ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
Echilibrul financiar este o forma de manifestare a echilibrului economic si reflecta asigurarea resurselor pe de o parte si respectarea obligatiilor de plata ale īntreprinderii catre terti pe de alta parte.
Analiza diagnostic a echilibrului financiar este conceputa ca o etapa de restructurare a īntreprinderii īn vederea īmbunatatirii, consolidarii sau salvarii situatiei financiare. Asigurarea echilibrului financiar necesita o sincronizare īntre ritmul cheltuielilor de aprovizionare si productie pe de o parte si cel al īncasarii si vānzarii productiei pe de alta parte. Nerespectarea acestei cerinte se reflecta īn lipsa capacitatii de plata a īntreprinderii, respectiv aparitia creditelor nerambursate la scadenta si a datoriilor neachitate la termen fata de furnizori, fata de stat.
Pentru analiza echilibrului financiar se utilizeaza o serie de instrumente precum: bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, balanta de verificare pentru fundamentarea deciziilor īn vederea īmbunatatirii situatiei financiare a īntreprinderii.
Īn situatia īn care īncasarile prevazute nu asigura plata obligatiilor curente se contracteaza īmprumuturi, se reduce volumul aprovizionarilor, se decaleaza termenele, se renunta la unele materiale aflate īn stoc peste necesar, se impulsioneaza desfacerile, se accelereaza lichiditatea unor imobilizari.
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI
PATRIMONIAL
Bilantul este un document care permite sa se cunoasca patrimoniul unei īntreprinderi fiind considerat un inventar patrimonial condensat. Viziunii statice cu privire la bilant se opune aprecierea profesorului german Eugen Schmalenbach īn lucrarea "Dynamische Bilanz" care considera bilantul o reprezentare a fortelor īntreprinderii. Este mai importanta masurarea sanatatii decāt cunoasterea valorii intrinseci a elementelor bilantului: "pentru a lua decizii utile, seful unei īntreprinderi trebuie sa stie daca afacerea sa prospera, daca bate pasul pe loc sau este īn declin".
Bilantul permite formularea de judecati de valoare cu privire la riscul pe care si-l asuma īntreprinderea si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta bilantul poate fi analizat din punct de vedere al lichiditatii, respectiv al exigibilitatii si al flexibilitatii financiare cu care se confrunta īntreprinderea.
Lichiditatea reprezinta timpul necesar pentru ca un element de activ sa fie realizat sau transformat īn lichiditati. 131f59b
Exigibilitatea reprezinta timpul necesar pentru achitarea unei datorii.
Flexibilitatea financiara exprima capacitatea unei īntreprinderi de a lua masurile necesare pentru cresterea valorilor de trezorerie pentru a face fata necesitatilor si situatiilor imprevizibile. Cu cāt flexibilitatea este mai ridicata, cu atāt se expune unui risc de faliment mai scazut.
O īntreprindere ale carei lichiditati sunt insuficiente pentru a acoperi datoriile contractate de catre aceasta sau pentru a finanta cresterea sa economica este o īntreprindere careia īi lipseste flexibilitatea. Īn schimb, atunci cānd are capacitatea sa depaseasca situatiile dificile cu care se confrunta si care sesizeaza cu usurinta oportunitatile de investitii ce i se ofera este o īntreprindere cu un grad ridicat de flexibilitate financiara.
4.1.1. Redactarea bilantului patrimonial
Bilantul patrimonial are rolul de a masura valoarea neta a īntreprinderii si solvabilitatea acesteia cu importanta deosebita atāt pentru actionarii īntreprinderii īn calitatea de proprietari care vor sa cunoasca care este averea lor, cāt si pentru creditori, deoarece patrimoniul reprezinta garantia realizarii drepturilor lor.
Pentru redactarea bilantului pornind de la bilantul contabil trebuie efectuate unele corectii cu privire la informatiile furnizate de bilantul contabil. Aceste corectii se refera la
A. Īn ACTIV
a) Eliminarea activelor de natura nonvalorilor (active fictive), deoarece acestea sunt īn activul bilantului, dar din punct de vedere al lichiditatii lor nu au nici o valoare, adica nu dau nastere unui flux de numerar;
Principalele active fictive sunt:
-cheltuieli de constituire;
-cheltuieli de cercetare-dezvoltare;
-cheltuieli de repartizare asupra exercitiilor financiare urmatoare;
-debitorii din capitalul subscris si nevarsat;
-primele de rambursare a obligatiunilor;
-diferentele de conversie activ.
Pentru eliminarea acestor active fictive din bilantul patrimoniului se procedeaza astfel:
Cheltuielile de constituire, debitorii din capitalul subscris si nevarsat si cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii financiare se scad din activ si concomitent din capitalurile proprii.
