UNIVERSITATEA SPIRU HARET
Facultatea de Management Financiar Contabil
"Analiza cifrei de afaceri "
Coordonator Stiintific
Lector univ.drd.Carmen Mitea Popia
Nitulescu Ana Maria
an III FR
seria C
CUPRINS
CAPITOLUL I - Prezentarea generala a societatii
1.1. Prezentarea societatii
1.2. Mediul intern
1.3. Mediul extern al firmei
1.4. Piata si evolutia pietei
CAPITOLUL II - Analiza in dinamica a principalilor indicatori economico-financiari
Vanzarile firmei
Cota de piata =
absoluta Vanzarile totale din domeniu
Vanzarile firmei
Cota relativa
de piata Volumul de vanzari ale liderului
Rezultatul exploatarii = Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare
Rezultatul exploatarii evalueaza rentabilitatea economica a unei intreprinderi si corespunde activitatii curente a intreprinderii (inclusiv operatiile efectuate in exercitiile anterioare, dar aferente exercitiului curent). Acest rezultat este utilizat in compararea performantelor cu politici financiare diferite. Rezultatul exploatarii, dupa cum se observa din tabelul nr.6, imbraca forma de pierdere in primii 2 ani ai perioadei analizate, el fiind in suma de 9128 lei in 2004, 8603 lei in 2005 si se regaseste sub forma de profit in 2006, in suma de 39.588 lei .
Rezultatul financiar se regaseste sub forma de profit in primul si ultimul an al periadei, avand urmatoarele sume: 1892 lei in 2004 si 2820 lei in 2006 si sub forma de pierdere in 2005, avand valoarea de 3762 lei .
Rezultatul extraordinar este numai sub forma de pierdere in toti cei trei ani astfel: in 2004 se inregistreaza o pierdere de 20 lei, care scade in 2005 cu 5 lei ajungand la 15 lei si in 2006 creste cu 43.675 lei, avand o valoare de 43.690 lei .
Rezultatul brut al exercitiului, denumit si rezultatul exercitiului inainte de impozitare, a fost sub forma de pierdere: in 2004 in suma de 7256 lei, in 2005, in suma de 12.380 lei si in 2006, 1282 lei . Fiind pierdere, rezultatul exercitiului nu a fost impozitat si aceste valori au ramas ca rezultat net al exercitiului, neputand fi vorba de o distribuire a profitului, in acest caz urmand ca pierderile sa fie acoperite din profitul viitor .
2.4. ANALIZA IN DINAMICA A MARJEI COMERCIALE
Marja comerciala este primul sold intermediar de gestiune si se refera la activitatea comerciala desfasurata de intreprinderile de distributie, sau la partea pur comerciala a intreprinderilor producatoare.
Marja comerciala = Veniturile din vanzarea marfurilor - Cheltuieli de achizitie a marfurilor
Valoarea adaugata = Productia exercitiului + Marja comerciala - Consumuri de la terti
Societatea, in calitate de participant direct la viata economica va fi remunerata prin capacitatea de autofinantare, adica prin ceea ce ramane la dispozitia ei dupa remunerarea partenerilor sai: personalul, statul, creditorii si actionarii.
Valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta intre productia globala a exercitiului (productia exercitiului, plus marja comerciala) si consumurile de bunuri si servicii furnizate de terti pentru aceasta productie (denumite si consumuri intermediare).
Consumurile intermediare se obtin prin aditionarea urmatoarelor elemente de cheltuieli:
EBE = (VA +Subventii de exploatare) - (Ch.cu personalul +
Impozite, taxe si varsaminte asimilate)
EBE = Excedentul de trezorerie al exploatarii + Necesarul de fond de
rulment al exploatarii)
CAPITOLUL III
ANALIZA DIAGNOSTIC A CIFREI DE AFACERI
3.1. ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI
Supravietuirea si dezvoltarea unei firme intr-o economie libera si concurentiala este conditionata de maniera in care aceasta face fata cerintelor pietei. Aceasta presupune identificarea corecta a cerintelor clientilor si motivatiile reale ale acestor cerinte, precum si asigurarea prompta a unei oferte de servicii si produse. Trebuie avuta, de asemenea, in vedere si satisfacerea criteriului eficacitatii in alocarea si utilizarea potentialului intern (material, uman si financiar) al firmei.
