subunitatilor :

Atelierul nr.1 - situat in str. Rocada, nr.4 , telefon 042 / 313.870, amplasat in zona industriala a orasului si este o sectie de fabricare a painii

Atelierul nr.2 - situat pe str. Independentei, telefon 042 / 314.398, sectie de fabricare a painii.

Sectia "Covrigi" - amplasata tot in zona industriala a orasului Calarasi, sectie de fabricare a covrigilor simpli si a covrigilor cu adaos de materiale

Sectia "Specialitati" - str. Bucuresti , nr.313, telefon 042 / 313.126, sectie de fabricare a painii si a specialitatilor de panificatie

Unitatea "Moara" - str. Bucuresti, nr.315, telefon 042 / 313.126 , unitate de macinare a graului in scopul obtinerii fainii tip 650 si a taratei

Brutaria Lehliu - situata in str. Baragan , nr.2 , telefon 042 / 640.211, sectie de fabricare a painii.

Obiect de activitate :

Societatea are ca obiect de activitate producerea de paine, produse zaharoase si grau macinat, practicand comert prin reteaua proprie de desfacere (in forme clasice, en detail) dar aprovizioneaza si firmele care au obiect de activitate comercializarea produselor de panificatie (comert cu ridicata, en gross). Intreprinderea isi deruleaza activitatea pe piata interna fiind o firma cu arie de activitate judeteana.

Activitatea S.C. PRODPAN S.A. Calarasi

Activitatea este segmentata in urmatoarele domenii de activitate principale legate intre ele :

activitatea de productie ce asigura industrializarea materiei prime in produse finite, conform comenzilor zilnice si conform programului de productie pentru produsele cu termen de garantie

activitatea de aprovizionare - desfacere cu materie prima si tehnico-materiala. Aprovizionarea cu materie prima ocupa un loc important in activitatea unitatii, aceasta detinand o pondere mare in cheltuielile materiale. Aprovizioanrea tehnico-materiala asigura materialele, ambalajele, energia, combustibilii necesari desfasurarii activitatii. Activitatea de desfacere asigura vanzarea produselor societatii, circulatia ambalajelor, incasarea banilor pentru marfurile vandute.

activitatea de intretinere asigura intretinerea curenta, reparatiile curente capitale, reviziile utilajelor, investitiilor si utilitatea necesara bunei desfasurari a activitatii de productie

activitatea de transport este desfasurata cu parcul auto propriu avand in dotare 8 mijloace de transport si se refera la transportul materiei prime, a produselor, ambalajelor si a materialelor

activitatea financiar-contabila asigura efectuarea de plati, incasarea si urmarirea debitelor restante evidenta financiar-contabila a activitatii unitatii

activitatea de personal - salarizare - administratie asigura recrutarea personalului, evidenta lui si salarizarea

activitatea oficiului juridic asigura respectarea legislatiei in relatiile cu tertii cat si in relatiile interne intre personal si sindicat

activitatea oficiului de calcul asigura prelucrarea automata a datelor rezultate din activitatea societatii, pune la dispozitia conducerii executive datele necesare luarii deciziilor, rapid si corect, proiecteaza, elaboreaza sisteme informatice pentru acoperirea tuturor activitatilor.

Criteriile de apreciere generala a dimensiunii unei intreprinderi pot fi considerate : capitalul social, cifra de afaceri, profit, numarul de muncitori, productia obtinuta, productivitatea muncii.

Din acest punct de vedere S.C. PRODPAN S.A. prezinta urmatoarele date (analizate pe ultimii trei ani de activitate) :

Capitalul social : 918.000.000 lei , valoarea acestuia nu a fost modificata pe parcusul celor trei ani analizati.

Evolutia principalilor indicatori la S.C. PRODPAN S.A. Calarasi

- tabelul nr.2 -

Pentru o caracterizare generala a activitatii societatii este interesant a incadra volumul activitatii S.C. PRODPAN S.A. in volumul cererii de produse din cereale (in echivalent faina) din judetul Calarasi in perioada analizata, determinand astfel cota de piata a intreprinderii

Evolutia pietei de produse din cereale in echivalent faina in judetul Calarasi

- tabelul nr.3 -

Sursa :

Anuarul statistic al Romaniei pe anul 1998 si anul 1999 si date de la Centrul de Statistica al Judetului Calarasi.

In Romania consumul mediu lunar de paine si produse din grau este de peste 8 kg. / persoana in echivalent faina si se situeaza peste limita statelor din Europa (6 kg. pe persoana in echivalent faina).

Consumul anual de produse din cereale (in echivalent faina) din judetul Calarasi a evoluat astfel :

1997 - 53.666,7 to. ; 1998 - 56.257,4 to. iar in 1999 - 56.097,8 to. Acest consum anual pe judetul Calarasi (cererea anuala judeteana) reprezinta si oferta de produse de panificatie (exprimata in echivalent faina ) din judetul Calarasi deoarece painea si produsele de panificatie au un grad de perisabilitate ridicat, stocurile nefiind posibile decat la grupa graului macinat dar cantitatea este nesemnificativa.

Se poate calcula cota de piata a S.C. PRODPAN S.A. in judetul Calarasi. Cota de piata este un indicator relativ al volumului desfacerilor realizate pe o piata externa intreprinderii, intr-o perioada determinata. Este calculata ca o pondere de acoperire a necesarului pietei judetului Calarasi (in ceea ce priveste consumul de produse din cereale in echivalent faina ) de catre societatea analizata.

Cota de piata ofera o imagine asupra nivelului maxim pina la care societatea poate ridica volumul productiei realizate (atunci cand societastea are o cota de piata de 100 % - situatie de monopol).

Se observa o cota de piata in continua scadere ceea ce inseamna ca unitatea acopera o tot mai mica parte din necesarul populatiei din judet (acest lucru se observa si printr-o simpla analiza a productiei fizice totale realizata de societate).

Daca in 1998 societatea cerea 25 % din necesarul de produse de panificatie la nivelul judetului, in 2000 societatea acopera doar 14 % din necesar, restul fiind acoperite de societatile de stat sau particulare existente in judet.

Pe viitor trebuie sa se urmareasca posibilitati de recucerire a pietei judetului prin mai multe cai de actiune : produse de calitate superioara, preturi atractive, etc.

1.2. ORGANIZAREA STRUCTURALA

Organizarea este cea specifica societatii comerciale in conformitate cu Legea nr.15 / 1990.

Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de decizii si control, aceasta putand fi controlata de Comisia de Cenzori. Adunarea Generala a Actionarilor se intruneste o data pe an, data la care se stabilesc obiectivele pentru anul urmator si de asemenea se aproba bilantul pe anul anterior. In subordinea Adunarii Generale a Actionarilor se afla Consiliul de Administrare, urmand directorul sau managerul general.

In unitate se disting mai multe categorii de relatii organizatorice :

relatii de autoritate care decurg din pozitia ierarhica precizata prin intermediul normelor din regulamentul intreprinderii ce confera dreptul de formulare al deciziilor. Sunt intalnite in unitate relatii de autoritate ierarhice intre director si subordonati care alcatuiesc birourile din intreprindere sau intre contabil sef si biroul financiar, analize, preturi, etc. De asemenea, sunt intalnite si relatii de stat major constituite prin delegarea unei persoane pentru solutionarea diferitelor probleme

relatii de cooperare - includ toate comunicatiile informale uneori amabile sau de buna vecinatate datorita carora, in final se realizeaza actiuni complexe. Se stabilesc intre posturi situate pe acelasi nivel ierarhic, dar in compartimente diferite (biroul normare, salarizare, personal, invatamint si biroul financiar, analize preturi, de exemplu) ;

relatiile de control sunt exercitate de compartimentele specializate in efectuarea controlului (control tehnic de calitate, ateliere de productie).

Pentru a asigura functionarea corespunzatoare a activitatii societatii este necesara o permanenta urmarire a realizarii obiectivelor precum si o evaluare a realizarii obiectivelor si recompensare a personalului.

S.C. PRODPOAN S.A. ofera pietei un sortiment bogat de paine si de produse de panificatie, incercand sa raspunda celor mai variate cereri si gusturi.

Sortimentele fabricate se pot grupa in 3 grupe mari de produse :

Paine

Specialitati de panificatie si produse zaharoase

Grau macinat

Painea de grau se fabrica din faina de grau dupa normativele tehnologice stabilite de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, cu respectarea dispozitiilor legale sanitare conform nomenclatorului

Grupa de produse "Paine" cuprinde urmatoarele tipuri de produse : paine alba simpla de 0,300 - 0,400 kg. ; paine alba superioara de 0,300 - 0,400 kg., paine neagra simpla de 0,350 kg., paine aclorida de 0,300 kg. , graham de 0,200 kg., bagheta de 0,240 kg., paine "Baragan" de 0,350 kg., paine "PRODPAN" de 0,200 kg.

Grupa specialitatilor de panificatie si a produselor zaharoase cuprind produse fabricate dupa instructiuni tehnologice bine stabilite, cu respctarea dispozitiilor legale sanitare si a caror caracteristici trebuie sa corespunda standardelor tehnologiilor de ramura. Din aceasta grupa fac parte umatoarele produse :

specialitati de panificatie : specialitatea "Mamaia" de 0,075 kg., chifle 0,100 kg., batoane 0,050 kg., paine impletita rotund de 0,250 kg., covrigi simpli de 0,030 kg., covrigi impletiti de 0,075 kg., covrigi la sir de 0,030 kg.

produse zaharoase : cozonac cu rahat / cacao de 0,400 kg., cozonac ardelenesc de 0,200 kg.

Grupa graului macinat cuprinde faina tip 650, faina tip 1350 (folosita la obtinerea grahamului) si tarata.

Pe baza acestor game de produse in anul 2000 s-a realizat o cifra de afaceri de 16.732.789 mii lei. Rezulta deci ca principalele venituri ale intreprinderii sunt obtinute pe baza productiei vandute (68 %), alte categorii de venituri ocupand o pondere mica (32 %).

