ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
Echilibrul financiar este o forma de manifestare a echilibrului economic si reflecta asigurarea resurselor pe de o parte si respectarea obligatiilor de plata ale întreprinderii catre terti pe de alta parte.
Analiza diagnostic a echilibrului financiar este conceputa ca o etapa de restructurare a întreprinderii în vederea îmbunatatirii, consolidarii sau salvarii situatiei financiare. Asigurarea echilibrului financiar necesita o sincronizare între ritmul cheltuielilor de aprovizionare si productie pe de o parte si cel al încasarii si vânzarii productiei pe de alta parte. Nerespectarea acestei cerinte se reflecta în lipsa capacitatii de plata a întreprinderii, respectiv aparitia creditelor nerambursate la scadenta si a datoriilor neachitate la termen fata de furnizori, fata de stat.
Pentru analiza echilibrului financiar se utilizeaza o serie de instrumente precum: bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, balanta de verificare pentru fundamentarea deciziilor în vederea îmbunatatirii situatiei financiare a întreprinderii.
În situatia în care încasarile prevazute nu asigura plata obligatiilor curente se contracteaza împrumuturi, se reduce volumul aprovizionarilor, se decaleaza termenele, se renunta la unele materiale aflate în stoc peste necesar, se impulsioneaza desfacerile, se accelereaza lichiditatea unor imobilizari.
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI
PATRIMONIAL
Bilantul este un document care permite sa se cunoasca patrimoniul unei întreprinderi fiind considerat un inventar patrimonial condensat. Viziunii statice cu privire la bilant se opune aprecierea profesorului german Eugen Schmalenbach în lucrarea "Dynamische Bilanz" care considera bilantul o reprezentare a fortelor întreprinderii. Este mai importanta masurarea sanatatii decât cunoasterea valorii intrinseci a elementelor bilantului: "pentru a lua decizii utile, seful unei întreprinderi trebuie sa stie daca afacerea sa prospera, daca bate pasul pe loc sau este în declin".
Bilantul permite formularea de judecati de valoare cu privire la riscul pe care si-l asuma întreprinderea si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta bilantul poate fi analizat din punct de vedere al lichiditatii, respectiv al exigibilitatii si al flexibilitatii financiare cu care se confrunta întreprinderea.
Lichiditatea reprezinta timpul necesar pentru ca un element de activ sa fie realizat sau transformat în lichiditati. 131f59b
Exigibilitatea reprezinta timpul necesar pentru achitarea unei datorii.
Flexibilitatea financiara exprima capacitatea unei întreprinderi de a lua masurile necesare pentru cresterea valorilor de trezorerie pentru a face fata necesitatilor si situatiilor imprevizibile. Cu cât flexibilitatea este mai ridicata, cu atât se expune unui risc de faliment mai scazut.
O întreprindere ale carei lichiditati sunt insuficiente pentru a acoperi datoriile contractate de catre aceasta sau pentru a finanta cresterea sa economica este o întreprindere careia îi lipseste flexibilitatea. În schimb, atunci când are capacitatea sa depaseasca situatiile dificile cu care se confrunta si care sesizeaza cu usurinta oportunitatile de investitii ce i se ofera este o întreprindere cu un grad ridicat de flexibilitate financiara.
4.1.1. Redactarea bilantului patrimonial
Bilantul patrimonial are rolul de a masura valoarea neta a întreprinderii si solvabilitatea acesteia cu importanta deosebita atât pentru actionarii întreprinderii în calitatea de proprietari care vor sa cunoasca care este averea lor, cât si pentru creditori, deoarece patrimoniul reprezinta garantia realizarii drepturilor lor.
Pentru redactarea bilantului pornind de la bilantul contabil trebuie efectuate unele corectii cu privire la informatiile furnizate de bilantul contabil. Aceste corectii se refera la
A. În ACTIV
a) Eliminarea activelor de natura nonvalorilor (active fictive), deoarece acestea sunt în activul bilantului, dar din punct de vedere al lichiditatii lor nu au nici o valoare, adica nu dau nastere unui flux de numerar;
Principalele active fictive sunt:
-cheltuieli de constituire;
-cheltuieli de cercetare-dezvoltare;
-cheltuieli de repartizare asupra exercitiilor financiare urmatoare;
-debitorii din capitalul subscris si nevarsat;
-primele de rambursare a obligatiunilor;
-diferentele de conversie activ.
Pentru eliminarea acestor active fictive din bilantul patrimoniului se procedeaza astfel:
Cheltuielile de constituire, debitorii din capitalul subscris si nevarsat si cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii financiare se scad din activ si concomitent din capitalurile proprii.
Diferentele de conversie activ se scad din activ si concomitent se corecteaza în sensul maririi sau diminuarii elementelor de activ sau pasiv pe seama carora s-au constituit.
Primele de rambursare a obligatiunilor se scad din activ si din valoarea împrumuturilor pe termen mediu si lung din pasiv.
b) Includerea în activele imobilizate a activelor circulante cu termen >1 an;
c) Includerea în activele circulante sau în activele imobilizate a sumelor incluse la decontari din operatii în curs de clarificare în functie de care sunt incluse în perioade mai mari sau mai mici de 1 an;
d) Efectele scontate neajunse la scadenta sunt creante cedate bancii pentru care s-a înregistrat o crestere a disponibilitatilor. Cu valoarea acestora se majoreaza activele circulante, respectiv creantele, concomitent cu majorarea în pasiv a creditelor pe termen scurt;
e) Imobilizarile în leasing se adauga la activele corporale la valoarea neta;
Avantajul leasing-ului este acela ca întreprinderea îsi procura bunurile necesare dezvoltarii fara a antrena fondurile proprii, ceea ce înseamna ca se substituie creditului, deoarece reprezinta o atragere de capital si de aceea se majoreaza în pasiv datoriile mai mari de 1 an pentru valoarea neta.
B. În PASIV
a) Includerea în capitalurile proprii a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal;
b) Datoriile fiscale latente aferente subventiilor pentru investitii provizioanelor reglementate provizioanelor deductibile din punct de vedere fiscal se mai includ în categoria datoriilor pe termen scurt, mediu si lung dupa natura lor;
c) Veniturile înregistrate în avans vor fi incluse în categoria datoriilor pe termen scurt, mediu si lung dupa natura lor;
d) Se diminueaza capitalurile proprii cu valoarea capitalului subscris si nevarsat;
e) Se majoreaza capitalurile proprii cu diferentele de conversie pasiv favorabile rezultate în urma modificarii cursului valutar care determina reducerea obligatiilor si cresterea creantelor.
La "S.C. CONEX PRAHOVA" S.A. bilantul patrimonial în perioada 1996-1998 se prezinta în tabelul urmator:
4.1.1.1. Analiza ratelor de structura
Pentru aprecierea corecta a situatiei financiare a întreprinderii se utilizeaza metoda ratelor de structura patrimoniala care se stabilesc ca raport între un post din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport între diferite componente de activ sau pasiv. Prin urmare se delimiteaza 2 categorii de rate:
A. Ratele de structura ale activului
B. Ratele de structura ale pasivului
A. Analiza evolutiei si structurii mijloacelor economice din patrimoniul întreprinderii se realizeaza cu ajutorul ratelor de structura ale activului. Punerea în evidenta a structurii mijloacelor economice se realizeaza prin raportarea fiecarui post de activ la totalul activului. Punerea în evidenta a structurii mijloacelor economice se realizeaza prin raportarea fiecarui post de activ la totalul activului. Aceasta modalitate furnizeaza informatii ce pot fi relevante atunci când se fac comparatii în dinamica la nivelul aceleiasi întreprinderi pe mai multi ani sau când se fac comparatii între întreprinderi din aceeasi ramura de activitate.
Aceste rate sunt:
a) Rata activelor imobilizate (Ri) - calculata ca raport între activele imobilizate si totalul activului si care reprezinta ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea permanent.
Cu alte cuvinte Ri masoara gradul de investire al capitalului în întreprindere. Continutul diferit al componentelor activelor imobilizate justifica utilizarea unor rate complementare precum:
a1) Rata imobilizarilor corporale (Ric) - care reflecta ponderea capitalurilor fixe în cadrul patrimoniului întreprinderii. Aceasta rata atinge marimile cele mai ridicate în cazul întreprinderilor ce folosesc o infrastructura importanta sau echipamente costisitoare (productia si distributia de energie, transporturile feroviare, maritime si aeriene, industria grea), în activitati ce presupun importante investitii mobiliare (industria hoteliera).
 |
Ric masoara capacitatea întreprinderii de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea brusca a tehnicii sau a cerintelor pietei.
Politica de amortizare adoptata influenteaza marimea ratei pentru ca se opereaza cu valori nete.
a2) Rata imobilizarilor financiare (RIF)- reflecta ponderea imobilizarilor financiare în activul total al întreprinderii.