Diferentele de conversie activ se scad din activ si concomitent se corecteaza īn sensul maririi sau diminuarii elementelor de activ sau pasiv pe seama carora s-au constituit.
Primele de rambursare a obligatiunilor se scad din activ si din valoarea īmprumuturilor pe termen mediu si lung din pasiv.
b) Includerea īn activele imobilizate a activelor circulante cu termen >1 an;
c) Includerea īn activele circulante sau īn activele imobilizate a sumelor incluse la decontari din operatii īn curs de clarificare īn functie de care sunt incluse īn perioade mai mari sau mai mici de 1 an;
d) Efectele scontate neajunse la scadenta sunt creante cedate bancii pentru care s-a īnregistrat o crestere a disponibilitatilor. Cu valoarea acestora se majoreaza activele circulante, respectiv creantele, concomitent cu majorarea īn pasiv a creditelor pe termen scurt;
e) Imobilizarile īn leasing se adauga la activele corporale la valoarea neta;
Avantajul leasing-ului este acela ca īntreprinderea īsi procura bunurile necesare dezvoltarii fara a antrena fondurile proprii, ceea ce īnseamna ca se substituie creditului, deoarece reprezinta o atragere de capital si de aceea se majoreaza īn pasiv datoriile mai mari de 1 an pentru valoarea neta.
B. Īn PASIV
a) Includerea īn capitalurile proprii a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal;
b) Datoriile fiscale latente aferente subventiilor pentru investitii provizioanelor reglementate provizioanelor deductibile din punct de vedere fiscal se mai includ īn categoria datoriilor pe termen scurt, mediu si lung dupa natura lor;
c) Veniturile īnregistrate īn avans vor fi incluse īn categoria datoriilor pe termen scurt, mediu si lung dupa natura lor;
d) Se diminueaza capitalurile proprii cu valoarea capitalului subscris si nevarsat;
e) Se majoreaza capitalurile proprii cu diferentele de conversie pasiv favorabile rezultate īn urma modificarii cursului valutar care determina reducerea obligatiilor si cresterea creantelor.
La "S.C. CONEX PRAHOVA" S.A. bilantul patrimonial īn perioada 1996-1998 se prezinta īn tabelul urmator:
4.1.1.1. Analiza ratelor de structura
Pentru aprecierea corecta a situatiei financiare a īntreprinderii se utilizeaza metoda ratelor de structura patrimoniala care se stabilesc ca raport īntre un post din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport īntre diferite componente de activ sau pasiv. Prin urmare se delimiteaza 2 categorii de rate:
A. Ratele de structura ale activului
B. Ratele de structura ale pasivului
A. Analiza evolutiei si structurii mijloacelor economice din patrimoniul īntreprinderii se realizeaza cu ajutorul ratelor de structura ale activului. Punerea īn evidenta a structurii mijloacelor economice se realizeaza prin raportarea fiecarui post de activ la totalul activului. Punerea īn evidenta a structurii mijloacelor economice se realizeaza prin raportarea fiecarui post de activ la totalul activului. Aceasta modalitate furnizeaza informatii ce pot fi relevante atunci cānd se fac comparatii īn dinamica la nivelul aceleiasi īntreprinderi pe mai multi ani sau cānd se fac comparatii īntre īntreprinderi din aceeasi ramura de activitate.
Aceste rate sunt:
a) Rata activelor imobilizate (Ri) - calculata ca raport īntre activele imobilizate si totalul activului si care reprezinta ponderea elementelor patrimoniale ce servesc īntreprinderea permanent.
Cu alte cuvinte Ri masoara gradul de investire al capitalului īn īntreprindere. Continutul diferit al componentelor activelor imobilizate justifica utilizarea unor rate complementare precum:
a1) Rata imobilizarilor corporale (Ric) - care reflecta ponderea capitalurilor fixe īn cadrul patrimoniului īntreprinderii. Aceasta rata atinge marimile cele mai ridicate īn cazul īntreprinderilor ce folosesc o infrastructura importanta sau echipamente costisitoare (productia si distributia de energie, transporturile feroviare, maritime si aeriene, industria grea), īn activitati ce presupun importante investitii mobiliare (industria hoteliera).
Ric masoara capacitatea īntreprinderii de a rezista īn cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea brusca a tehnicii sau a cerintelor pietei.
Politica de amortizare adoptata influenteaza marimea ratei pentru ca se opereaza cu valori nete.
a2) Rata imobilizarilor financiare (RIF)- reflecta ponderea imobilizarilor financiare īn activul total al īntreprinderii.