Structura de productie pe grupe de produse

- tabelul nr. 4 -

Dupa cum se observa din tabel, principala grupa de produse fabricata de unitate o reprezinta cea de paine urmata de graul macinat. Productia de paine cunoaste pe intervalul analizat o scadere continua, scadere care se explica, atat in cazul painii cat si in cel al produselor de panificatie si a celor zaharoase, in primul rand prin faptul ca s-a trecut la un consum mai rational din partea populatiei, dar si prin aparitia unor noi unitati privatizate cu profil de panificatie care au venit pe piata cu produse de calitate, unitati care au inceput sa devina un concurent demn de luat in seama.

1.3. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV

Societatea comerciala PRODPAN S.A. isi desfasoara activitatea in sectorul economic de morarit, fabricare si comercializare a produselor de panificatie si zaharoase. Pentru fabricarea acestor produse intreprinderea utilizeaza, ca principal mijloc de productie, cuptorul.

Principalele utilaje de productie specifice industriei de panificatie sunt cuptoarele. Dotarea unitatii cu aceste mijloace de productie, prezentata pe sectii de productie, este urmatoarea :

Atelier 1 - unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii painii, acestea constand in 3 linii continui. O linie continua de fabricare a painii este formata din :

malaxor aluat tip MA 500

masina de divizat "Madia"

masina de modelat "Rolux"

dospitor continuu

cuptor tunel

Unitatea este dotata de asemenea si cu atelier mecanic de intretinere si reparatie a utilajelor, cu laborator pentru verificarea calitatii painii.

Atelier 2 - unitatea este dotata cu :

cernator (1 buc.)

malaxor cu cuva de 500 l (2 buc.)

masina de modelat "Rolux" (1 buc.)

dospitor

cuptor

Unitatea este dotata cu 2 boylere electrice pentru incalzirea apei necesare procesului tehnologic.

Brutaria Lehliu - unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii painii si anume :

cernator

malaxor cu cuva de 500 l (2 buc.)

masina de modelat "Rolux"

dospitor

cuptor

Unitatea este dotata cu 2 boylere electrice pentru incalzirea apei necesare procesului tehnologic.

Patiserie - covrigi - unitatea este dotata cu urmatoarele utilaje :

cuptor

malaxor de 300 l

cazan pentru oparirea covrigilor

cuptor electric de 1,5 t/24 h

Pentru incalzirea apei tehnologice se foloseste un boyler electric de 50 l.

Patiserie - unitatea este dotata cu urmatoarele utilaje :

cernator

malaxor de 300 l

masina de rulat

presa de divizat

cuptor rotativ

dospitor

2 boylere electrice

Moara - unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii fainii.

valt VDA 800 (3 buc.)

valt VDA 1025 (1 buc.

tarar aspirator

sita plana (2 buc.)

ciclon de aspiratie (4 buc.)

filtru de aspiratie (1 buc.)

aparat de umectat

scuturator de saci

buncar de faina

decojitor intensiv (2 buc.)

masina de periat

trior

Unitatea este dotata cu atelier mecanic de intretinere si reparare a utilajelor, cu laborator pentru verificarea calitatii graului si a fainii obtinute.

Capacitatea de productie in cadrul societatii se prezinta astfel (in anul 2000) :

In cadrul Atelierului 1 sunt 3 linii de fabricatie, adica trei cuptoare cu o capacitate de 10 t/24 h fiecare cuptor ;

Atelierul 2 este dotat cu un cuptor turcesc care are o capacitate de 280 kg./h adica 280 kg. x 24 / 24 h = 6.720 kg/24 h = 672 to/24 h.

Patiseria - covrigi are o capacitate maxima de productie de 3 t/24 h fiind dotata cu un cuptor tip 3 CL

Patiseria are o capacitate de 1.600 kg / 24 h = 1,6 t / 24 h

Brutaria Lehliu (ca sectie de productie a S.C. PRODPAN S.A. Calarasi) are o capacitate maxima de productie de 240 kg/h adica 240 kg. X 24 h = 5.760 kg./24 h = 5,76 to/24 h,

Moara are o capacitate de 40 t/24 h grau macinat

Rezulta deci, capacitatea maxima de productie in cadrul S.C. PRODPAN S.A. este :

La paine : 42,48 t/24 h (capacitatea de productie a atelierelor 1 si 2 si a brutariei Lehliu) iar capacitatea maxima anuala este : 42,48 to/24 h x 360 = 15.292,8 to/an,

La specialitati din paine si produse zaharoase - 4,6 t/24 h (capacitatile patiseriei covrigi si a patiseriei) iar capacitatea de productie maxima anuala este de 4,6 t/24 h x 360 = 576 t/an.

La grau macinat - 40 t/24 h (capacitatea morii) iar capacitatea maxima anuala de grau macinat este de :

40 t / 24 h x 360 = 14.400 t / an

Gradul de utilizare a capacitatilor de productie

- tabelul nr.5 -

Gradul de utilizare a capacitatilor de productie este diferit in functie de grupa de produse analizata.

In anul 1998 societatea cunoaste cel mai mare grad de utilizare a capacitatilor de productie datorita nivelului ridicat al productiei realizate.

Cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie se poate realiza prioritar prin sporirea productiei realizate (dar acest lucru trebuie corelat cu gasirea de noi piete de desfacere a produselor de panificatie), trebuie sa se tina seama ca produsele de panificatie realizate au un grad mare de perisabilitate si de randamentele in cadrul societatii.

Pe ansamblul societatii comerciale nu se asigura utilizarea rationala a capacitatilor de productie din cauze obiective. In perspectiva trebuie urmarite indeaproape organizarea fluxurilor tehnologice, a ritmicitatii aprovizionarilor, unele masuri ferme bazate pe programe elaborate pe produse privind obtinerea unor randamente pe unitatea de productie cu costuri unitare reduse.

In urma analizei gradului de utilizare a mijloacelor fixe, rezulta un grad de folosire foarte redus, ceea ce inseamna ca un numar insemnat de mijloace fixe sunt neutilizate, inactive atat din categoria celor productive cat si din cele neproductive, aceasta datorandu-se reducerii cererii de produse pe piata.

De aceea, Adunarea Generala trebuie sa aprobe casarea sau valorificarea prin vanzare, cu respectarea prevederilor legale, referitor la vanzarea de active si mijloace fixe a celor ce nu mai sunt necesare activitatii societatii, intrucat acestea provoaca pagube nu numai prin imobilizarea de capital dar isi micsoreaza propria valoare initiala (de intrebuintare) prin degradarea fizica si morala , toate acestea reprezentand pierderi potentiale pentru societate.

Amortizarea imobilizarilor corporale s-a facut conform prevederilor Legii nr.15/1994 - cu modificarile ulterioare - aplicand regimul de amortizare liniara - asa cum a fost aprobat in Adunarea Generala si a fost integral inregistrata in cheltuieli de exploatare, destinatia amortizarii fiind crearea fondurilor pentru achizitionarea de noi mijloace fixe.

Productia realizata in cadrul S.C. PRODOPAN S.A. Calarasi

- tabelul nr.6 -

Dupa cum se observa din tabelul nr.6, productia realizata la paine a scazut treptat, astfel in 1998 ea se situa la 5.356 tone/an, scazand in anul urmator cu 2.036 tone, pentru ca in anul 2000 sa scada la 2.952 tone / an. Deci in anul 2000 s-a realizat doar 55 % din productia de paine obtinuta in anul 1998. Aceeasi situatie de scadere a productiei se intalneste la aproape toate produsele, mai putin la graul macinat a carui productie creste cu 13 % in 2000 fata de 1999 dar scade cu 31 % in anul 2000 fata de 1998.

Aceasta tendinta de scadere s-a datorat in general unei cereri scazute pe piata acestor produse, dar si aparitia pe piata concurentiala a unor noi agenti economici.

Marea scadere a productiei de paine este urmarea conjugarii factorilor urmatori:

diminuarea treptata din 1998 pina in 2000 a consumului de paine la mai putin de jumatate

dezvoltarea rapida a unor noi capacitati de productie in sectorul privat ;

utilizarea unor masini si utilaje uzate fizic si moral ;

folosirea unor materii prime sub parametrii STAS ;

patrunderea pe piata a unor produse de import, superioare calitativ si ca mod de prezentare.

Procesul tehnologic de fabricare a painii in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este alcatuit dintr-un numar de operatii prin care trece materia prima pana la obtinerea produsului finit. Aceste operatii sunt : cernere, preparare maia, preparare aluat, divizare, predospire, modelare, dospire finala, coacere, ambalare si livrare.

Materiile prime si auxiliare folosite la prepararea painii sunt : faina, apa, drojdie si sarea.

Prin cernerea fainii se realizeaza indepartarea corpurilor straine din faina ca: sfori, hartii, scame de saci; afanarea si imbogatirea fainii cu oxigen (acesta ajuta la procesul de fermentare a aluatului, oxigenului fiind necesar activitatii drojdiilor); preincalzirea fainii cu aerul din mediul inconjurator.

Prepararea aluatului reprezinta una din fazele cele mai importante la fabricarea produselor de panificatie si se foloseste la aceasta unitate metoda indirecta in trei faze: prospatura, maia si aluatul final. Prin aplicarea acestei metode se obtine paine de calitate mai buna, cu gust si miros placut, miez cu porozitate bine dezvoltata, avand pori cu pereti subtiri.

Cantitatile de materii prime si auxiliare care se folosesc la prepararea aluatului se cantaresc ori se masoara, astfel incat sa se poata obtine un aluat cu proprietati fizico-chimice optime.

O faza importanta a procesului de fabricare a painii o reprezinta fermentarea aluatului ; modul in care aceasta se produce determina in primul rand calitatea painii coapte, iar in al doilea rand usurinta cu care aluatul va putea fi prelucrat la divizare, modelare si coacere.

Fermentarea se face cu scopul de a se obtine un aluat din care sa rezulte produse cu volum mare, al caror miez sa fie elastic, cu pori desi, uniform si cu pereti subtiri dar in acelasi timp in aluat se acumuleaza produse care conditioneaza gustul si aroma specifica painii.

Prin divizarea aluatului acesta este impartit in bucati de greutate corespunzatoare produsului fizic cu ajutorul masinii de divizat.

Modelarea aluatului cuprinde operatiile tehnologice necesare obtinerii formei bucatilor de aluat specifice produsului finit care urmeaza a se realiza. Dupa aceasta operatie are loc dospirea finala, in timpul careia, datorita fermentatiei se produce bioxid de carbon, care le mareste volumul si le afaneaza.