R înregistreaza valori foarte mari în cazul holdingurilor al caror obiect de activitate consta în gestionarea unui portofoliu de participatii si valori mici pentru întreprindere putin axate pe investitii financiare.
b) Rata activelor circulante (RAC) - reflecta ponderea activelor circulante în totalul mijloacelor economice.
 |
Ratele complementare sunt:
b1) Rata stocurilor ((RS) care exprima marimea stocurilor în totalul activelor întreprinderii, aceasta fiind în functie de natura activitatii.
 |
Durata operatiilor de aprovizionare si desfacere si durata ciclului de productie sunt elemente ce influenteaza marimea acestei rate. Ia valori foarte ridicate la firmele cu ciclu foarte lung de fabricatie, la firmele ce se ocupa cu distributia bunurilor materiale. Ia valori scazute la întreprinderile din domeniul serviciilor.
b2) Rata creantelor (Rc) - reflecta importanta creantelor întreprinderii în activul total al întreprinderii.
Aceasta rata reflecta politica întreprinderii în legatura cu termenul de plata acordat clientilor si este influentata de practicile locale sau din sectorul de activitate al întreprinderii.
Este determinata de natura clientelei, rata fiind în general mica pentru întreprinderile având drept clientela particulari si mai ridicata în cazul în care clientela este reprezentata de întreprinderi si institutii. Ia valori foarte scazute sau nule în comertul cu amanuntul si în cazul prestarilor de servicii catre populatie. Ia valori ridicate în întreprinderi industriale.
b3) Rata disponibilitatilor (RD) - reflecta ponderea disponibilitatilor în patrimoniul firmei.
 |
B. În ceea ce priveste ratele de structura ale pasivului, analiza acestora urmareste caracterizarea surselor de formare a mijloacelor economice si evolutia în timp a acestora. Ratele referitoare la structura pasivului reflecta componenta resurselor de care dispune întreprinderea. Ele explica politica de finantare care consta în resursele de care poate beneficia întreprinderea în cele mai avantajoase conditii de cost si de durata. Permit aprecierea autonomiei financiare, respectiv repartitia între resursele proprii si datoriile întreprinderii.
Principalele rate sunt:
a) Rata stabilitatii financiare (RSF) - care exprima contributia surselor aflate la dispozitia întreprinderii pe o perioada mai mare de 1 an la acoperirea mijloacelor economice ale întreprinderii.
 |
b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) - reflecta contributia surselor proprii la finantarea mijloacelor economice ale întreprinderii.
Aceasta rata difera în functie de politica financiara a întreprinderii, de eficienta activitatii sale materializata prin profitul obtinut. Este una indicata care exprima autonomia financiara a întreprinderii apreciind ansamblul finantarii sale.
Aceasta rata este considerata satisfacatoare în ceea ce priveste echilibrul financiar daca este mai mare sau egala cu 1/3.
Repartitia surselor de finantare si a altor elemente de pasiv între fonduri proprii si datorii de origine diversa constituie una dintre caracteristicile care exprima cel mai bine autonomia financiara a întreprinderii.
Astfel se poate calcula rata autonomiei financiare la termen dupa relatiile:
Aceasta rata exprima ponderea fondurilor proprii în ansamblul resurselor cu durata mai mare de 1 an.
Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie sa reprezinte cel putin jumatate din cel permanent.
Aceasta rata exprima gradul de independenta financiara a întreprinderii, asigurata atunci când capitalul propriu este egal sau mai mare decât obligatiile la termen.
RAFT2 ≥ 1
c) Rata datoriilor pe termen scurt - care reflecta partea mijloacelor economice finantata pe seama datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an.
 |
d) Rata de îndatorare globala (RÎG) - care reflecta ponderea resurselor externe în totalul surselor de finantare ale întreprinderii.
Cu cât RÎG < 1 cu atât autonomia financiara a întreprinderii este mai ridicata si scade gradul de îndatorare. Pentru evidentierea politicii financiare a întreprinderii de determina gradul de îndatorare la termen astfel:
Ultima modalitate de calcul este mai semnificativa deoarece arata influenta îndatorarii asupra rentabilitatii capitalurilor proprii ("Efectul de levier" sau "Efectul de pârghie").
Cu cât este mai mica decât 1 atât reflecta un grad mai mare de îndatorare.
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. structura si evolutia mijloacelor economice si a surselor de finantare se prezinta în tabelul 4.2.
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
|
INDICATORI |
||||||
|
|
Rata Activelor Imobilizate |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Imobilizarilor Corporale |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Imobilizarilor Financiare |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Activelor Circulante |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Stocurilor |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Creantelor |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Disponibilitatilor |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Stabilitatii Financiare |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Autonomiei Financiare Globale |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Autonomiei Financiare la Termen |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Datoriilor pe Termen Scurt |
|
|
|
|
|
|
|
Rata de Îndatorare Globala |
|
|
|
|
|
În urma situatiei obtinute se constata:
Rata activelor imobilizate a scazut cu -3,83%, iar rata imobilizarilor corporale cu -3,96%, situatie favorabila pentru întreprindere, deoarece exprima o crestere flexibilitatii acesteia, a capacitatii de a se adapta la eventualele schimbari conjuncturale ale mediului economic. Scaderea acestei rate s-a datorat în primul rând datorita trecerii în conservare a unor utilaje cu un înalt grad de utilizare si de uzura fizica si morala, deoarece s-a considerat o operatie oportuna pentru cresterea calitatii constructiilor.
Rata imobilizarilor financiare a scazut cu -0,13% ceea ce reprezinta o diminuare a investitiilor financiare efectuate. Relatiile financiare pe care societatea le-a stabilit cu alte firme au slabit în intensitate cu ocazia operatiilor de crestere externa indiferent de forma de realizare: participatii, împrumuturi acordate altor societati.
Rata activelor circulante a crescut cu +3,83% ceea ce arata cresterea ponderii activelor circulante în totalul mijloacelor economice, situatie pozitiva.
Rata stocurilor a scazut cu -1,34%, situatie justificata de accelerarea vitezei de rotatie a acestora ca urmare a impulsionarii lucrarilor executate ceea ce a determinat un consum ridicat de materii prime, materiale, dar si o iesire de stocuri sub forma agregatelor si betoanelor livrate catre alte societati interesate.
Rata creantelor a crescut cu +5,3%, situatie pozitiva pentru întreprindere. Sporirea ratei are loc ca urmare a cresterii duratei de decontare acordata clientilor, precum si ca urmare a avansurilor si aconturilor acordate unor salariati care s-au deplasat în interes de serviciu pentru transport, cazare si diurna în alte localitati. 131f59b
Rata disponibilitatilor a scazut cu -0,14% ceea ce arata o sporire a platilor în raport cu încasarile facute, dar nu e semnul unui dezechilibru, deoarece au fost utilizate eficient, fiind resurse productive.
Rata stabilitatii financiare a scazut cu -4,67% ceea ce semnifica o diminuare a contributiei resurselor permanente ale întreprinderii la acoperirea mijloacelor economice. Aceasta rata este egala cu rata autonomiei financiare globale, ceea ce reflecta scaderea ponderii surselor proprii la finantarea mijloacelor economice. Situatia este mai putin favorabila întreprinderii mai ales ca se constata o crestere a datoriilor în ansamblul pasivului.
Rata autonomiei financiare la termen este de 100% ceea ce sugereaza independenta deplina a întreprinderii. Activitatea desfasurata este eficienta si este materializata prin profitul obtinut astfel încât nu este necesar sa apeleze la datorii pe termen mediu si lung. Deci, ea poate sa-si finanteze activul imobilizat doar din capitalurile proprii, iar în caz de dezechilibru financiar sau a cumpararii unor active imobilizate de valori mari se poate recurge la credite pe termen lung în conditii mai avantajoase fata de societatile care beneficiaza deja de credite. Valoarea aceste rate arata singura resursa de finantare reala aflata la dispozitia întreprinderii si semnifica o deplina autonomie financiara.
Rata datoriilor pe termen scurt creste cu +4,67% situatie care conduce la un usor dezechilibru financiar, desi ponderea datoriilor pe termen scurt în ansamblul pasivului este destul de redusa.
Rata îndatorarii globale creste cu +4,67% în special datorita unor datorii pe termen scurt restante si cresterii dividendelor platite. Absenta datoriilor pe termen lung diminueaza gradul de îndatorare.
Rata activelor imobilizate a scazut cu -23,74%, iar rata imobilizarilor corporale cu -25,78% ca urmare a vânzarilor dar si ca urmare a scoaterii din functiune a unor utilaje.