Orice analiza diagnostic incepe prin investigarea complexa a indicatorului in cauza, in dinamica si comparativ cu obiectivele stabilite pe total si pe diverse structuri specifice.
O judecata pertinenta, in masura sa evidentieze situatia reala din intreprindere, necesita corelarea cifrei de afaceri cu urmatoarele elemente esentiale intr-o economie de piata:
Cum anume se coreleaza evolutia cifrei de afaceri cu rezultatele financiare si ce raporturi exista intre acestea?
Pentru a-si diminua riscurile sau a-si reduce incertitudinile care apar pe segmentele de piata pe care activeaza, firmele isi diversifica oferta de produse si servicii, avand astfel o structura variata a veniturilor.
In analiza surselor de venituri este important sa se plece de la caracterizarea societatii in functie de modul de operare, respectiv daca opereaza pe o singura piata sau pe mai multe, intrucat fiecare piata poate avea o evolutie proprie, distincta si specifica, cu influente asupra rezultatelor obtinute de firma. De aceea, in evaluarea potentialului de crestere a veniturilor sunt necesare informatii privind sursele de venituri, evolutia in ultima perioada de timp, precum si modul lor de agregare pe diferite niveluri.
Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elemente componente fata de perioadele precedente, precum si modificarile intervenite in structura cifrei de faceri. De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii.
Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activitatii. Structura cifrei de afaceri reflecta proportia dintre diferite activitati, sortimente, grupe, sectoare, care formeaza nomenclatorul unei societati.
Analiza cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variatiilor inregistrate pe diverse tipuri structurale, explicarea acestor variatii si a implicatiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale societatii. Intr-o intreprindere pot fi identificate o varietate de trepte de analiza structurala si anume: tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse, produse, referinte, sectii, unitati si tipuri de unitati, categorii de clientela.
Analiza structurii cifrei de afaceri se bazeaza pe marimile relative de structura.
In metodologia analizei structurii productiei sau vanzarii marfurilor, pentru comparatii intre exercitii si intre firme este operationla folosirea coeficientului de concentrare numit si coeficientul gini-strack:
unde:
gi = ponderea produsului sau activitatii " i " in cifra de afaceri totala
n = numarul de termeni ai seriei
Acest coeficient poate lua valori intre 0 si 1. Apropierea de "1" arata ca in structura vanzarilor sunt cateva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. Apropierea de "0" semnifica o distributie relativ uniforma a productiei si respectiv a vanzarilor pe structurile implicate in calcul.
In acelasi scop se poate folosi si indicele HARFINDHAL, care permite masurarea gradului de diversificare a activitatii pe diverse structuri utile analizei si deciziei.
QV
gi = -----
CA
Valoarea acestui coeficient este unitara daca firma vinde un singur produs si este egala cu "1/n" daca productia sau vanzarile sunt repartizate in proportii egale in cadrul nomenclatorului acesteia.
Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de activitati este esentiala pentru intelegerea strategiei firmei si pozitiei acesteia pe piata. In acest scop se urmareste evolutia componentelor cifrei de afaceri: productia vanduta, vanzari de marfuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii.
De regula, o intreprindere puternica din punct de vadere concurential cauta sa dezvolte activitati colaterale celei de baza, ceea ce contribuie la imbunatatirea activitatii pe de o parte si la consolidarea imaginii sale in randul clientelei, pe de alta parte.
Variatia absoluta si relativa a cifrei de afceri este rezultatul actiunii unui numar mare de factori interni si externi. Identificarea starii reale a intreprinderii prezinta o importanta deosebita pentru definirea strategiei acesteia.
Este usor de inteles ca problemele intreprinderii nu sunt aceleasi daca ea se afla in faza de crestere sau in faza de declin. La o intreprindere la care dinamica cifrei de afaceri inregistreaza o cerestere puternica, deciziile strategice sunt orientate spre asigurarea unui control al dinamicii costurilor si mai ales spre gasirea unor soluti de acoperire a nevoilor financiare. In schimb la o intreprindere a carei activitate stagneaza se va urmari schimbarea strategiei de produs.