Momentul in care aluatul a ajuns la dospirea optima se apreciaza prin metode organoleptice pe baza aprecierii modificarii volumului, formei si proprietatilor fizice ale bucatilor de aluat, dupa care ele intra in cuptor pentru coacere la o temperatura de 230 - 240⁰ C, obtinandu-se produsul finit - painea.

In aluatul supus coacerii are loc un complex de transformari fizico-chimice, coloidale, biochimice si microbiologice, in urma carora aluatul devine un produs asimilabil si hranitor.

Dupa scoaterea din cuptor, painea este asezata in rastele care sunt transportate in magaziile de produse finite. Aici produsele se lasa sa se raceasca si sunt pastrate in conditii corespunzatoare pana cand sunt trimise in reteaua comerciala.

Procesul tehnologic de fabricare a specialitatilor de panificatie si a produselor zaharoase se realizeaza prin procedeul monofazic, prin urmare operatiile care conduc la obtinerea produsului finit sunt cernerea, prepararea aluatului, odihna aluatului, divizare , predospire, dospire finala, coacere, ambalare si livrare. Este acelasi proces tehnologic ca la fabricarea painii doar materiile prime si materialele difera (in functie de reteta de fabricatie).

Procesul tehnologic de fabricare a covrigilor cuprinde o singura faza. Operatiile care conduc la fabricarea acestor sortimente (covrigi simpli si covrigi cu adaos de materiale) sunt : cernerea, framantarea, fermentarea, oparirea si coacerea.

Prin cernerea fainii se realizeaza indepartarea corpurilor straine, afanarea si imbogatirea fainii cu oxigen , preincalzirea fainii cu aerul din mediul inconjurator.

Prepararea aluatului se realizeaza prin amestecarea tuturor materialelor si materiilor prime din reteta, timp de 8-10 minute, pana la obtinerea unui aluat consistent.

Aluatul se lasa la fermentat timp de 35 - 40 minute, dupa care se divizeaza in bucati corespunzatoare unei mase nominale a produsului finit.

Bucatile astfel divizate se modeleaza rotund (sub forma de inel) dintr-un singur fitil sau doua fitile impletite. Acestia se lasa la dospit pe masa de impletit timp de 10 - 15 minute dupa care se efectueaza operatia de oparire ce dureaza 3 - 4 minute.

Coacerea are loc la o temperatura de 210⁰ C timp de 14-16 minute . Dupa racire se insira pe sfoara catre 50 buc., sirurile sunt asezate in navete de plastic si livrate la centrele de desfacere.

Procesul tehnologic al macinarii graului din care rezulta faina tip 650; este alcatuit dintr-un numar de operatii care sunt : receptia calitativa si cantitativa ; curatarea prin separator - aspirator ; curatire prin trior ; curatire prin Eureko, umectare, odihna, descojire, periere, indepartarea impuritatilor metalice, macinare, cernere.

Inainte de a fi introdus in moara, graul se cantareste pe bascula pentru receptia cantitativa, iar laboratorul preia probe pentru receptia calitativa. Dupa ce receptia a fost efectuata si indicii de laborator ne arata ca graul este panificabil, acesta se rastoarna in groapa de grau de unde este preluat de un snec transportator si apoi de elevator si trecut prin separatorul aspirator, efectuandu-se astfel o precuratire de corpuri straine, dupa care are loc depozitarea lui in depozitul de grau al morii din cadrul intreprindeiri.

De aici graul este preluat cu ajutorul unui snec transportator, graul este trecut printr-o noua curatire efectuata cu ajutorul separatorului aspirator, triorului si eureka.

Graul astfel obtinut este umectat in U.G. cu canite si depozitat la odihna in celulele de odihna timp de 16 ore.

Dupa odihna graul este trecut prin descojitor apoi prin masina de periat ajungand intr-un buncar tampon de unde urmeaza sa intre in procesul de macinis.

Concomitent cu macinarea graului are loc si cernerea particulelor in functie de dimensiunea acestora ; aceasta realizandu-se cu ajutorul sitei plane. Se practica un macinis scurt datorita faptului ca moara este dotata doar cu patru valturi.

In urma procesului de macinis se obtine 70 % faina si 30 % tarata.

Faina obtinuta este ambalata in saci de 40 kg., verificati pe cantar fiecare si apoi depozitati in magazia de faina de unde sunt livrati ulterior.

Tarata obtinuta se depoziteaza in buncarul de tarate aflat in exteriorul morii, de unde este livrata.

Evolutia necesarului de resurse pe grupe de produse analizate

- tabelul nr.7 -

Necesarul de resurse a fost determinat tinandu-se seama de urmatoarele : de cantitatea de resurse care este necesara pentru realizarea unei tone de produs (date extrase din retele de fabricatie) si in acelasi timp s-a tinut seama de cantitatea de paine, produse zaharoase si grau macinat, exprimata fizic.

Consumul de resurse specific societatii pe o unitate fizica de productie realizata este urmatorul :

- grupa de produse "PAINE" cuprinzand :

painea alba simpla de 0,350 kg. are urmatorul consum specific :faina tip 650 - 0,770 ; drojdie 0,010 kg. ; sare 0,013 kg. (pentru 1 kg. paine alba simpla de 0,350 kg.)

paine alba simpla de 0,400 kg. are urmatorul consum, specific pe kg. realizat :faina tip 650 - 0,770 kg.; drojdie 0,.010 kg., sare 0,013 kg.;

paine alba superioara de 0,350 kg. are urmatorul consum specific la kg. productie : faina tip 650 - 0,700 kg. ; zahar 0,005 kg.; drojdie 0,013 kg., sare - 0,012 kg. ;ulei 0,010 kg., lapte praf 0,002 kg.; ameliorator 0,003 kg.

paine neagra simpla de 0,400 kg. are urmatorul consum specific pe kilogram productie : faina tip 1350 - 0,740 kg., drojdie 0,006 kg., sare 0,012 kg. ;

graham de 0,200 kg. are urmatorul consum specific pe kg. graham produs :faina tip 1350 - 0,384 kg., faina graham 0,384 kg., drojdie - 0,010 kg. , sare 0,002 kg., ulei pentru uns - 0,002 l.

Calculand prin metoda mediilor ponderate a rezultat un consum specific de resurse pentru grupa de analiza "PAINE" de : faina tip 650 - 769 kg., drojdie - 14 kg., sare 12 kg., combustibil 18 l, energie 267 kw si apa 2,5 m.c. pe tona de produs realizat.

Pentru grupa de produse zaharoase, consumurile specifice de materii prime si materiale prezentate in cadrul normatorului intocmit de intreprindere, valabile incepand cu data de 01.02.1998, se pezinta astfel :

Cozonac cu rahat / cacao de 0,400 kg. are urmatorul consum specific pe kg. realizat : faina tip "000" 0,750 kg., drojdie 0,050 kg., sare 0,010 kg., ameliorator import 0,005 kg., zahar 0,210 kg., oua (buc.) = 3, lapte praf 0,025 kg rahat / cacao 0,250 kg., esenta 0,003 l, folie (m) = 0,019

Cozonac ardelenesc de 0,200 kg. are urmatorul consum specific pe kg. de produs realizat : faina tip "000" - 0,790 kg., drojdie 0,020 kg., sare 0,009 kg., ameliorator - 0,003 kg., ulei - 0,019 l, zahar 0,040 kg. ulei pentru uns 0,001 l., lapte praf - 0,020 kg., mac 0,005 kg., hartie 0,262 buc.

Covrigi simpli de 0,030 kg. au urmatorul consum specific pe unitate de 1 kg. produs realizat : faina tip 650 - 0,950 kg., drojdie - 0,004 kg., sare - 0,015 kg.,

zahar - 0,003 kg.

Covrigi impletiti cu adaos de materiale de 0,075 kg., faina tip 650 - 0,850 kg., drojdie 0,005 kg., sare 0,015 kg., zahar 0,005 kg., ulei - 0,027 l., mac 0,0010 kg..

Covrigi la sir de 0,300 kg. au urmatorul consum specific pe kg. de produs realizat : faina tip 650 - 1,070 kg., drojdie - 0,008 kg., sare - 0,015 kg., zahar - 0,010 kg., lapte praf 0,024 kg., sfoara 0,0035 m.

Prin metoda mediilor ponderate pentru categoria de produse analizate "PRODUSE ZAHAROASE" a rezultat un consum specific pe tona de productie realizata, avand urmatoarea forma : faina tip "000" 750 kg., drojdie 50 kg., ameliorator 5 kg., sare 10 kg., zahar 210 kg., ulei 125 l, lapte praf 25 kg. rahat / cacao 250 kg., esenta 3 l, pungi PVC - 15 m., energie 700 kw., apa 9 mc., consumuri valabile pentru o tona de produse zaharoase obtinuta in cadrul societatii.

Pentru prestari servicii macinat grau (1 kg.) este necesar combustibil (6 l), energie (60 kw) si apa (0,05 m.c.).

DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI SI AL UTILIZARII RESURSELOR UMANE

Potentialul uman al socetatii este dat de numarul , structura si calificarea personalului.

Numarul salariatilor si repartizarea lor pe activitati, categorii de salariati si sex.

- tabelul nr.8 -

Se observa ca ponderea cea mai mare in structura personalului societatii o au femeile (in anul 1998 - 62 %, 1999 - 49 % si 2000 - 63 %), acest lucru datorandu-se specificului unitatii.

Numarul de salariati scade in ultimii trei ani datorita restructurarii activitatii societatii care a impus acest lucru. Personalul TESA s-a mentinut relativ constant fiind necesar in activitatea societatii pentru o coordonare eficienta. Pe viitor este necesar si o restructurare a acestei categorii de personal pentru a eficientiza activitatea societatii.

Majoritatea angajatilor sunt angrenati in realizarea productiei de baza (1998 si 1999 - 80 % si 2000 - 76 %).

Datorita reducerii productiei fizice realizate a fost necesara o disponibilizare de personal atat in anul 1999 cat si in anul 2000 - avand ca baza de raportare situatia existenta in anul 1997.

In cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi structura fortei de munca in functie de vechime se prezinta dupa cum urmeaza :

Structura fortei de munca dupa vechime (situatia existenta in anul 1999)

- tabelul nr. 9 -

Analizand structura salariatilor in functie de vechime se observa ca ponderea cea mai ridicata o au cei cu vechime de peste 20 ani, urmati de cei care s-au incadrat acum 6 - 10 ani, acestia ocupand 32,1 % primii, iar cei din urma 26,2 %.