Rata imobilizarilor financiare a crescut cu +2,03% ceea ce semnifica o sporire a investitiilor financiare efectuate catre alte societati.
Rata activelor circulante a crescut cu +23,74% si arata cresterea ponderii activelor realizabile si a celor disponibile în totalul activului ceea ce este favorabil pentru întreprindere.
Rata stocurilor a crescut cu +8,31% ca urmare a încetinirii vitezei de rotatie a stocurilor datorita încetinirii ritmului de executare a unor lucrari.
Rata creantelor a crescut cu +1,53%, situatie favorabila pentru întreprindere datorita sporirii relatiilor comerciale.
Rata disponibilitatilor a crescut cu +19,31% situatie pozitiva. Ponderea acestora a crescut ca urmare a unor încasari rezultate din cresterea preturilor de vânzare si a tarifelor practicate, superioare platilor.
Rata stabilitatii financiare si rata autonomiei financiare globale au scazut cu -15,8%, situatie nefavorabila pentru întreprindere.
Rata autonomiei financiare la termen este de 100%, situatie foarte buna si arata independenta deplina a întreprinderii.
Rata datoriilor pe termen scurt si rata îndatorarii globale au crescut cu +15,8%, situatie nefavorabila pentru întreprindere, deoarece datoriile dobândesc un rol tot mai important în finantarea mijloacelor economice în virtutea dorintei întreprinderii ca valoarea acestora sa fie cât mai mica.
De aceea se impun masuri de reducere a datoriilor prin plata la timp a acestora catre stat, catre furnizori, catre salariati.
4.1.2. Analiza corelatiei dintre fondul de rulment patrimonial, necesarul de
fond de rulment si trezoreria neta
Analiza corelatiei dintre fondul de rulment patrimonial, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta este foarte importanta, deoarece pune pe primul plan problema finantarii necesarului de fond de rulment al unei întreprinderi.
Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare care conduce la constituirea mijloacelor de finantare. Confruntarea acestor nevoi si a acestor mijloace de finantare face sa se degaje nevoia de finantare inclusa în ciclul de exploatare sau necesarul de fond de rulment.
Nevoile de finantare determinate de ciclul de exploatare reprezinta fonduri avansate de întreprindere pentru a-si constitui stocuri de materii prime, materiale consumabile, productie în curs de executie, produse finite, precum si pentru acordarea termenelor de plata clientilor pentru livrarile de produse, executarea de lucrari si prestari de servicii. Pentru aceasta întreprinderea efectueaza o avansare de fonduri care reprezinta un consum de lichiditati. 131f59b În situatia în care acorda termene de plata clientilor sai întreprinderea acumuleaza creante, care reprezinta un venit viitor deoarece ele nu se transforma în lichiditati la termenul de plata convenit. Întreprinderea se confrunta în aceasta situatie cu o nevoie de finantare.
O sursa suplimentara de finantare o reprezinta sumele încasate de la clienti înainte de efectuarea livrarilor de bunuri, executarii de lucrari si prestari de servicii în numele acestora.
Ca urmare a activitatii de exploatare desfasurate întreprinderea obtine mijloace de finantare de fiecare data când obtine de la furnizorii sai termene de plata care reprezinta angajamente pentru întreprindere. Deoarece aceste plati nu au loc imediat lichiditatile aflate la dispozitia întreprinderii reprezinta surse de fonduri sau mijloace de finantare. Resursele obtinute de fiecare data când beneficiaza de un termen de plata pentru cumpararile de bunuri sau prestarile de servicii reprezinta posibilitati suplimentare de finantare. Are loc o diminuare a necesarului de fond de rulment mai ales în situatia în care marimea lor se reînnoieste permanent.
Necesarul de fond de rulment pe baza datelor din bilantul patrimonial se calculeaza dupa relatia:
NFR = STOCURI + CREANŢE - OBLIGAŢII PE TERMEN SCURT
În analiza necesarului de fond de rulment se pot întâlni urmatoarele situatii:
a) daca NFR>0, atunci întreprinderea se confrunta cu un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele existente, situatie justificata daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.
b) daca NFR<0, atunci întreprinderea are un surplus de surse de finantare în raport cu necesitatile de capitaluri circulante si poate fi apreciata ca o situatie favorabila daca viteza de rotatie a activelor circulante a crescut si daca s-au contractat datorii cu scadenta mai îndepartata.
Necesarul de fond de rulment reprezinta activele circulante care trebuie finantate din fondul de rulment. Daca fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment, atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma trezoreriei nete care îmbraca forma disponibilitatilor banesti în conturile bancare si în casa.
Pentru asigurarea echilibrului financiar fondul de rulment trebuie sa fie mentinut la nivelul mediei fluctuatiilor necesarului de fond de rulment, aceasta fiind marimea minima necesara a fondului de rulment. Fondul de rulment optim este acela care mentine echilibrul financiar al întreprinderii la cel mai scazut cost al procurarii capitalurilor.
Daca necesarul de fond de rulment este asimilat activitatii de exploatare, trezoreria neta este legata de activitatea financiara pe termen scurt. Întreprinderea solicita de la banci si alte investitii financiare, resurse pentru finantare pe termen scurt, iar când are surplus de lichiditati poate efectua plasamente financiare utilizând resursele de trezorerie.
Trezoreria neta se stabileste dupa urmatoarea relatie:
TN = FRR - NFR
Trezoreria neta permite sa se aprecieze daca activitatea desfasurata este echilibrata si eficienta atât pe termen lung, cât si pe termen scurt.
Daca TN>0, înseamna ca exercitiul financiar s-a încheiat cu un excedent de lichiditati reprezentat de profitul net al întreprinderii.
Daca TN<0, înseamna ca exercitiul financiar s-a încheiat cu un dezechilibru financiar. Deficitul de trezorerie poate fi acoperit prin contractarea de credite în conditii avantajoase de dobânda, prin negocierea mai multor surse de capital.
Decalajele dintre încasarile creantelor si platile datoriilor scadente influenteaza trezoreria neta. În acest caz o întreprindere rentabila nu are neaparat o trezorerie pozitiva, aceasta depinzând de variatiile necesitatilor de finantare si variatiile termenelor de scadenta a încasarilor si platilor.
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. evolutia trezoreriei nete se prezinta în tabelul 4.3.
Tabelul nr. 4.3.
Evolutia trezoreriei nete
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
||
|
INDICATORI |
|
|
|
|
||||
|
|
FRR |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Creante |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obligatii pe termen scurt |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NFR (5=2+3-4) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TN (6=1-5) |
|
|
|
|
|
|
|
În perioada 1996-1997:
Se constata o crestere a trezoreriei nete cu +11.156 mii lei, respectiv cu +6,58% situatie pozitiva pentru întreprindere. Aceasta înseamna ca lichiditatile întreprinderii au crescut si-i permit rambursarea unei parti a datoriilor pe termen scurt. Întreprinderea a constituit plasamente lichide fata de partenerii sai financiari în absenta resurselor pe termen scurt de la partenerii financiari ceea ce are semnificatia unei reale autonomii financiare.
Desi fondul de rulment a scazut cu -16.769 mii lei, respectiv cu -7,43% se poate observa ca necesarul de fond de rulment a scazut mult mai mult cu -27.925 mii lei, respectiv cu +49,38% ceea ce arata ca întreprinderea are un surplus de surse de finantare în raport cu necesitatile de capitaluri circulante si e o situatie favorabila mai ales ca viteza de rotatie a activelor circulante a crescut care a condus la obtinerea unei trezorerii pozitive.
Aceasta situatie este buna în ceea ce priveste solvabilitatea, deoarece întreprinderea beneficiaza de perspective favorabile în ceea ce priveste capacitatea de rambursare a datoriilor.
În perioada 1996-1997:
Are loc o crestere a trezoreriei nete cu +948.596 mii lei, respectiv cu 525,51%. Aceasta situatie se datoreaza cresterii fondului de rulment cu +575.910 mii lei, respectiv cu +275,36% si scaderii necesarului de fond de rulment cu -372.686 mii lei, ceea ce a determinat un surplus de lichiditati. 131f59b Acest surplus reprezinta o crestere a activului real, respectiv o crestere a averii proprietarilor pe care întreprinderea îl utilizeaza pentru finantarea activitatii sale, pentru plata dividendelor si mai ales pentru achitarea obligatiilor curente fara a fi necesara contractarea de credite.
4.1.3. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Activele circulante au cel mai mare grad de mobilitate dintre elementele patrimoniale ale întreprinderii.
Eficienta folosirii activelor circulante se analizeaza cu ajutorul indicatorului viteza de rotatie a activelor circulante care se poate exprima ca:
a) Numar de rotatii:
 |
b) Durata medie a unei rotatii:
 |
Analiza factoriala a vitezei de rotatie se realizeaza dupa modelul b).