Cifra de afaceri este, in mod normal, inregistrata in unitati monetare curente. In perioada de puternica crestere a preturilor, daca nu se procedeaza la corelarea cu inflatia, informatiile isi pierd mult din finalitate, iar concluziile analizei sunt deformate. Inflatia are efecte la toate nivelurile: flux de exploatare, flux de finantare, structura patrimoniala, intrucit antreneaza variatii nominale carora nu le corespund variatii reale ale activitatii. Evitarea erorilor de judecata si aprecierea performantelor reale ale unitatii impun cu necesitate luarea in calcul a efectelor inflatiei.
Rata de crestere reala a cifrei de afaceri se calculeaza pe baza relatiei:
1 + Rc
Rr = 100
1 + Rp
unde:
Rr = rata de crestere reala a cifrei de afaceri
Rc = rata de crestere a cifrei de afaceri constante
Rp = rata de crestere a preturilor
Dupa cum se observa din tab.10, cresterera medie anuala a cifrei de afaceri este de 48,74 % si difera de rata reala de crestere a cifrei este de doar 5,33 %, corelata cu rata anuala a inflatiei, inregistrand o crestere de 9,15 % in 2005 fata de 2004 si de 1,52 % in 2006 fata de 2005.
Comparativ cu rata anuala de crestere a cifrei de afaceri, rata reala de crestere a vanzarilor de marfuri are o usoara scadere in 2005 fata de 2004 si anume de 0,28 % urmata de o crestere semnificativa de 9,84 % in 2006, rata anuala fiind de 4,78%. In ceea ce priveste rata rata de crestere reala a productiei vandute inregistreaza o crestere piternica in 2005 comparativ cu 2004 si anume de 76,83%, urmand sa creasca si in 2006 cu 32,18 %, rata medie anuala mentinandu-se ridicata, la o valoare relativa de 22,32 %.
3.4. ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI
Analiza factoriala a cifrei de afaceri se poate face la nivelul societatii comerciale, precum si la nivel de produs.
In diagnosticul static al cifrei de afaceri prezinta interes analiza de tip factorial a abaterii ei fata de un nivel de referinta de regula prestabilit (previzionat sau programat), stabilindu-se astfel sistemul de factori si cuantificandu-se influenta acestora asupra evolutiei ei.
Din analiza factoriala a cifrei de afaceri rezulta ca sporirea sau micsorarea acesteia se poate explica atat prin actiunea factorilor interni, cat si prin ameliorarea sau deteriorarea conditiilor generale economico-sociale si politice. Daca sporul cifrei de afaceri este generat in totalitate de factori externi, el nu exprima dinamismul societatii, mai mult, in anumite conditii poate masca un recul relativ.
ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI LA NIVEL DE SOCIETATE
Analiza cifrei de afaceri la nivel de societate se poate face cu ajutorul mai multor modele de analiza multiplicativa, care au rolul de a evidentia influenta directa sau indirecta a factorilor, care intra in componenta modelelor, asupra cifrei de afaceri a unei intreprinderi.
Modelul I
Un prim model multiplicativ de analiza factoriala are in vedere prezentarea cifrei de afaceri in functie de numarul de angajati, productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei fabricate si anume:
unde:
CA = cifre de afceri
ÑS = numarul mediu de salariati
Qf = productia marfa fabricata
Mf = valoarea medie a mijloacelor fixe
Mfa = valoarea medie a mijloacelor fixe active
Pentru rezolvarea acestui model s-au folosit date preluate din bilantul societatii S.C.PRIMEX SRL.
Nr. crt. |
Indicatori |
Valori (lei) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CA |
|
|
|
|
|
N |
|
|
|
|
|
Qf |
|
|
|
|
|
Mf |
|
|
|
|
|
Mfa |
|
|
|
|
|
Modificarea cifrei de afaceri: |
|
|
||
|
1.Infl.modif.nr. mediu de salariati: |
|
|
||
|
2.Infl.modif. productivitatii muncii |
|
|
||
|