Personalul proaspat incadrat prezinta o pondere de 11,2 % acestia fiind in numar de 21. Acest lucru e apreciat ca fiind pozitiv, pentru ca unitatea dispune de personal cu experienta.

Personalul este in general tanar, dar cu experienta, distributia pe grupe de varsta prezentandu-se astfel :

Structura fortei de munca dupa varsta (situatie intocmita in anul 1999)

- tabelul nr.10 -

Cu toate ca, ponderea cea mai insemnata o detin salariatii cu vechime mare si foarte mare, din punct de vedere al varstei, numarul de personal scade progresiv. Astfel, salariatii in varsta de pana la 30 ani detin un procent de 36,4 % din totalul salariatilor, acestia fiind in numar de 68 persoane.

Pentru personalul TESA precum si pentru muncitorii auxiliari (neproductivi) se aplica salarizarea in regie. Aceasta forma de salarizare asigura remunerarea salariatului dupa timpul lucrat, fara sa se precizeze cantitatea de munca pe care el trebuie sa o depuna pe unitatea de timp.

Salarizarea in acord direct se foloseste pentru persoanele de la locurile de munca, unde cantitatea de produse sau volumul de lucrari ce trebuie executate de catre o persoana sau o echipa in unitatea de timp sunt stabilite pe baza normelor de timp sau de productie.

Acordul progresiv presupune ca la un nivel de realizari a sarcinilor dinainte stabilite, tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majoreaza in anumite proportii.

De asemenea, in cadrul unitatii se aplica si salarizarea mixta, care consta intr-o remunerare fixa pe unitatea de timp ce se acorda in functie de indeplinirea unor conditii tehnice, ecologice si de organizare.

Situatia salarizarii personalului si orele efectiv lucrate in cadrul S.C.PRODPAN S.A. Calarasi

- tabelul nr. 11 -

In perioada 1998 - 2000 fondul de salarii al unitatii a crescut de la 2.195.542 mii lei la 3.061.965 mii lei in anul 2000. Acest fapt nu poate fi pus decit pe seama majorarii salariilor brute, deoarece numarul de salariati a scazut precum si datorita indexarilor si compensarilor necesare intr-o economie cu inflatie.

Sumele cheltuite pentru protectia sociala au avut o crestere continua si proportionala cu marimea salariului, cresterea de la un an la altul datorandu-se cresterii fondului de salarii cat si introducerii unei prevederi legale noi (fondul de sanatate, pensia suplimentara).

Evolutia productivitatii muncii pe grupe de produse realizate- ore-om/to. -

- tabelul nr. 12 -

Se observa ca pentru grupa de "paine" productivitatea muncii scade deoarece creste numarul de ore necesar realizarea unei tone de paine de catre un salariat al societatii ; astfel ca o tona de paine se realiza in anul 1998 in 34 ore iar in anul 1999 sunt necesare in plus inca 17 ore sau in anul 2000 sunt necesare in plus inca 14 ore (fata de 1998),.

O usoara crestere a productivitatii muncii se inregistreaza la grupa "specialitatilor din paine si produselor zaharoase" in anul 2000 fata de 1999 si mai insemnata la grupa "graului macinat" tot in anul 2000 fata de 1999 (cu 6 %).

Productivitatea muncii exprimata in zile-om pe tona de produs realizat exprima cate zile sunt necesare pentru realizarea unei tone de produs finit pe fiecare salariat, in medie intr-un an.

Evolutia productivitatii muncii pe grupe de produse realizate - zile - om / to. -

- tabelul nr. 13 -

Productivitatea muncii exprimata ca raport intre cifra de afaceri pe persoana ocupata anual reflecta veniturile realizate de catre salariat pentru productia realizata de el.

Evolutia cifrei de afaceri pe persoana ocupata - mii lei / persoana -

- tabelul nr. 14 -

Se observa ca veniturile realizate de un salariat scad in 1999 fata de 1998 cu 13 % si inregistreaza o crestere in 2000 cu 14 % (tot comparativ cu anul 1998).

Scaderea productivitatii muncii in anul 1999 fata de 1998 se datoreaza faptului ca scade cifra de afaceri; desi se inregistreaza si o diminuare a numarului de salariati, indicele scaderii cifrei de afaceri este mai mare decit indicele de scadere a numarului de salariati (20,14 fata de 8,73) determinand astfel o reducere a productivitatii muncii.

Cresterea productivitatii muncii in anul 2000 fata de 1998 se inregistreaza datorita faptului ca indicele cifrei de afaceri scade intr-un ritm mai incet decat indicele numarului de salariati (6,95 fata de 19,34)

Evolutia costurilor unitare - lei / kg. -

- tabelul nr. 15 -

Costurile unitare reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de catre unitate pentru realizarea unui kg. de produs finit. In costurile unitare sunt cuprinse cheltuielile cu materia prima, cheltuielile cu materialele directe si cheltuielile de industrializare, ponderea fiecarei categorii in costurile totale fiind diferita in functie de produsul final obtinut.

Desi cantitatea de produse finte scade constant in perioada analizata costurile unitare cunosc o crestere constanta acest lucru datorandu-se cresterii preturilor la materiile prime, materiale si serviciile, aceste preturi fiind actualizate in functie de inflatie.

Evolutia in dinamica si in structura a cheltuielilor de productie o vom analiza cu ajutorul datelor din tabelul urmator.

Nivelul, structura si evolutia cheltuielilor de producti - mii lei -

- tabelul nr.16 -

Valoarea cheltuielilor de exploatare prezinta o situatie oscilanta in perioada de studiu, astfel in anul 1998 acestea se ridica la o valoare de 16.354.541 mii lei, in anul 1999 la 13.767.295 mii lei pentru ca in anul 2000 cheltuielile de productie sa fie de 16.506.495 mii lei.

Acestea sunt structurate in cheltuieli privind marfurile, cheltuielile de materiale, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate; cheltuieli cu personalul si cheltuieli privind amortizarile si provizioanele.

Cheltuielile privind marfurile au o pondere de aproximativ 30 % din totalul cheltuielilor de exploatare si cunosc o situatie oscilanta in perioada analizata deoarece, cantitatea de productie realizata din cadrul intreprinderilor este oscilanta.

Din categoria cheltuielilor materiale fac parte cheltuielile cu materii prime, cheltuielile cu materialele consumabile, cheltuielile cu energia si apa si alte cheltuieli materialele.

Cheltuielie cu materiile prime sunt in valoare de 3.937.022 mii lei in ultimul an de studiu, prezentand o diminuare in anul 2000 fata de 1998 cu 28,41 %. Structura acestora prezinta o evolutie in scadere pe cei 3 ani, respectiv 33,62 % in 1998, 25,18 % in 1999 si 23,85 % in 2000.

Cheltuielile cu materialele consumabile au o pondere mai mica, ele inregistrand o crestere pe cei 3 ani in ceea ce priveste structura lor de 9,5 % in 1998 la 10,98 % in 2000.

Energia si apa nu prezinta o evolutie spectaculoasa ale costurilor dar ea este pozitiva. Astel, in anul 1998 cheltuielile cu asemenea furnituri aveau valoarea de 573.091 mii lei, in anul 1999 de 643.171 mii lei, iar in anul 2000 ajungand la 581.147 mii lei.

In categoria altor cheltuieli materiale intra acele cheltuieli materiale care nu pot fi inregistrate in clasele de mai sus mentionate. Se observa o evolutie progresiva a acestora, astfel in 1999 ele aveau o valoare de 48.018 mii lei ajungand in 2000 la 32.150 mii lei.

Adunand clasele de cheltuieli de mai sus pe fiecare an analizat, rezulta o evolutie oscilanta a acestora pe perioada luata in calcul. Aceasta se datoreaza unei scaderi a volumului de productie in perioada 1998 - 1999 cu un indice mai mare decat indicele de majorare a preturilor si tarifelor la materiile prime, materiale, furnituri sub influenta inflatiei.

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti se majoreaza in perioada testului cu peste 41.638 miilei, inregistrand in anul 2000 valoarea de 460.286 mii lei.

Cheltuielile cu impozite, taxe si varsaminte asimilate ajung in anul 2000 la 367.923 mii lei fata de numai 264.138 mii lei in 1999. Acest lucru e determinat in primul rand de cresterea profitului, a valorii adaugate dar si de inasprirea fiscalitatii.

Cheltuielile cu remuneratiile personalului precum si cheltuielile privind asigurarea si protectia sociala cresc de la un an la altul atat ca valoare cat si ca pondere in structura cheltuielilor de exploatare.

Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele scad in anul 1999 fata de anul 1998, acesta intimplandu-se datorita faptului ca amortizarea cumulata anului 1998 este superiora celei din anul 1999.

Raporturile intreprinderii cu piata de desfacere si de aprovizionare.

Referitor la activitatea de panificatie, se stie ca in Romania painea este unul din alimentele de baza, consumul de paine fiind la noi in tara mult mai mare comparativ cu alte tari. Pe acest fundal s-a inregistrat o scadere importanta a vanzarilor de produse de panificatie dupa 2000, urmare a fenomenelor care au modificat comportamentul de consum al populatiei. Dintre acestea, semnificative ar fi : pe de-o parte, restituirea terenurilor catre populatia rurala a limitat utilizarea painii ca hrana pentru animale, iar pe de alta parte, marirea periodica a preturilor datorita subventiilor a determinat o micsorare a consumului de paine de catre populatia urbana.

Necesarul de paine zilnic in judetul Calarasi a scazut drastic din 1989 pana in 2000, acesta situandu-se in primul an de referinta la 50 t/zi, iar in 1999ajungand la 20 t/zi.

Reglementarile pana in anul 1999 au ca deziderat posibilitatea ca produsele de panificatie (in special painea) sa fie consumate de un numar cat mai mare de persoane. In acest scop Guvernul subventiona cumpararea materiei prime - graul de la producatori, aspect care determina costuri cu o valoare mai mica a materiei prime si automat o scadere a pretului.