Sistemul de factori care actioneaza asupra vitezei de rotatie este:
unde,
CA = cifra de afaceri
Deoarece CA este evaluata în preturile de vânzare fara TVA, stocurile si creantele vor fi evaluate în preturi exclusiv TVA.
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. evolutia vitezei de rotatie a activelor circulante se prezinta în tabelul 4.4.
Tabelul nr. 4.4.
Evolutia vitezei de rotatie a AC
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
||
|
INDICATORI |
|
|
|
|
||||
|
|
CA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
AC din care: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
-stocuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
-creante |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VR a AC în zile |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VR a stocurilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VR a creantelor |
|
|
|
|
|
|
|
Influenta stocurilor asupra vitezei de rotatie a activelor circulante se prezinta astfel:
Analiza factoriala a VR a AC pe 1996-1997
1. Modificarea VR a AC
∆VR = VR97 - VR96 = 159,62 - 63,94 = +95,68 zile
1.1. Influentele modificarii CA asupra VR a AC
1.2. Influenta modificarii AC asupra VR a AC
1.2.1. Influenta modificarii ST asupra VR a AC
1.2.2. Influenta modificarii CR asupra VR a AC
 |
Se constata o reducere a vitezei de rotatie, respectiv cresterea duratei unei rotatii cu 95,58 zile. Scaderea CA cu -36,54% însotita de cresterea AC cu +58,43% a determinat reducerea vitezei de rotatie a AC, respectiv cresterea duratei medii a unei rotatii cu 36,81 zile.
Soldul mediu al AC a crescut cu +58,43% si a determinat încetinirea vitezei de rotatie a AC cu 58,87 zile.
Aprofundând influenta factorilor se constata ca reducerea ST cu +27,28% a determinat cresterea vitezei de rotatie cu 11,72 zile ceea ce semnifica accelerarea ritmului de fabricatie. Cresterea CR cu +122,54% a determinat cresterea duratei medii de rotatie a AC cu 70,63%, situatie justificata datorita cresterii vânzarilor care au ca efect sporirea soldului creantelor normale, cât si datorita incapacitatii de plata a clientilor care fac sa creasca ponderea creantelor neachitate la termen, blocajul financiar.
Ca urmare a încetinirii VR a AC are loc o imobilizare de capital circulant:
 |
Analiza factoriala a VR a AC pe 1997-1998
1. Modificarea VR a AC
∆VR = VR98 - VR97 = 101,56 - 159,62 = -58,06 zile
1.1. Influenta modificarii CA asupra VR a AC
1.2. Influenta modificarii AC asupra VR a AC
1.2.1. Influenta modificarii ST asupra VR a AC
1.2.2. Influenta modificarii CR asupra VR a AC
 |
Se constata o crestere a vitezei de rotatie a AC cu 58,06 zile situatie favorabila pentru întreprindere. Cresterea CA cu +262,70% a determinat accelerarea VR cu 115,62 zile, dar cresterea cu +130,78% a AC a determinat cresterea duratei medii a unei rotatii cu 57,56 zile.
Aprofundând influenta factorilor se constata ca sporirea stocurilor cu +457,42% a determinat încetinirea VR cu 39,54 iar sporirea cu 50,95% a creantelor a determinat diminuarea VR cu 18,02 zile.
Ca urmare a cresterii VR a AC are loc o eliberare de capital circulant care se calculeaza dupa formula:
 |
Aceasta situatie este favorabila pentru întreprindere deoarece determina cresterea rezultatului financiar, a rezultatului curent, a profitului brut, a profitului net.
Din cele constatate se remarca o crestere a VR a AC daca exista corelatia:
 |
Accelerarea VR a AC poate fi realizata în cele trei faze ale ciclului de exploatare:
Faza aprovizionarii are un rol foarte important în desfasurarea ritmica a productiei si de aceea trebuie eliminate perioadele de inactivitate din cauza insuficientei aprovizionarii. Alimentarea la timp impune existenta unui stoc permanent de materii prime si materiale ceea ce reprezinta o premisa pentru cresterea productiei si a productivitatii muncii, reducerea costurilor si accelerarea vitezei de rotatie. Folosirea eficienta a activelor circulante necesita înlaturarea supra si subdimensionarii stocurilor, respectarea programelor de aprovizionare, reducerea consumurilor specifice si a pierderilor din timpul transportului, manipularii si depozitarii, ridicarea nivelului de calificare a personalului de la magazii si depozite.
În stadiul productiei, principalele cai de accelerare a vitezei de rotatie a AC sunt: reducerea duratei ciclului de productie si diminuarea consumurilor specifice de materii prime si materiale prin:
-reproiectarea si modernizarea produselor existente, asimilarea de noi produse cu consumuri mai reduse;
-cresterea gradului de mecanizare si automatizare si folosirea unor metode moderne de organizare a productiei;
-aprovizionarea rationala la locul de munca.
În stadiul vânzarii caile de accelerare a vitezei de rotatie a AC sunt: cresterea ritmului vânzarilor, ceea ce determina reducerea stocurilor si accelerarea ritmului de decontare a produselor livrate.
4.1.4. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor
4.1.4.1. Analiza ratelor de structura
Orice întreprindere este supusa unor riscuri financiare, dar cel mai important este riscul de faliment generat de insolvabilitate si de aceea mentinerea solvabilitatii asigura supravietuirea întreprinderii.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile sale de plata pe o anumita perioada de timp si de a-si asigura astfel echilibrul financiar.
Starea de insolvabilitate poate avea repercusiuni asupra modului de functionare al întreprinderii cum ar fi: pierderea unei parti a patrimoniului de catre debitorul falimentar, lichidarea si disparitia întreprinderii.
Capacitatea de plata este reprezentata de solvabilitatea imediata si reprezinta mijloacele banesti disponibile la un moment dat sau pe o perioada scurta de timp, de regula pâna la 30 zile pentru achitarea datoriilor exigibile pe aceeasi perioada.
Solvabilitatea, respectiv capacitatea de plata sunt elemente ale lichiditatii prin care se evidentiaza proprietatea pe care o are partea materiala a capitalului de a se transforma în bani.
Datorita interdependentei dintre lichiditate si solvabilitate pentru diagnosticarea activitatii întreprinderii se utilizeaza urmatoarele rate:
a) Rata lichiditatii (solvabilitatii) generale (RSG) - evidentiaza gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt de catre activele circulante.
 |
RSG se poate încadra între urmatoarele valori:
RSG >1,8 situatie buna si indica existenta unor active circulante mai mari decât datoriile pe termen scurt, ceea ce înseamna ca o parte a capitalului permanent este utilizat pentru finantarea activitatii de exploatare;
1,2 < RSG <1,8 situatie satisfacatoare;
RSG <1,2 situatie nesatisfacatoare, dar nu prezinta pericol daca gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare decât cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Aceasta înseamna ca stocurile se reduc treptat pentru achitarea datoriilor pe termen scurt fara a stânjeni continuitatea productiei, iar datoriile se reînnoiesc constant.
Rata solvabilitatii generale este cunoscuta sub numele de rata a fondului de rulment (RFR) si arata modul în care capitalul permanent permite finantarea imobilizarilor si o parte a activelor circulante.
Aceasta rata ia valori diferite în functie de natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, viteza de rotatie, durata ciclului de fabricatie.
b) Rata lichiditatii (solvabilitatii) reduse (RSR) - arata în ce proportie datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor realizabile (creante) si acelor disponibile (disponibilitati).
 |
Aceasta rata depinde de numarul de clienti, ponderea lor în totalul creantelor, de disponibilitatile existente în casa si în conturile bancare. Stocurile sunt excluse deoarece sunt cele mai incerte din punct de vedere al lichidarii si al valorii lor si de aceea ele trebuie lichidate prin valorificarea imediata prin contracte directe cu beneficiarii.
RSR poate lua urmatoarele valori:
RSR > 1 1 situatie buna;
0,65 < RSR <1 situatie satisfacatoare;
RSR < 0,65 situatie nesatisfacatoare.
c) Rata solvabilitatii (lichiditatii) imediate (RSI) - reflecta în proportie disponibilitatile participa la acoperirea datoriilor curente.
 |
Daca RSI >0,3 situatie buna
d) Rata solvabilitatii patrimoniale (RSP) - reflecta gradul în care întreprinderea poate face fata obligatiilor de plata, în special din surse proprii.
 |
RSP poate lua urmatoarele valori:
RSP >50% situatie buna;
30% < RSP <50% situatie satisfacatoare;
RSP <30% situatie nesatisfacatoare.
e) Rata solvabilitatii globale (RSGB) - masoara securitatea de care se bucura creditorii pe termen scurt si lung, precum si marja de creditare a întreprinderii.
|
RSGB poate lua urmatoarele valori:
RSGB >1,5 situatie buna deoarece întreprinderea îsi poate achita obligatiile;
RSGB <1,5 situatie nesatisfacatoare si evidentiaza riscul de insolvabilitate pe care l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozitia întreprinderii.