Rentabilitatea scazuta pe totalul societatilor din acest sector de activitate se explica prin faptul ca permanent pretul la paine a fost supravegheat, el fiind stabilit prin negociere intre Guvern si Ministerul Finantelor, in multe cazuri fara acoperirea costurilor pentru producerea acestora.

Liberalizarea pretului painii s-a facut la data de 20 februarie 1997, insa avand in vedere preturile practicate de societati cu acelasi profil, S.C.PRODPAN S.A. este nevoita sa se alinieze la aceste preturi, intrucat exista pericolul pierderii segmentului de piata.

Piata interna de desfacere este reprezentata de doua sectoare piata locala care cuprinde municipiul Calarasi si zonele limitrofe pentru paine si produse de panificatie.

Reteaua de magazine, unde are loc vanzarea cu amanuntul a produselor, reprezentata de centrele comerciale proprii sau inchiriate (in numar de 13 centre).

Planul zilei de productie se face pe baza de comenzi facute in prealabil cu 24 ore, de fiecare centru de desfacere, iar in functie de cerere se intocmeste un centralizator.

Societatea practica doua sisteme de vanzare

vanzare cu ridicata a produselor

vanzarea cu amanuntul in magazinele proprii de desfacere sau inchiriate.

Biroul de desfacere preia comenzile pentru livrare a produselor si urmareste derularea contractelor pentru cele doua sisteme de vanzare.

Posibilitatea de a incasa imediat contravaloarea produselor, asigurarea conditiilor pentru pastrarea si prezentarea lor sunt numai cateva avantaje oferite de vanzarea produselor prin reteaua proprie.

Satisfacerea cererii si ocuparea pietelor care este sustinuta de urmatoarele argumente : posibilitatea aprovizionarii ritmice, obtinere rapida de informatie privind cererea produselor si adaptarea imediata a productiei; prezenta de preturi mai mici pe piata a produselor; incasarea contravalorii produselor se face mai rapid (datorita desfacerii prin reteaua proprie a 50 % din vanzari), aceasta conducand la o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante cu efecte pozitive asupra indicatorilor de efecienta.

Masurile luate pentru desfacerea imediata si integrata a productiei au vizat in principal urmatoarele obiective :

de a asigura pe piata locala conditii pentru preluarea si vanzarea produselor;

de a cauta si patrunde cu produsele cu termen de garantie mai mare in centrele urbane cu populatie numeroasa.

Inregistrandu-se o continua scadere a comenzilor de paine, S.C.PRODPAN S.A. a actionat in directia rentabilizarii prin obtinerea de profit din activitatea comerciala. In acest sens, s-a largit obiectul de activitate in comert cu obtinerea avizelor necesare practicarii in centrele proprii a vanzarii de produse complementare ca ulei, zahar, orez si bauturi racoritoare.

Distributia fondului de marfa este asigurata prin aprovizionarea directa. Pentru aceasta, unitatea de productie e dotata cu mijloace de transport proprii, care pe trasee bine stabilite, deservesc magazinele proprii cat si celelalte unitati ale beneficiarilor.

Livrarea in timpul noptii a painii si a produselor de panificatie, asigura posibilitatea consumului acestora, in stare proaspata, la primele ore ale diminetii la deschiderea magazinelor. De asemenea, in timpul zilei magazinele de desfacere sunt aprovizionate ritmic, in functie de volumul vanzarilor

Beneficiarii cu capital privat in baza comenzilor, a contractelor incheiate intre cele doua parti, sunt aprovizionati sau se aprovizioneaza zilnic cu produse din depozitul societatii.

Datorita faptului ca unele din centrele de desfacere inregistreaza pierderi, deoarece adaosul comercial nu acopera costurile, la nivelul intreprinderii s-a luat hotararea de rentabilizare a acestora, prin incheierea unor contracte de asocieri. Aceasta hotarare a avut efecte pozitive.

Piata de aprovizionare a S.C. PRODPAN S.A. este reprezentata de agenti economici privati, care produc materii prime si materiale necesare societatii.

Pentru materiile prime (oua, sare, drojdie, etc.) oferta este foarte mare si societatea isi alege furnizorii in functie de raportul calitate / pret, conditiile de piata, distanta, continuitatea in aprovizionare. Datorita faptului ca S.C. PRODPAN S.A. dispune de o moara proprie, ea nu-si face aprovizionarea cu faina tip 690 ci achizitioneaza grau de la COMCEREAL Calarasi.

Principalele materii prime achizitonate la urmatorii agenti economici.

- tabelul nr.17 -

Evolutia veniturilor, cheltuielilor si a rezultatelor.

- tabelul nr. 18 -

Structura veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor - % -

- tabelul nr. 19

Se observa ca mai mult de 99 % din venituri sunt venituri din explotare, ceea ce inseamna ca principala preocupare a firmei e productia si nu realizarea de operatiuni financiare, aducatoare si ele de venituri. Se impune ca in anii urmatori sa creasca ponderea veniturilor financiare in totalul veniturilor prin participarea societatii pe cat posibil pe pietele financiare, precum si prin apropierea de catre firma a participatiilor la alta firma.

Veniturile exceptionale ocupa o pondere neinsemnata fiind doar de 1.733 mii lei in anul 2000.

In cadrul intreprinderii nu s-au inregistrat cheltuieli financiare ceea ce inseamna ca societatea nu a avut cheltuieli privind dobanzile la creditele contractate (societatea nu a imprumutat bani) ; acesta fiind un aspect pozitiv avand in vedere actuala situatie economica din tara, majoritatea unitatilor apeleaza la finantarea prin credite, prezentand valori destul de ridicate in ceea ce privesc cheltuielile financiare prin plata dobanzilor aferente imprumuturilor.

Cheltuielile exceptionale au o pondere insemnata in total cheltuieli in comparatie cu veniturile exceptionale realizate in cadrul intreprinderii. Din aceasta cauza si rezultatul exceptional este o pierdere pentru societate, daca societatea ar avea in vedere aceasta activitate exceptionala nivelul rezultatului brut ar fi mai mare.

Ceea ce intereseaza in mod expres este situatia evolutiei nivelului de eficienta al cheltuielilor, atat pe total, cat si pe cele trei tipuri de activitati. Se poate inregistra o evolutie favorabila pe linia acestui indicator de eficienta, respectiv se poate inregistra o reducere a cheltuielilor la 1000 lei venituri, numai cand va fi respectata corelatia de eficienta dintre ritmul cheltuielilor ca efort si ritmul veniturilor ca efect: Iv > Ich

Din tabelul nr. 20 se observa ca aceasta eficienta se respecta la veniturile si cheltuielile din exploatare si financiare. Cresterea veniturilor exceptionale in anul 1999 fata de anul 1998 este mai mica decat cresterea cheltuielilor exceptionale.

Patrimoniul net al unei intreprinderi reprezinta averea acesteia la un moment dat.

Patrimoniul net = Activ total - Datorii

Evolutia si structura patrimoniului net - mii lei -

- tabelul nr. 20

Se observa o crestere a patrimoniului net in ultimul an de analiza fata de primul cu 6,07 %. Aceasta crestere este determinata, in principal, de reducerea activelor totale mai incet decat diminuarea datoriilor totale. Intr-o asemenea situatie, se poate spune ca, averea intreprinderii a crescut si ca, exista posibilitatea (cel putin scriptica) de acoperire a datoriilor pe care le are.

Analiza pe baza de bilant cuprinde analiza activelor totale, analiza capitalului permanent si a gradului de asigurare cu disponibilitati banesti, situatia creditelor si a dobanzilor.

Evolutia si structura activelor totale mii lei -

- tabelul nr. 21 -

Evolutia activelor totale este oscilanta, se inregistreaza o scadere a lor in 1999 fata de 1998 cu 7 % acest lucru datorandu-se reducerii valorii imobilizarilor corporale (au fost sco din functiune mijloace fixe) dar s-a inregistrat si o reducere a activelor circulante, lucru pozitiv - reducerea stocurilor in principal la marfurile pe care societatea le comercializeaza.

In anul 2000 fata de 1999 are loc o reevaluare de mijloace fixe - ceea ce determina o crestere a valorii imobilizarilor corporale dar si o crestere a stocurilor insotita de o diminuare a valorii celorlalte active circulante.

Structura activelor totale se mentine in perioada analizata constanta, 36 % din activele totale reprezinta active imobilizate si 64 % din activele totale reprezinta activele circulante, in acestea din urma avand o pondere egala, stocurile si grupa altor active circulante, in anul 1998 si 1999 Structura activelor circulante se modifica in anul 2000 ponderea stocurilor crescand semnificativ la 72,56 % iar ponderea celorlalte active circulante reducandu-se la 27,44 %.

Evolutia si structura gradului de asigurare cu disponibilitati banesti - mii lei -

- tabelul nr. 22 -

Din analiza evolutiei disponibilitatilor banesti in cadrul S.C. PRODPAN S.A. rezulta faptul ca societatea avea in anul 1999 cel mai mare grad de asigurare cu disponibilitati banesti (valoarea numerarului aflat la banci in lei majorandu-se cu 78 % fata de anul 1998).

In anul 2000 societatea dispune de numerar la banci in pondere de 51 % fata de 1998 si de 17 % fata de 1998 acest lucru se datoreaza reducerii semnificative a numerarului aflat in conturi la banci in lei.

In anul 1998 structura disponibilitatilor banesti este urmatoarea : conturi la banci 84 %, casa in lei 15 % si alte valori 1 % ; in anul 1999 se inregistreaza o crestere a conturilor banesti cu 6 % in aceeasi pondere reducandu-se casa in lei ; ponderea celorlalte valori ramanand constanta. In anul 2000 au loc uniformizari a structurii disponibilitatilor banesti la aproximativ 48 % din total disponibilitati, grupa altor valori avand o pondere de 3 %.

Evolutia si structura capitalului permanent. - mii lei -

- tabelul nr. 23 -

In cadrul societatii capitalul propriu este format din capital social (in suma de 918.000.000 lei si care nu cunoaste modificari in perioada analizata), la care se adauga rezervele societatii, profitul obtinut in anul analizat si fondurile societatii din acestea se scade repartizarea profitului. Cresterea capitalului propriu este rezultatul cresterii constante a fondurilor societatii.

Daca la capitalul propriu se adauga datoriile societatii se obtine capitalul permanent.

Sistemul de indicatori financiari (de bonitate) pentru masurarea performantei economice in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi.