Tot pentru caracterizarea solvabilitatii se foloseste si termenul de trezorerie si se calculeaza urmatorii indicatori:
 |
f) Trezoreria neta
Nivelul normal este considerat între 0,2 si 0,3
 |
h) Trezoreria
previzionala
Nivelul normal este considerat atunci când este mai mare sau egal cu 1.
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. solvabilitatea se caracterizeaza pe baza ratelor din tabelul 4.5.
Tabelul nr. 4.5.
Ratele de solvabilitate
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
||
|
INDICATORI |
|
|
|
|
||||
|
|
Rata solvabilitatii generale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata fondului de rulment |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata solvabilitatii imediate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata solvabilitatii reduse |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata solvabilitatii patrimoniale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata solvabilitatii globale |
|
|
|
|
|
|
|
Analizând situatia obtinuta se constata:
În perioada 1996-1997
Rata solvabilitatii generale a scazut cu -0,26%, respectiv cu -16,57%, situatie nesatisfacatoare pentru întreprindere, dar nu conduce la un dezechilibru, deoarece activele circulante permit înca acoperirea datoriilor pe termen scurt. Acest punct de vedere este cu atât mai sustinut cu cât gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare decât gradul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Se constata o reducere a stocurilor ceea ce permite achitarea datoriilor pe termen scurt fara a stânjeni continuitatea productiei iar datoriile se reînnoiesc în mod constant.
Rata fondului de rulment a scazut cu -0,01%, respectiv cu -0,95% ceea ce semnifica o scadere a contributiei capitalului permanent la finantarea activelor imobilizate.
Rata solvabilitatii imediate a scazut cu -0,19%, respectiv cu -39,59%, ceea ce înseamna ca disponibilitatile întreprinderii nu fac fata obligatiilor pe termen scurt, dar echilibrul financiar a fost afectat deoarece valorile de plasament, creantele, stocurile nu au avut o lichiditate în concordanta cu exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt.
Rata solvabilitatii reduse a crescut cu +0,03%, respectiv cu +2,77%, situatie pozitiva, deoarece sumele aflate în casa, precum si cele rezultate din încasarea la timp a creantelor sunt suficiente pentru plata la timp a obligatiilor curente.
Rata solvabilitatii patrimoniale este de 100%, situatie deosebit de buna deoarece tot ceea ce poseda are acoperire în resursele sale proprii, fara sa apeleze la împrumuturi.
Rata solvabilitatii globale a scazut cu -4,73%, respectiv cu -37,22%, ceea ce semnifica faptul ca activele întreprinderii garanteaza într-o maniera mai redusa plata datoriilor. Cu toate acestea valorile înregistrate de aceasta rata sunt destul de mari si nu se pune problema de insolvabilitate.
În perioada 1997-1998
Rata solvabilitatii generale a crescut cu +0,11%, respectiv cu +8,39%, situatie favorabila ce înseamna ca activele circulante acopera datoriile pe termen scurt.
Rata fondului de rulment a crescut cu +0,15%, respectiv cu +14,28% ceea ce arata o resursele aflate la dispozitia întreprinderii permit finantarea activelor imobilizate într-o maniera mai extinsa.
Rata solvabilitatii imediate a crescut cu +0,33%, respectiv cu +13,79%, situatie favorabila pentru întreprindere. Aceasta crestere se datoreaza disponibilitatilor suficiente pentru acoperirea datoriilor. Cresterea disponibilitatilor se datoreaza serviciilor prestate si lucrarilor executate, precum si vânzarilor efectuate la preturi de vânzare si tarife practicate care acopera costurile si permit obtinerea de profit, dar si datorita valorificarii activelor la valori cât mai mari în cadrul licitatiilor ce au avut loc.
Rata solvabilitatii reduse a scazut cu -0,08%, respectiv cu -7,2%, situatie nefavorabila datorita nevalorificarii stocurilor.
Rata solvabilitatii patrimoniale este de 100%, situatie foarte buna
Rata solvabilitatii globale a scazut cu -4,75%, respectiv cu -55,77%, situatie nesatisfacatoare, deoarece datoriile au crescut mai rapid decât activele întreprinderii.
4.1.4.2. Analiza ratelor de finantare
Echilibrul financiar al întreprinderii trebuie înteles ca un ansamblu de corelatii care se formeaza în procesul de rotatie al capitalului.
Pentru analiza echilibrului financiar al întreprinderii se utilizeaza urmatoarele rate de finantare:
a) Rata autonomiei financiare (RAF) reflecta ponderea surselor proprii în cadrul surselor stabile ale întreprinderii.
 |
Aceasta rata masoara dependenta întreprinderii fata de banci. Cu cât valoarea ratei este mai apropiata de 100% cu atât creste gradul de independenta al întreprinderii.
b) Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment (RFS) - reflecta în ce proportie stocurile sunt acoperite pe seama fondului de rulment.
Se apreciaza o acoperire normala daca fondul de rulment reprezinta aproximativ 2/3 din totalul stocurilor.
c) Rata de finantare a activelor circulante pe seama fondului de rulment (RFAC) - reflecta în ce proportie activele circulante sunt acoperite pe seama fondului de rulment.
Marimea normala a acestei rate este de aproximativ 50%.
d) Rata de autofinantare a activelor (RAA) - exprima masura în care capitalurile proprii acopera activele întreprinderii.
 |
e) Rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalurilor proprii (RFI) - exprima finantarea proprie a imobilizarilor, autonomia de care da dovada întreprinderea în finantarea investitiilor sale.
 |
Daca valoarea acestei rate este mai mare sau egala cu 100 înseamna ca activele imobilizate sunt finantate integral pe seama capitalurilor proprii. Daca valoarea ratei este mai mica decât 100, atunci o parte din activele imobilizate sunt finantate pe seama datoriilor pe termen mediu si lung.
f) Rata de finantare a activelor imobilizate pe seama capitalului permanent (RFKpn) - semnifica gradul de finantare al activelor imobilizate pe seama surselor stabile.
Cu cât valoarea acestei rate este mai mare decât 100, cu atât întreprinderea ocupa o pozitie mai buna.
g) Rata datoriilor (RD) - reflecta partea din activul total care este finantata din datoriile întreprinderii.
 |
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. evolutia acestor rate se prezinta în tabelul 4.6.
Tabelul nr. 4.6.
Ratele de finantare
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
||
|
INDICATORI |
|
|
|
|
||||
|
|
Rata autonomiei financiare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata de finantare a stocurilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata de finantare a activelor circulante |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata de autofinantare a activelor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata de finantare a imobiliz pe seama K. propriu |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata de finantare a imobiliz. pe seama K. perm. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata datoriilor |
|
|
|
|
|
|
|
În perioada 1996-1997
Rata autonomiei financiare este de 100%, situatie foarte buna, deoarece arata independenta întreprinderii fata de banci, capitalul propriu fiind egal cu capitalul permanent. Dispunând de o reala autonomie financiara, aceasta reprezinta o garantie solida în cazul contractarii de credite, iar din punctul de vedere al bancii se apreciaza oportunitatea acordarii de credite.
Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment a crescut cu +35,68%, respectiv cu +27,31% deoarece s-a avut în vedere cresterea fondului de rulment si s-au diminuat stocurile ca urmare a politicii întreprinderii de a nu crea stocuri prin introducerea materialelor în lucrari sau prin vânzarea lor.
Rata de finantare a activelor circulante pe seama fondului de rulment a scazut cu
-3,19%, respectiv cu -35,3%. Desi are loc o reducere a fondului de rulment prin accelerarea vitezei de rotatie se reduc stocurile si cresc disponibilitatile ceea ce-i ofera întreprinderii o situatie buna din punct de vedere al solvabilitatii.
Rata de autofinantare a activelor a scazut cu -4,67%, respectiv cu -5,07%, ceea ce arata o scadere a capacitatii de autofinantare.
Rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului propriu si rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului permanent au înregistrat o scadere cu -0,73%, respectiv cu -0,69%, ceea ce arata o diminuare a finantarii investitiilor pe seama resurselor proprii, respectiv a celor permanente. Cu toate ca aceste resurse stabile permit finantarea integrala a mobilizarilor, la nivel de rata are loc o scadere deoarece capitalul întreprinderii înregistreaza o crestere mai lenta în raport cu ritmul investitiilor.
Rata datoriilor a crescut cu +4,67%, respectiv cu +59,41%, situatie nefavorabila, deoarece se acorda o importanta sporita resurselor externe, în raport cu cele proprii pentru finantarea activului. Cresterea ratei nu afecteaza echilibrul economic deoarece ponderea datoriilor este destul de mica. Trebuie luat în considerare si faptul ca întreprinderea nu are datorii mai vechi de 30 zile.
În perioada 1997-1998
Rata autonomiei financiare este 100% situatie foarte buna, fiind generata de aceleasi cauze ca si în perioada 1996-1997.
Rata de finantare a stocurilor a scazut cu -54,59%, respectiv cu -32,67% datorita unor supradimensionari a stocurilor reprezentate de achizitionarile de materiale de zidarie si finisaje peste necesitati si înainte de termen si a sistarii lucrarilor interne datorita unor contracte externe încheiate de firma cu Israelul si Germania.
Rata de finantare a activelor circulante a crescut cu +4,62%, respectiv cu +18,06%, situatie favorabila pentru întreprindere. Desi are loc o diminuare a vitezei de rotatie a stocurilor, disponibilitatile cresc datorita tarifelor practicate si a celor prevazute prin contractele încheiate cu beneficiarii obtinându-se un excedent de fon de rulment.
Rata de autofinantare a activelor a scazut cu -15,80%, respectiv cu -18,07%, datorita cresterii mai rapide a activului în raport cu sursele proprii.
Rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului propriu si rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului permanent au crescut cu +15,45%, respectiv cu +14,69%, situatia pozitiva datorându-se cesionarii unor active.
Rata datoriilor a crescut cu +15,8%, respectiv cu +126,09% în special datorita faptului ca întreprinderea a pretins plati anticipat pentru livrarile de agregate, prestarile de servicii, pentru executarea lucrarilor. Echilibrul economic nu este afectat decât într-o foarte mica masura, deoarece s-a constatat o preocupare pentru încasarea productiei în cel mai scurt timp ceea ce a determinat ca societatea sa nu apeleze la credite.
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI
FINANCIAR
Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului functional are în vedere stabilirea corelatiilor între nevoile de finantare si resursele întreprinderii astfel încât sa se asigure continuitatea activitatii, oferind o imagine mai clara a modului de functionare din punct de vedere economic.
4.2.1. Redactarea bilantului functional
întocmirea bilantului functional are loc pentru evidentierea utilizarilor si resurselor corespunzatoare fiecarui ciclu de finantare: ciclu de investitii, de exploatare, de finantare.
Ciclul de investitii are în vedere actiunile întreprinse pentru achizitionarea activelor imobilizate. Acestui ciclu îi corespunde activul aciclic stabil.
Ciclul de exploatare cuprinde fluxurile de aprovizionare, productie si distributie atât sub forma fizica, cât si baneasca.
Ciclul de finantare cuprinde relatiile ce se stabilesc între întreprindere si proprietarii de capital (actionarii si creditorii). El permite întreprinderii sa faca fata decalajului dintre intrarile si iesirile de lichiditati generate de ciclul de exploatare. Acest ciclu corespunde ansamblului resurselor.
În elaborarea bilantului functional trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli:
a) Activele sunt luate în considerare la valoarea lor bruta pentru a pune în evidenta decizia initiala.
b) Activele imobilizate închiriate sub orice forma se include în bilantul functional pentru ca servesc ciclului de exploatare. Resursele se corecteaza cu amortizarea aferenta, iar partea neamortizata se include la datorii financiare.
c) Conceptul de active fictive nu mai este operational:
Cheltuielile ce privesc exercitiile urmatoare sunt considerate active imobilizate, ele fiind asimilate unor investitii.
Cheltuielile efectuate în avans sunt considerate active ciclice de exploatare sau în afara exploatarii.
Efectele scontate neajunse la scadenta se include în activ la creante, iar în pasiv la credite pe termen scurt.
Primele de rambursare a obligatiunilor se scad din activ, iar în pasiv din datoriile financiare.
Diferentele de conversie activ majoreaza creantele sau diminueaza obligatiile cu valoarea respectiva, iar diferentele de conversie pasiv se scad din pasiv, cu valoarea lor corectându-se posturile de unde provin.
d) Amortizarile si provizioanele calculate sunt considerate în pasiv ca surse aciclice (stabile).
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. bilantul functional este prezentat în tabelul
4.2.2. Analiza corelatiei dintre FRNG, NFR si TN
Analiza functionala a echilibrului financiar are ca prim obiectiv stabilirea gradului de vulnerabilitate al întreprinderii în functie de modul de finantare. Modalitatea sea mai relevanta este aceea de comparare a fondului de rulment functional cu nevoia de fond de rulment.
Nevoia de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant, deoarece reflecta nevoile ciclice neacoperite financiar din resurse temporare si care se reînnoiesc permanent în cadrul ciclului de exploatare. Prin urmare reînnoirea utilizarilor si a resurselor ciclice confera nevoii de fond de rulment caracterul unei nevoi de finantare permanenta, durabila, desi componentele sale apar ca elemente pe termen scurt în bilant. Partea ramasa nefinantata trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu fondul de rulment functional, neîndeplinirea acestei conditii conducând la realizarea unui dezechilibru functional care va afecta trezoreria.
Pentru realizarea echilibrului functional este necesar ca fondul de rulment sa acopere nevoile de finantare si nu este suficient sa fie pozitiv.
Partea resurselor aciclice (stabile) alocata pentru finantare activelor ciclice se numeste fond de rulment functional sau fond de rulment net global (FRNG).
FRNG poate fi calculat:
a) Pornind de la pasiv:
FRNG = RESURSE STABILE - ACTIVE STABILE
(RS) (AS)
 |
FRNG =
b) Pornind de la activ:
FRNG = ACTIVE CICLICE - RESURSE CICLICE
(RS) (AS)
FRNG =
FRNF poate înregistra fluctuatii ca urmare a modificarii resurselor stabile sau a activelor durabile. Prin urmare cresterea FRNG poate fi determinata de:
-sporirea resurselor stabile prin: cresterea capitalului social prin noi aporturi ale asociatilor; sporirea profitului net nerepartizat; obtinerea de subventii; sporirea provizioanelor; cresterea datoriilor financiare prin contractarea de noi credite precum si emisiunea de obligatiuni;
-reducerea activelor imobilizate prin: vânzarea de active; încasarea de titluri; diminuarea unor active fara valoare.
Reducerea FRNG poate fi generata de:
-scaderea resurselor stabile prin: distribuirea de dividende; înregistrarea unor pierderi; reintegrarea subventiilor pentru investitii; anularea provizioanelor; diminuarea amortizarii; rambursarea datoriilor care implica un cost reprezentat de dobânzile si comisioanele platite; reducerea sau anularea diferentelor de conversie pasiv;
-cresterea activelor imobilizate brute.
Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare, dar permit totodata constituirea mijloacelor de finantare. Din confruntarea nevoilor cu mijloacele de finantare se degaja nevoia de finantare a ciclului de exploatare sau nevoia de fond de rulment. Nevoile de finantare generate de ciclul de productie sau nevoile ciclice corespund alocarilor de fonduri pentru constituirea stocurilor si creantelor. În compensarea acestor necesitati de finantare, activitatea întreprinderii furnizeaza resurse reînnoibile pe masura derularii ciclului de exploatare, respectiv resurse ciclice sub forma împrumuturilor primite de la banci si alte investitii financiare.
Nevoia de fond de rulment se calculeaza dupa relatia:
NFR = ACTIVE CICLICE - RESURSE CICLICE
O analiza aprofundata a NFR permite delimitarea lui pe 2 componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) si nevoia de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAF).
NFR = NFRE + NRFAE
NFRE reprezinta partea activelor ciclice de exploatare care nu este acoperita prin resurse ciclice si care trebuie finantata din resurse durabile ale întreprinderii.
NFRE = ACTIVE CICLICE DIN EXPLOATARE - RES. CICLICE DIN EXPLOATARE
Elementele legate de exploatare corespund activelor si pasivelor puse în miscare de operatiile de aprovizionare, productie, desfacere. În categoria activelor ciclice se cuprind: stocuri, creante aferente exploatarii, (inclusiv efectele scontate neajunse la scadenta, diferente de conversie activ, cheltuieli înregistrate în avans aferente exploatarii), avansuri facute de întreprindere cu ocazia unor comenzi catre furnizori. În categoria resurselor ciclice se include: furnizorii, datorii contractate de întreprindere fata de anumiti clienti care au acordat avansuri pentru comenzile lor în curs, datorii fiscale si sociale legate de exploatare, venituri înregistrate în avans aferente exploatarii, diferente de conversie pasiv.