- tabelul nr. 24 -

1. Indicatori de lichiditate

Pentru ca sa existe o buna lichiditate, trebuie ca activele curente (activele circulante ) sa fie cel putin de doua ori mai mare decit datoriile pe termen scurt, ceea ce in cazul S.C. PRODPAN S.A. se intampla doar in anul 2000 (Lc = 2,08). Aceasta rata are o evolutie ascendenta pe parcursul perioadei analizate ; in ultimul an ea atinge o valoare de 1,34 ori mai mare decat in anul 1998, cand era de 1,55.

Rata lichiditatii imediate exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Acest coeficient trebuie sa fie mai mare decat 1. La unitatea supusa analizei se observa ca aceasta rata are o valoare oscilanta, prezentand in anii 1998 si 2000 valori inferioare lui 1, doar in anul 1999 inregistrand o valoare supraunitara egala cu 1,13.

2. Indicatori de solvabilitate

Rata datoriilor exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora toate obligatiile fata de terti pe seama activelor sale. Acest indicator este satisfacator pentru intreprindere, daca este cuprins intre 35 - 40 %. In cazul de fata acest coeficient cunoaste o evolutie descrescatoare, ajungand de la un nivel foarte satisfacator pentru intreprindere in 1998 de 41,48 % la doar 80,76 % in 2000, valoare sub nivelul de favorabilitate pentru intreprindere. Cu toate acestea se poate spune ca nivelul acestei rate se apropie de unul satisfacator.

Solvabilitatea financiara arata cat reprezinta capitalul propriu din cifra de afaceri. Indicatorul, cuprins intre limitele de 0,35 si 0,50 , arata o pondere corespunzatoare. Solvabilitatea cea mai buna s-a inregistrat in anul 1999, ea luand valoarea de 0,16; se observa ca acest indicator cunoaste o evolutie oscilanta in intervalul analizat, dar de valori apropiate.

Indicatori ai echilibrului financiar

Rata autonomiei financiare arata ponderea pe care o detine capitalul propriu in capitalul permanent. Aceasta pondere are un nivel normal cand este cuprinsa intre 50 % si 75 %. Acest indicator cunoaste o evolutie ascendenta in perioada analizata, in ultimul an avand o valoare de 69,24 %, mai mare de 1,18 ori fata de 1998 cand inregistreaza o valoare de 58,52 %.

Rata de finantare a activelor circulante reprezinta partea din activele circulante care sunt finantate din fondul de rulment . Aceasta rata prezinta o evolutie constanta in intervalul de timp 1998 - 2000 fiind egala cu 1 ceea ce inseamna o intreaga activitatea de exploatare este finantata din fondul de rulment.

Rata capitalului permanent fata de activele imobilizate (fixe) arata daca activele imobilzate au fost achizitionate din capitalul propriu sau daca au fost achizitionate pe datorie. Daca valoarea indicatorului este mai mica decat 1 rezulta ca activele s-au achizitionat pe datorie iar daca este mai mare decat 1 arata ca activele imobilizate s-au achizitionat din propriul capital, fapt care se datoreaza unei capacitati ridicate de autofinantare. La S.C. PRODPAN S.A. aceasta rata are o evolutie oscilanta pe cei trei ani si este supraunitara pe toata perioada analizata.

Daca gradul de indatorare este subunitar atunci unitatea are independenta financiara. In perioada 1998 - 2000, in lipsa unor datorii pe termen mediu si lung, societatea are autonomie financiara deplina.

4. Indicatori de gestiune

Pentru perioada analizata viteza de rotatie a stocurilor s-a redus in anul 2000 fata de anul 1998 cu 0,75 ori, adica valoarea stocurilor se cuprinde in cifra de afaceri de aproximativ 13 ori in 2000 fata de 17 ori in 1998.

Rotatia activelor imobilizate in cifra de afaceri are o evolutie oscilanta in anul 1999 scazand cu 14 % fata de 1998 pentru ca in 2000 sa se redreseze, ajungand la 13,58. Aceasta scadere a rotatiei activelor fixe in cifra de afaceri s-a datorat scaderii cifrei de afaceri si a stocurilor, iar cresterea care a urmat in 2000 este efectul cresterii indicelui cifrei de afaceri mai repede decat indicele stocurilor. Cresterea mare a cifrei de afaceri nu s-a datorat cresterii vanzarilor ci cresterii inflatiei.

Rotatia activelor totale in cifra de afaceri are tot o evolutie oscilanta, cunoscand o scadere in 1999 cu 14 % fata de 1998 pentru ca in anul 2000 sa cunoasca o crestere cu 16 % fata de anul 1999.

Rotatia activelor circulante in cifra de afaceri are o evolutie oscilanta, se inregistreaza aceleasi variatii ca ale activelor fixe si activelor totale. In anul 1999 ponderea activelor circulante in cifra de afaceri se reduce cu 14 % fata de 1998 iar in 1999 se observa o crestere cu 16 % fata de 1999.

5. Indicatorii de rentabilitate

Marja de profit denumita si rata rentaibilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare, vanzare) si mai ales a politicii de preturi practicate in intreprindere. Se observa o reducere a acestui indicator in anii 1999 si 2000 fata de 1998 ceea ce impune din partea managementului unitatii masuri imediate si in primul rand infiintarea unui birou de marketing care sa supravegheze indeaproape activitatile comerciale.

Rata rentabilitatii generale indica cat la suta din cheltuielile totale au generat profit . Astfel , in cazul S.C.PRODPAN S.A. acest indicator se reduce semnificativ in 1999 si 2000 ajungand la 1,53 % fata de 1998 cand inregistra valoarea de 6,80 %.

PUNCTE SLABE

PUNCTE FORTE

CAPITOLUL   II

ANALIZA PERFORMANTEI ECONOMICE LA S.C.PRODPAN S.A.CALARASI

2.1.ANALIZA CONSUMURILOR SPECIFICE

Consumurile specifice de materii prime si materiale sunt prezentate in cadrul normativului intocmit de intreprindere, ultimele consumuri specifice de materii prime si mateirale aferente a trei produse realizate de societate, se prezinta astfel :

Din grupa "PAINE", consumul specific pentru produsul :

"PAINE ALBA SIMPLA" de 0,350 kg. este :

faina tip 650 - 0,770 kg.

drojdie - 0,0l0 kg.

sare   - 0,013 kg.

Acest consum specific este calculat pentru un produs realizat.

Bilantul de materiale

Bilantul de materiale al procesului tehnologic tine seama de calitatile de materii prime si auxiliare care se folosesc la prepararea aluatului si de pierderile care intervin la fiecare operatie tehnologica.

Bilantul de materiale total este : F + D + S + A + W = P + Pt unde ;

F - msa fainii - kg.

D - drojdie - kg.

S - sare - kg.

A - ameliorator - kg.

W - masa apei - l

P - paine rezultata - kg.

Pt. - pierderi totale - kg.

Combustibilul folosit pentru coacerea painii in aceasta unitate este motorina.

Consumul specific de motorina pentru o tona de paine fabricata este de   50 kg. / to.

Arderea combustibilului este completa.

Bilantul de materiale pe faze de fabricatie pentru obtinerea unei tone de produs finit este.

sunde :

M- masa materiei obtinute la framantare - kg.

Fm - masa fainii folosita la prepararea maielei - kg.

Wm - masa apei folosita la preparararea maielei - l.

D - masa drojdiei - kg.

Mf - masa maielei fermentate - kg.

Pmf - pierderile la fermentarea maielei - kg.

Pmf - pierderile la fermentarea maielei, % fata de maiaua framantata

Al - masa aluatului obtinut la framantare - kg.

Wal - masa apei folosita la prepararea aluatului - kg.

S - masa sarii - kg.

A - masa amelioratorului - kg.

Alf - masa aluatului fermentat - kg.

Palf - pierderile la fermentarea aluatului - kg.

palf - pierderile la fementarea aluatului, % fata de aluatul framantat

Alm - masa aluatului modelat - kg.

Pm - pierderile mecanice de aluat ce intervin la operatiile de divizare si modelare, kg.

pm - pierderile mecanice de aluat, in % fata de masa aluatului fermentat

Ald - masa aluatului dospit, kg.

Pd - pierderile la dospire finala - kg.

pd - pierderile la dospirea finala, % fata de aluatul modelat

Gpf - masa painii fierbinte, kg.

Pc - pierderile la coacere - kg.

pc - pierderile la coacere, % fata de masa aluatului dospit

Gpr - masa painii rece, - kg.

Pr - pierderile la racire - kg.

pr - pierderile la racire, % fata de masa painii fierbinti

Framantarea maia

M = Fm + Wm +D

M = 254 + 300 + 13 = 567 kg.

2. Fermentare maia

M = Mf + Pmf Pmf = 0,2 % x M

Mf = M(1 - pmf / 100) = 567(1 - 0,2 / 100) = 565,866

3. Framantare aluat

Al = Mf + Fal + Wal + S + A

Al = 565,866 + 509 + 127 + 12 + 5 = 1218,866 kg.

4. Fermentare aluat

Al = Alf + Palf palf = 0,2 % x Al

Alf = Al - (0,2 / 100) x Al = 1.2218,866 (1 - 0,2 / 100) = 1.216,426 kg.

Palf = 2,438 kg.

5. Divizarea - modelarea

Alf = Alm + Pm

pm = 1,5 % x Alf

Alm = Alf (1 - pm) = 1.216,428 (1 - 1,5 / 100) = 1.198,181 kg.

Pm = 18,247 kg.

6. Dospire finala

Alm = Ald + Pd

pd = 0,2 % X Alm

Ald = Alm (1 - pd) = 1198,181 (1 - 0,2 / 100) = 1.195,784 kg.

7. Coacere

Ald = Gpf + Pc pc = 14 % x Ald

Gpf = Ald (1-pc)

1.195,784 (1 - 14 / 100 ) = 1.028,374 kg.

8. Racire

Gpf = Gpr + Pr pr = 2,5 % x Gpf

Gpr = 1.028,374 (1 - 2,5 / 100) = 1.002,665 kg.

Coacerea

Ald = Gpf + Pc

Pc = 20 % x Ald

Gpf = Ald (1 - 20 / 100) = 1.590,4 x 80 / 100 = 1.272,3 kg.

Pc = 1590,4 - 1272,3 = 318,1 kg.

Racire

Gpf = Gpr + Pr

Pr = (1,5 / 100) x Gpf

Gpr = 1.272,3 (1 - 1,5 / 100) = 1.272,3 x 98,5 / 100 = 1.253,2 kg.  

Pr = 1272,3 - 1253,2 = 19,1 kg.

Pt = 3,2 + 3,2 + 3,2 + 318,1 + 19,1 = 346,8 kg.

Din grupa "graului macinat", produsul luat spre analiza este "faina" tip 650.

Bilantul de materiale al procesului de macinare al graului tine seama de calitatea graului ce intra in procesul de macinis. Calitatea graului este data de urmatorii indici : masa hectolitica (MHL), umiditate (U), corpuri straine albe (CSA), corpuri straine negre (CSN).

Bilantul de materiale total este :

Gb + A = F + T + T.II + Pl + M + T.I + P unde :

Gb = cantitatea de grau brut , kg.

A = cantitatea de apa folosita la umecatarea graului, kg.

F = faina, kg.

T = tarata , kg.

T.II = praf alb, kg.

T.I = praf negru , kg.

Pl = pleava, kg.

M = maidan, kg.

P = pierderi , kg.

P = 0,01 (Gu - Gu x U / 100) unde Gu = grau util

Pentru 1.000 kg. grau cu indici la STAS U = 14 % , CA = 1 %, CN = 2 %, prin umectarea graului ii creste umiditatea de la 14 % la 16 %.

1000 kg. grau + 20kg. apa = 693 kg. faina + 289 kg. tarata + 8 kg. T.II + 15 kg. Pl + 3 kg. M + 4 kg. T.I + 8 kg. P

Pentru realizarea procesului de macinare al graului moara este actionata electric. Consumul specific de energie electrica pe 1 t. grau macinat este de 60 kw.

Bilantul de materiale pe faze de fabricatie pentru 1 t. grau este urmatorul :

1. Indepartarea impuritatilor

G.b - curatire Gu + Pl + M + T.I + 0,01 (Gu - Gu x U / 100 )

1000 kg. grau - curatire - 970 + 15 kg. Pl + 3 kg. M + 4 kg. M T.I + 8 kg. P

2. Umectarea graului

Gu + A ....... Gu umectat

3. Macinare si cernere

Gu macinat macinare / cernere F + T + T.II

990 kg. macinare / cernere 693 kg.F + 289 kg. T + 8 kg.T.II

2.2. ANALIZA COSTURILOR UNITARE

Pentru aceleasi produse pentru care au fost analizate consumurile specifice vom realiza analiza costurilor unitare, analiza avand la baza fisele de fundamentare a pretului la produsele respective pe anii luati in calcul.

Fundamentarea pretului la PAINE ALBA SIMPLA de 0,350 kg., in anul 2000 (pe tona de produs = 2.857,14 bucati)

- tabelul nr. 25 -

In procesul tehnologic sunt uitilizate ca materiale directe doar drojdia si sarea.

O pondere insemnata in total costuri o are si grupa cheltuielilor de industrializare - aproximativ 36 % - care cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate cu combustibilul, energia electrica, apa, amortizare, transport precum si cheltuielile cu munca vie salariata si toate datoriile fata de bugetele locale si bugetul statului. Daca la costurile totale se adauga profitul impozabil (11,3 %), adaosul comercial si TVA-ul se obtine pretul de vanzare cu amanuntul pentru produsul analizat.

In perioada 1998 - 2000 pentru produsul analizat nu s-au produs modificari in reteta de fabricatie a produsului, procesul tehnologic neinregistrand modificari, este sesizabil doar faptul ca in anul 1998 au fost efectuate cheltuieli cu combustibilul (motorina) deci era utilizat un cuptor pe baza de motorina iar incepand cu anul 1998 au fost introduse in judetul Calarasi gazele naturale, societatea avand posibilitatea utilizarii acestora in procesul de productie, se inregistreaza astfel o diminuare a cheltuielilor cu 54 % in 1999 si cu 20 % in 1999 (avand ca baza de raportare anul 1998).

Cresterea pretului cu amanuntul este determinata de marirea costurilor totale dar si de faptul ca ponderea profitului impozabil creste (de la 11,5 % in 1998 la 14,75 % in 2000) precum si de faptul ca ponderea TVA-ului la 11 % in 1999 si 2000. Adaosul comercial ramane constant ca pondere in perioada analizata (10 %) dar ca valoare acesta creste periodic (deoarece adaosul comercial se calculeaza la pretul cu ridicata calculat ca suma dintre costuri totale si profit impozabil)

Fundamentarea pretului la : cozonac cu cacao / rahat de 0,500 kg., in anul 2000, pe tona de produs = 2.000 bucati

tabelul nr. 26 -

La acest produs ponderea costurilor materialelor directe in total costuri este semnificativa (aproximativ 68 %) acest lucru datorandu-se numarului mare de materiale directe utilizate in procesul tehnologic (drojdie, sare, ameliorator, zahar, ulei, oua, lapte praf, rahat, esenta) si a preturilor aferente acestor materiale rezultand o valoare semnificativa in total costuri.

Ponderea cheltuielilor de industrializare in anul 1998 este de 18 % , in aceasta grupa fiind cuprinse cheltuielile cu energia electrica, apa, amortizare, transport, cheltuielile cu munca vie precum si datoriile aferente catre bugetele locale si bugetul statului.

In perioada analizata nu s-au inregistrat schimbari in reteta de fabricatie sau in procesul tehnologic.

Fundamentarea pretului la : FAINA tip 650, in anul 2000 (pe tona de produs)

tabelul nr. 27 -

Ponderea cheltuielilor de industrializare in total costuri este de 21 % . Daca la costurile totale se adauga profitul impozabil (10 %) AC (21,23 %) si TVA (9%) se obtine pretul cu amanuntul al fainii albe tip 650 pe anul 1998.

CAPITOLUL III

CAI DE CRESTERE A PERFORMANTEI ECONOMICE

3.1. CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE FARA EFORTURI SUPLIMENTARE

Cresterea performantei economice fara costuri suplimentare are in vedere utilizarea eficienta a capacitatilor de productie si calitatea produselor obtinute.

Structura productiei fiind adaptabila si o rezultanta a cerintelor pietei reprezinta in fapt elementul care trebuie sa fie cel mai elastic. Volumul fizic al productiei poate ramane constant, insa structural ea se deplaseza frecvent catre produsele solicitate de piata si care in consecinta, pot fi valorificate la preturi reale mai mari, aspect de loc neglijabil in aportul la formarea profitului.

Pentru cresterea performantei economice pe termen scurt - fara eforturi suplimentare, la S.C. PRODPAN S.A. este necesar sa se acorde o importanta aparte politicii de marketing (prin crearea unui birou de marketing), care determina adoptarea unei structuri care sa asigure extinderea pietei de desfacere ; a politicii de produs (sa urmareasca fluctuatiile cererii de produse in functie de sortiment, cantitate, gramaj).

In urma realizarii unor sondaje, anchete, realizate de compartimentul de marketing, cu privire la pretul produselor fabricate de unitate dar si in urma analizei rentabilitatii pe fiecare produs, se va renunta la fabricarea acelor produse care nu sunt cerute de consumatori si care prezinta o rentabilitate scazuta. Renuntarea la fabricarea unor produse se face in favoarea altora care prezinta un inters deosebit pentru consumatori ; se va acorda deci o atentie deosebita produselor respective, avandu-se in vedere cresterea calitatii lor pentru a satisface cat mai deplin gusturile consumatorilor.

Ancheta va lua in considerare fiecare produs acordandu-se note fiecaruia in ceea ce priveste dimensiunea, aspectul, gustul si pretul.

Principalele aspecte negative constatate conform carora se va renunta la fabricarea unor produse in favoarea cresterii calitatii altora, au fost urmatoarele :

a. din punct de vedere al aspectului :

produsele nu sunt crescute ;

coaja este tare ;

aluatul prezinta lipsa de elasticitate ;

aluatul este sfaramicios si se invecheste foarte repede ;

ambalajul este din hartie si se imbiba de grasimi ;

b. din punct de vedere al formei se constata o discreptanta intre aceasta si gramaj ;

de exemplu "cozonacul cu cacao (rahat)" de 0,500 kg. este mult prea mare ; in conditiile unui produs de calitate , la aceste dimensiuni el ar trebui sa cantareasca mult mai putin, datorita faptului ca ar fi mai pufos, mai bine crescut

c. din punct de vedere al gustului :

s-a constat ca aluatul este acru la "painea alba simpla" de 0,350 kg., iar amar la "cozonacul cu rahat" de 0,500 kg. aluatul fiind prea sarat si cu gust de ulei ranced la "cozonacul cu cacao" de 0,500 kg.

aluatul este aspru si coaja este prea tare ;

produsele chiar daca au un gust placut, aceasta calitate este anihilata de faptul ca produsele nu se mentin proaspete nici macar pe timpul necesar comercializarii lor

d. din punct de vedere al pretului :

se constata ca unele produse desi sunt suficient de bune sub aspect organoleptic, au un pret ridicat, care descurajeaza consumatorul ;

la unele produse (chiflele) pretul nu este corelat cu pretul celorlalte sortimente (de exemplu daca pretul chiflelor ar fi corelat cu cel al franzelei - un consumator care cumpara doua paini ar prefera sa cumpere si o chifla pentru a nu mai astepta restul).

Aceste concluzii confirmate de analiza a comportamentului consumatorului trebuie sa duca la gasirea unor solutii in vederea ameliorarii calitatii.

Conform studiului de marketing , societatea va urma sa ridice calitatea unor produse cerute pe piata, fenomen ce va duce la o crestere a productiei vandute.

Evolutia productiei vandute in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi pentru anul 2001 - mii lei -

tabelul nr. 28 -

Am considerat ca in 2001 productia vanduta va creste cu 4 % fata de valoarea productiei vandute in anul anterior. Dar cresterea valorii productiei vandute de fapt va fi cu mult mai mare datorita inflatiei, pe care o consideram ca va fi de 135 % in varianta optimista.

I Insa imbunatirea produselor fabricate pusa pe seama renuntarii la fabricarea unor produse care nu satisfac piata, se va rasfrange nu numai asupra valorii productiei vandute ci si asupra cifrei de afaceri.