NFRAE reprezinta partea activelor utilizate în afara ciclului de exploatare, care nu sunt finantate cu resurse ciclice, si care trebuie acoperite cu capitaluri permanente.
 |
Elementele care nu sunt legate de exploatare corespund componentelor activului si pasivului care sunt influentate de activitatea curenta a întreprinderii fara a face parte din ciclul de exploatare.
În categoria activelor ciclice din afara exploatarii se cuprind: creante în afara exploatarii (debitorii diversi asupra carora întreprinderea a dobândit creante cu ocazia operatiunilor curente, altele decât obiectul principal al activitatii, cum ar fi debitorii din capitalul subscris nevarsat), titluri de plasament, cheltuieli înregistrate în avans din afara exploatarii.
Resursele ciclice din afara exploatarii cuprind datorii fiscale si sociale din afara exploatarii cum ar fi datoriile fiscale legate de impozitul pe profit în masura în care ********* acestuia nu e legata de exploatare, datorii fata de furnizorii de echipamente care au acordat credit întreprinderii pentru o investitie nelegata de exploatare.
Marimea NFR depinde de:
-natura sectorului de activitate si durata ciclului de exploatare (cu cât ciclul de exploatare este mai lung cu atât creste NFR);
-nivelul de activitate;
-structura expoatarii (ponderea consumurilor provenite de la terti în CA);
-durata de rotatie a activelor si pasivelor;
-sezonalitatea activitatii;
-respectarea termenelor de plata;
-selectionarea corespunzatoare a clientilor si furnizorilor;
-organizarea si asigurarea gestiunii întreprinderii.
În timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curenta si în special de cea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operatiuni pe termen scurt realizate de întreprindere.
Întreprinderea solicita mijloace de finantare pe termen scurt de la banci si institutii financiare numite resurse de trezorerie sau trezoreria de pasiv (TP). Dar poate avea disponibilitati în conturile bancare care-i pot permite sa efectueze plasamente financiare dând o utilizare trezoreriei sale numita trezorerie de activ (TA).
Prin compararea trezoreriei de activ cu cea de pasiv se poate determina trezoreria neta care exprima pozitia întreprinderii asupra operatiunilor sale financiare pe termen scurt:
TN = TA - TP
Trezoreria neta poate înregistra fluctuatii si potr exista urmatoarele situatii:
a) Daca TN > 0 (TA>TP), atunci întreprinderea constituie plasamente lichide fata de partenerii sai financiari pentru o suma care depaseste pe cea a resurselor pe termen scurt de la partenerii financiari. În aceasta situatie întreprinderea poate sa-si ramburseze datoriile financiare pe termen scurt, ceea ce demonstreaza o reala autonomie financiara.
Daca TN < 0 (TA<TP), întreprinderea este dependenta de resursele financiare pe termen scurt. Lichiditatile sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt.
Trezoreria neta se poate determina si pe baza relatiei:
TN = FRNG - NFR
Daca are loc cresterea capacitatii de productie sau o diversificare a activitatii prin cumpararea de participatii la alte societati, atunci FRNG<NFR. Pentru acoperirea deficitului de fond de rulment se apeleaza la credite pe termen scurt care implica un cost ridicat atât în ceea ce priveste rata ridicata a dobânzii, cât si exigibilitatea ridicata a acestora.
Aceasta situatie de deficit de fond de rulment apare în activitatile cu rentabilitate insuficienta.
Aceasta relatie între FRNG si NFR asigura cel mai bine realizarea obiectivelor financiare de rentabilitate si lichiditate, cresterea capacitatii de plata si asigurarea autonomiei financiare.
Evolutia trezoreriei nete la S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. poate fi urmarita în tabelul 4.8.
Tabelul nr. 4.8.
Ratele de finantare
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
||
|
INDICATORI |
|
|
|
|
||||
|
|
FRNG |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NFRE |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NFRAE |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NFR (4=2+3) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TN (7=1-4=5-6) |
|
|
|
|
|
|
|
În perioada 1996-1997
Are loc o crestere a TN cu +11.156 mii lei, respectiv cu +6,58%. Aceasta înseamna ca întreprinderea dispune de o trezorerie îndestulatoare, data de abundenta lichiditatilor care-i permit rambursarea datoriilor.
Sporirea trezoreriei este determinata de cresterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensiva a imobilizarilor corporale si reducerea nevoii de fond de rulment cu -27.925 mii lei, respectiv cu -49,38%. Scaderea NFR se datoreaza în special diminuarii NFRAE cu -48.264 mii lei, care are semnificatia nu a unei nevoi de finantare, ci a unei capacitati de finantare.
Desi are loc o crestere a NFRE cu +20.339 mii lei, respectiv cu +20,85% în special datorita cresterii creantelor, care are semnificatia unui surplus de nevoi temporare în raport cu resursele existente, situatia este justificata datorita politicii de investitii promovata de întreprindere, care a condus la cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.
Fondul de rulment înregistreaza o usoara scadere, dar NFR a scazut mai mult conducând la o crestere a TN ceea ce garanteaza securitatea întreprinderii si eliminarea riscului de nerambursare a datoriilor si chiar obtinerea unui surplus de lichiditati fara a face împrumuturi.
În perioada 1997-1998
Are loc o crestere a TN cu +948.596 mii lei, respectiv cu +525,51% situatie foarte buna mai ales ca rezulta ca urmare a cresterii fondului de rulment cu +575.910 mii lei, respectiv cu +275,36%, ceea ce înseamna ca întreprinderea dispune de un volum al capitalului permanent care-I permite finantarea activelor imobilizate si a unei parti a activelor circulante si obtine lichiditati excedentare pe care le utilizeaza pentru acoperirea nevoilor de finantare.
Are loc o diminuare a NFR cu -372.686 mii lei, atât datorita scaderii NFRE cu -4.532 mii lei, respectiv cu -3,7%, cât si a scaderii NFRAE cu -368.334 mii lei, care are semnificatia unui surplus de resurse fata de nevoi.
Adoptarea acestei structuri de finantare a mijloacelor economice a permis realizarea obiectivelor întreprinderii fara împrumuturi si permitând cresterea capacitatii de finantare a întreprinderii.
4.2.3. Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finantare
Avându-se în vedere ca bilantul contabil prezinta o viziune statica asupra situatiei financiare, iar contul de profit si pierdere prezinta în dinamica activitatea întreprinderii, pentru prezentarea în dinamica a evolutiei situatiei financiare, teoria si practica contabila si financiara a elaborat tabloul de finantare.
Tabloul de finantare se regaseste sub mai multe forme, 2 dintre acestea fiind mai importante:
1. Tabloul de utilizari si resurse
2. Tabloul fluxurilor de trezorerie
1. Tabloul de utilizari si resurse prezinta situatia patrimoniala între bilantul de deschidere si bilantul de închidere a exercitiului financiar sub aspectul pastrarii echilibrului functional.
Întocmirea tabloului de utilizari si resurse presupune efectuarea unei distinctii între fluxurile patrimoniale, financiare si monetare.
Fluxurile patrimoniale nu au obligatoriu o influenta asupra trezoreriei si pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
-Fluxuri patrimoniale care au o incidenta imediata asupra trezoreriei si se refera la cumpararile si vânzarile cu plata imediata, respectiv încasarile imediate. Aceste fluxuri sunt fluxuri monetare si fac obiectul tabloului de trezorerie.
-Fluxuri patrimoniale care nu au o incidenta ulterioara asupra trezoreriei si se refera la cumparari si vânzari pe credit.
Aceste fluxuri sunt fluxuri financiare care include si fluxurile monetare si fac obiectul tabloului de utilizari si resurse.
-Fluxuri patrimoniale care nu au o incidenta nici imediata, nici ulterioara asupra trezoreriei si se refera la amortizari si provizioane.
Pentru întocmirea unui tablou de utilizari si resurse trebuie sa se determine variatiile posturilor bilantiere între doua bilanturi succesive, care formeaza o balanta diferentiata sau balanta mutatiilor.
Analiza variatiilor din balanta diferentiata scoate în evidenta 4 tipuri de modificari care pot fi interpretate din punct de vedere financiar astfel:
a) Cresteri de pasiv care corespund cresterii angajamentelor întreprinderii. Aceste cresteri corespund unor intrari de fonduri care la nivelul tabloului de utilizari si resurse sunt asimilate resurselor;
b) Cresteri de activ care corespund achizitionarilor de bunuri si cresterilor de creante. Acestea sunt consumatoare de fonduri si sunt asimilate utilizarilor;
c) Diminuari de activ care corespund intrarilor de fonduri si sunt asimilate resurselor;
d) Diminuari de pasiv care corespund diminuarilor de angajamente (diminuari de datorii), care sunt generatoare de iesiri de fonduri si sunt asimilate utilizarilor.