In situatia in care volumul vanzarilor de marfuri va ramane neschimbat, cifra de afaceri va "suferi" o crestere, datorata cresterii productiei vandute. Cresterea cifrei de afaceri va determina de asemenea si o crestere a veniturilor din exploatare cat si o crestere a profitului in cazul in care vom elimina elementele conjuncturale care ar putea interveni. In tabelul urmator se va evidentia cresterea cifrei de afaceri determinata de fenomenul amintit mai sus.

Evolutia cifrei de afaceri in cadrul S.C. PRODPAN S.A Calarasi pentru anul 2000 - mii lei -

tabelul nr. 29 -

Dupa cum se observa din tabelele nr.29 si 30 cresterea cifrei de afaceri este mai lenta decat cresterea valorii productiei vandute, aceasta datorita faptului ca am considerat ca activitatea din exploatare nu va suferi modificari decat in ceea ce priveste sporirea productiei vandute.

Cresterea cifrei de afaceri se va rasfrange pozitiv asupra unor indicatori de rezultate, cum ar fi productivitatea muncii, cifra de afaceri la 1000 lei capital fix, cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri.

In tabelul ce urmeaza vom arata cresterea productivitatii muncii datorita ridicarii calitatii produselor fabricate la S.C. PRODPAN S.A.

Evolutia productivitatii muncii in cadrul S.C PRODPAN S.A. Calarasi pentru anul 2000- mii lei/persoana -

tabelul nr. 30 -

Productivitatea muncii, fiind calculata in cazul de fata ca raport intre cifra de afaceri si numarul de salariati, va cunoaste o crestere datorata aceleiasi evolutii a cifrei de afaceri, in conditiile in care numarul de salariati ramane neschimbat la nivelul anului 2000 adica 187 persoane. Deci imbunatatirea productivitatii muncii s-a facut pe baza cresterii calitatii produselor finite, care a dus la o crestere a vanzarilor de produse finite si la o crestere a cotei de piata detinuta de unitate.

Pentru analiza cresterii performantei economice fara eforturi suplimentare prin utilizarea eficienta a capacitatii de productie se are in vedere inlocuirea metodei prepararii maielei clasice (maiaua consistenta) cu metoda prepararii maielelor fluide.

3.2.CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE CU COSTURI SUPLIMENTARE

Investitiile pe care le va face S.C.PRODPAN S.A. in urmatorii cinci ani in vederea cresterii performantei economice vor fi urmatoarele :

completarea parcului auto cu doua masini de transport paine de capacitati mici pentru a permite o mai mare mobilitate in deplasarea lor ;

dotarea cu o masina de ambalare moderna a produselor in vid ;

intensificarea si imbuntatirea sistemului de incasare a creantelor prin crearea unui compartiment specializat in urmarirea datornicilor si constrangerea lor in vederea achitarii creantelor ;

imbuntatatirea si extinderea sistemului informatic prin achizitionarea de calculatoare. Prin achizitionarea de mijloace de calcul performante se micsoreaza durata de prelucrare a datelor. Activitatea legata de piata va fi intensificata si in privinta aprovizionarii si desfacerii ;

Reorganizarea spatiilor comerciale si a structurii marfurilor comercializate

prin amenajarea magazinelor si dotarea cu spatii frigorifice, mobilier, utilaje pentru prelucrea aluatului si coacerea produselor in fata clientilor (reinvierea traditiei "Cuptoarelor de Aur") ;

amenajarea magazinelor sub forma paine - patiserie, cu posibilitati de servire pe loc a produselor proaspete.

Efectele scontate ale investitiilor :

creste productia ;

creste cererea fata de anii precedenti, datorita cresterii calitatii produselor, a prezentarii lor cat si prin introducerea in fabricatie a noi produse care sunt competitive atat din punct de vedere al calitatii cat si al pretului celor din import ;

scaderea productiei stocate in favoarea productiei vandute ;

cresterea vanzarilor de marfuri

Estimarea valorii investitiilor in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi - mii lei -

tabelul nr. 31 -

Pentru completarea parcului de masini de transport paine, unitatea a optat pentru doua masini tip IVECO din import deoarece pretul acestora este aproximativ egal cu al celor noi de pe piata interna. De asemenea, ele sunt importate cu utilitatile necesare : carucior de descarcat, rafturi pentu sustinerea rastelelor in timpul transportului, etc.

Valoarea acestor masini este de 198.000.000 lei inclusiv utilitatile. Valoarea acestora se amortizeaza liniar pe o perioada de 5 ani, rezultand anual o amortizare de 39.600 mii lei.

Masina de ambalat in vid este necesara pentru a mari termenul de garantie al produselor de panificatie (in principal) dar si pentru a practica un comert cat mai steril din punct de vedere igienic. Valoarea acesteia este de aprozimativ 30.000 mii lei, amortizata tot liniar pe o perioada de 5 ani, cota anuala a amortizarii fiind de 6.000 mii lei.

Se achizitioneaza si doua calculatoare cu imprimante in valoare totala de 40.000.000 lei.

Pentru a realiza toate investitiile propuse in perioada viitoare firma va apela la credite bancare, deoarece resursele proprii nu acopera necesarul de investitii.

Pentru surse proprii de finantre nu a fost repartizata nici o cota din profitul net al exercitiului, de aceea pentru finantarea investitiilor in anul 2000 societatea apeleaza la un credit de 300.000.000 lei.

Modul de finantare a investitiilor - mii lei - esalonarea creditului -

tabelul nr. 32 -

Dupa cum se observa din tabelul nr. 32 firma va face un imprumut in valoare de 300.000.000 lei, intr-o singura transa.. Rambursarea creditului se va face in cinci ani, in sume egale, cate 60.000.000 lei anual.

Dobanda aferenta creditului total este de 45 %, ceea ce inseamna o dobanda de 405.000.000 lei, ceea ce inseamna ca dobanda platita la tot imprumutul va fi cu 135 % mai mare decat valoarea creditului in sine.

Deci firma are de inapoiat Bancii la care a facut creditul o suma de 705.000.000 lei.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII SI PROPUNERI

Din analiza performatei societatii S.C. PRODPAN S.A. Calarasi au rezultat urmatoarele elemente pozitive :

infrastructura existenta ;

calitatea competitiva a produselor de baza ;

existenta unui sistem de control al calitatii de la receptia materiei prime pana la expedierea produsului finit ;

calificarea, specializarea si experienta personalului ;

experienta societatii in domeniul specific de activitate ;

societatea dispune de resursele umane necesare realizarii programului de productie propuse ;

structura activelor fixe este adecvata obiectivului de activitate ;

stabilirea si continuitatea profitului de baza creaza premisele unei calitati bune si constante a produselor realizate ;

activitatea societatii nu conduce la poluarea mediului ;

produsele realizate au desfacerea asigurata ;

practicarea unor preturi competitive ;

existenta unor magazine proprii permite societatii cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante ;

existenta unui parc auto propriu echipat cu mijloace de transport specifice ;

politica corespunzatoare a remunerarii personalului ;

societatea a realizat profit pe perioada analizata, deci sunt conditii de supravietuire in viitor ;

tendinta de crestere a fondului de rulment ;

inexistenta creditelor bancare ;

stabilitatea patrimoniala.

Principalele probleme cu care se confrunta S.C. PRODPAN S.A Calarasi, si in general toate societatile de morarit si panificatie cu capital majoritar de privat, sunt generate de :

vanzarea (livrarea) unor produse catre agentii economici incapabili de plata ;

diminuarea fondurilor de investitii (din amortizari si profit) care deseori au fost utilizate pentru plata salariilor ;

mentinerea de catre conducerile societatilor a unor efective de salariati nejustificat de mari; desi cererea productiei interne s-a redus ;

capacitatile de productie sunt insuficient folosite (din cauza lipsei unei piete de desfacere mai mari);

dependenta activitatii de blocajul financiar intern ;

dimensiunea societatii, care nu este bine valorificata ;

mijloacele de transport utilizate in prezent la desfacerea painii si a produselor de panificatie sunt de capacitati mari si nu permit mobilitatea si accesul la magazinele de desfacere in conditiile unui trafic auto intens ;

instalatiile tehnologice, cu executia celor achizitionate dupa 1989, sunt de productie indigena si prezinta un grad avansat de uzura fizica si morala ;

lipsa compartimentelui de marketing pentru urmarirea fluctuatiei cererii in functie de sortiment, calitate, gramaj, etc.;

subevaluarea gradului real de uzura (amortizarea) care conduce la pierderi de capital;

existenta unor fonduri fixe care aflandu-se in afara exploatarii, nu produc;

tehnologia de panificatie a societatii este veche de 15 - 40 de ani, avand un grad foarte scazut de automatizare (productivitatea muncii).

diminuarea sau chiar renuntarea la reparatii care au determinat sporirea uzurii fizice a echipamentelor, care, adaugata la grava lor uzura morala (unele erau uzate moral inca din anii cand au fost puse in functiune), duc la concluzia necesitatii unei forte de munca superior calificate in vederea realizarii unei productii de calitate.

In vederea imbunatatirii performantelor societatii este necesar sa se acorde o importanta deosebita politicilor de marketing, care determina adoptarea unei structuri care sa asigure extinderea pietei de desfacere, politicilor de produse care sa contribuie la cresterea calitatii produselor precum si introducerea de produse noi care sa contribuie la combaterea concurentei. De asemenea se are in vedere innoirea tehnologiei, a dotarii tehnicii; precum si ameliorarea organizarii si conducerii societatii prin aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice.

In concluzie, S.C. PRODPAN S.A. trebuie sa ia masuri pentru imbuntatirea calitatii, precum si pentru practicarea unor preturi accesibile consumatorilor, care sa conduca la cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie. De asemenea, unitatea ar trebui sa se puna la indemana consumatorilor din marile zone aglomerate, ale scolilor, ceea ce ar duce la cresterea volumului vanzarilor.

In acelassi timp, pentru cresterea eficientei economice, trebuie sa se aiba in vedere :

modernizarea si retehnologizarea echipamentelor in conditii de eficienta ;

ridicarea eficientei prin cresterea utilizarii fondului de timp disponibil al instaltiei ;

realizarea investitiilor pentru modernizare.