Tabloul de finantare cuprinde 2 parti:
Prima parte stabileste modul de realizare a echilibrului structural între utilizarile si resursele bilantului functional, adica variatia fondului de rulment net global. Aceasta parte a totalului de finantare evidentiaza modul de finantare si politica de investitii promovata de întreprindere.
ΔFRNG = ΔRESURSE STABILE - ΔUTILIZĂRI STABILE
Aceasta parte a totalului de finantare are urmatoarea structura:
UTILIZĂRI STABILE care includ:
- Dividendele distribuite în cursul exercitiului care corespund dividendelor platite pe parcursul exercitiului, respectiv dividendele distribuite reprezentând repartizari ale exercitiilor precedente;
- Achizitionarile de imobilizari care se refera la cresterile de imobilizari la valoarea bruta. Nu sunt luate în calcul cresterile de imobilizari realizate prin reevaluari sau trecerile de la imobilizari în curs la imobilizari în folosinta;
- Reducerile de capitaluri proprii care se refera la rambursarile capitalului social catre asociati sau actionari si reducerea capitalului social prin rascumpararea si anularea propriilor actiuni;
- Rambursarile de datorii financiare se refera la rambursarile împrumuturilor pe termen mediu si lung.
RESURSE STABILE care include:
- Capacitatea de autofinantare care reprezinta surplusul financiar degajat de activitatea rentabila a întreprinderii;
- Cesiunile de imobilizari care cuprind pretul de cesiune al imobilizarilor corporale, necorporale si financiare precum si reducerile de imobilizari financiare prin stingerea creantelor imobilizate si a rambursarii împrumuturilor acordate pe termen mediu si lung;
- Cresterile de capital propriu care genereaza un flux financiar (cresterile de capital social prin aportul în bani sau natura a asociatilor sau actionarilor, subventii pentru investitii).
Nu se iau în calcul cresterile capitalului social prin operatiuni interne (încorporarea de rezerve, a diferentelor din reevaluare, încorporarea primelor de capital, capitalizarea profitului) si prin conversia datoriilor în capital social.
Cresterea capitalului social este luata în calcul numai în limita capitalului social subscris si varsat.
- Cresterile de datorii financiare care se refera la datoriile financiare pe termen mediu si lung contractate de întreprindere în cursul exercitiului. Nu sunt luate în calcul creditele pe termen scurt (credite de trezorerie).
Partea a II-a a tabloului de utilizari si resurse evidentiaza variatia fondului de rulment net global, ca urmare a modificarii elementelor ce intra în componenta activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt, variatia ce are profunde incidente asupra realizarii echilibrului financiar. Aceasta parte arata modul în care fondul de rulment a fost utilizat pentru acoperirea necesitatilor de finantare asigurând pe de o parte echilibrul functional între utilizari si resurse si echilibrul monetar între încasari si plati evidentiat prin trezoreria neta.
∆FRNG = ∆ACTIVE CIRCULANTE - ∆DATORII PE TERMEN SCURT
Activele circulante includ si activele de trezorerie, iar datoriile pe termen scurt includ si pasivele de trezorerie.
2. Tabloul fluxurilor de trezorerie permite aprecierea gradului de independenta al întreprinderii în gestionarea lichiditatilor sale care are un impact hotarâtor asupra "sanatatii" sale financiare.
Avantajul acestui tablou în comparatie cu tabloul de utilizari si resurse este acela ca permite evidentierea influentelor pe care le au fenomenele de stocaj si a consecintelor generate de decalajele existente între încasari si plati.
Tabloul fluxurilor de trezorerie arata modul în care este utilizata trezoreria de care dispune întreprinderea ca urmare a activitatii desfasurate dupa deducerea prelevarilor obligatorii, în special pentru finantarea investitiilor.
Principalele componente ale acestui tablou sunt:
Excedentul de trezorerie global care se determina ca diferenta între excedentul brut global (EBG) si ∆NFR.
ETG = EBG - ∆NFR, unde
EBG = EBE
NOTĂ*: Nu se ia în calcul pretul de cesiune al imobilizarilor. EBG se deosebeste de CAF prin aceea ca nu se iau în calcul cheltuielile financiare si impozitul pe profit deoarece sunt considerate prelevari obligatorii.
Dupa cum se observa ETG nu este influentat de structura financiara, de impozitul pe profit, de politica de distribuire de dividende ceea ce pune în evidenta capacitatea întreprinderii de a obtine lichiditati fara sa fie influentata de politica financiara sau fiscala.
ETG depinde de nivelul de dezvoltare si rentabilitatea întreprinderii, precum si de structura NFR. Trebuie sa fie suficient pentru a face fata scadentelor în mod continuu, iar întreprinderea sa-si autofinanteze investitiile interne si externe (în active financiare).
Fluxul de trezorerie disponibil (FTD) exprima fluxurile de lichiditati ramase efectiv la dispozitia întreprinderii dupa efectuarea cheltuielilor referitoare la dobânzi, impozit pe profit, dividende, si rambursarea împrumuturilor financiare si care influenteaza deciziile de actiuni.
Daca FTD este negativ, atunci întreprinderea este expusa riscului de a nu face fata prelevarilor obligatorii si frâneaza investitiile.
Daca FTD este pozitiv, întreprinderea poate face fata prelevarilor obligatorii si poate autofinanta activitatea investitionala.
Aportul de resurse stabile reflecta sursele de finantare care pot proveni din aporturile asociatilor ca sursa interna sau din creditele de trezorerie ca sursa externa.
Variatia trezoreriei reflecta daca întreprinderea a acumulat lichiditati sau si-a diminuat îndatorarea. Marimea acesteia depinde de rentabilitatea întreprinderii, de costul resurselor externe, de riscul asumat pentru acoperirea nevoilor.
Întocmirea acestui tablou porneste de la EBE si nu de la CAF deoarece aceasta are unele inconveniente:
-CAF este doar un surplus de lichiditati deoarece nu ia în considerare decalajul de plata. Ea nu devine un flux disponibile de trezorerie decât dupa încasarea veniturilor si plata cheltuielilor. CAF nu e integral disponibila pentru finantarea întreprinderii deoarece o parte a beneficiului e distribuita sub forma de dividende.
-CAF contine atât elemente ce caracterizeaza activitatea de exploatare si care permit calculul EBE, cât si elemente din afara exploatarii cu caracter variabil (impozite, cheltuieli financiare, elemente exceptionale). De aceea nu permite sa se aprecieze profitabilitatea sau rentabilitatea activitatii.
-CAF este influentata de politicile contabile si fiscale fiind determinata dupa impozitarea profitului.
CAF apare ca o sursa stabila care permite finantarea investitiilor, rambursarea împrumuturilor financiare contractate si plata dividendelor reprezentând o alocare definitiva de fonduri.
Pentru stabilirea corelatiei dintre CAF si EBE calculam CAF pornind de la EBE.
Tabelul nr. 4.9.
Calculul CAF pornind de la metoda deductiva
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
INDICATORI |
||||
|
|
Vânzari de marfuri |
|
|
|
|
|
Costul marfurilor vândute |
|
|
|
|
|
MARJA COMERCIALĂ (3=1+2) |
|
|
|
|
|
Productia exercitiului |
|
|
|
|
|
Consumuri provenite de la terti |
|
|
|
|
|
VALOAREA ADĂUGATĂ (6=3+4-5) |
|
|
|
|
|
Subventii de exploatare |
|
|
|
|
|
Cheltuieli cu personalul |
|
|
|
|
|
Impozite, taxe si varsaminte |
|
|
|
|
|
EBE (10=6+7-8-9) |
|
|
|
|
|
+ Alte venituri din exploatare |
|
|
|
|
|
- Alte cheltuieli de exploatare |
|
|
|
|
|
+ Venituri financiare1) |
|
|
|
|
|
- Cheltuieli financiare 2) |
|
|
|
|
|
+ Venituri exceptionale 3) |
|
|
|
|
|
- Cheltuieli exceptionale 4) |
|
|
|
|
|
- Impozit pe profit |
|
|
|
|
|
CAF |
|
|
|
NOTĂ: 1) Fara venituri din provizioane
rezultatului net al exercitiului
4) Fara valoarea contabila a imobilizarilor cedate
Fara amortizari si provizioane calculate
La SC CONEX PRAHOVA SA tabloul de utilizari si resurse se prezinta în tabelele 4.10. si 4.11.
Perioada 1996-1997
Tabelul nr. 4.10.
Tabloul de utilizari si resurse
|
Nr. crt. |
UTILIZĂRI |
Suma |
RESURSE |
Suma |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Distribuiri de dividende |
|
CAF |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Achizitionari de active imobilizate din care : |
|
Cesiuni de active imobilizate din care: |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Variatia surselor ciclice af. expl. din care: |
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Perioada 1997-1998 Tabelul nr. 4.11. Tabloul de utilizari si resurse
|