R īnregistreaza valori foarte mari īn cazul holdingurilor al caror obiect de activitate consta īn gestionarea unui portofoliu de participatii si valori mici pentru īntreprindere putin axate pe investitii financiare.
b) Rata activelor circulante (RAC) - reflecta ponderea activelor circulante īn totalul mijloacelor economice.
Ratele complementare sunt:
b1) Rata stocurilor ((RS) care exprima marimea stocurilor īn totalul activelor īntreprinderii, aceasta fiind īn functie de natura activitatii.
Durata operatiilor de aprovizionare si desfacere si durata ciclului de productie sunt elemente ce influenteaza marimea acestei rate. Ia valori foarte ridicate la firmele cu ciclu foarte lung de fabricatie, la firmele ce se ocupa cu distributia bunurilor materiale. Ia valori scazute la īntreprinderile din domeniul serviciilor.
b2) Rata creantelor (Rc) - reflecta importanta creantelor īntreprinderii īn activul total al īntreprinderii.
Aceasta rata reflecta politica īntreprinderii īn legatura cu termenul de plata acordat clientilor si este influentata de practicile locale sau din sectorul de activitate al īntreprinderii.
Este determinata de natura clientelei, rata fiind īn general mica pentru īntreprinderile avānd drept clientela particulari si mai ridicata īn cazul īn care clientela este reprezentata de īntreprinderi si institutii. Ia valori foarte scazute sau nule īn comertul cu amanuntul si īn cazul prestarilor de servicii catre populatie. Ia valori ridicate īn īntreprinderi industriale.
b3) Rata disponibilitatilor (RD) - reflecta ponderea disponibilitatilor īn patrimoniul firmei.
B. Īn ceea ce priveste ratele de structura ale pasivului, analiza acestora urmareste caracterizarea surselor de formare a mijloacelor economice si evolutia īn timp a acestora. Ratele referitoare la structura pasivului reflecta componenta resurselor de care dispune īntreprinderea. Ele explica politica de finantare care consta īn resursele de care poate beneficia īntreprinderea īn cele mai avantajoase conditii de cost si de durata. Permit aprecierea autonomiei financiare, respectiv repartitia īntre resursele proprii si datoriile īntreprinderii.
Principalele rate sunt:
a) Rata stabilitatii financiare (RSF) - care exprima contributia surselor aflate la dispozitia īntreprinderii pe o perioada mai mare de 1 an la acoperirea mijloacelor economice ale īntreprinderii.
b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) - reflecta contributia surselor proprii la finantarea mijloacelor economice ale īntreprinderii.
Aceasta rata difera īn functie de politica financiara a īntreprinderii, de eficienta activitatii sale materializata prin profitul obtinut. Este una indicata care exprima autonomia financiara a īntreprinderii apreciind ansamblul finantarii sale.
Aceasta rata este considerata satisfacatoare īn ceea ce priveste echilibrul financiar daca este mai mare sau egala cu 1/3.
Repartitia surselor de finantare si a altor elemente de pasiv īntre fonduri proprii si datorii de origine diversa constituie una dintre caracteristicile care exprima cel mai bine autonomia financiara a īntreprinderii.
Astfel se poate calcula rata autonomiei financiare la termen dupa relatiile:
Aceasta rata exprima ponderea fondurilor proprii īn ansamblul resurselor cu durata mai mare de 1 an.
Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie sa reprezinte cel putin jumatate din cel permanent.
Aceasta rata exprima gradul de independenta financiara a īntreprinderii, asigurata atunci cānd capitalul propriu este egal sau mai mare decāt obligatiile la termen.
RAFT2 ≥ 1
c) Rata datoriilor pe termen scurt - care reflecta partea mijloacelor economice finantata pe seama datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an.
d) Rata de īndatorare globala (RĪG) - care reflecta ponderea resurselor externe īn totalul surselor de finantare ale īntreprinderii.
Cu cāt RĪG < 1 cu atāt autonomia financiara a īntreprinderii este mai ridicata si scade gradul de īndatorare. Pentru evidentierea politicii financiare a īntreprinderii de determina gradul de īndatorare la termen astfel:
Ultima modalitate de calcul este mai semnificativa deoarece arata influenta īndatorarii asupra rentabilitatii capitalurilor proprii ("Efectul de levier" sau "Efectul de pārghie").
Cu cāt este mai mica decāt 1 atāt reflecta un grad mai mare de īndatorare.
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. structura si evolutia mijloacelor economice si a surselor de finantare se prezinta īn tabelul 4.2.
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
|
INDICATORI |
||||||
|
|
Rata Activelor Imobilizate |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Imobilizarilor Corporale |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Imobilizarilor Financiare |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Activelor Circulante |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Stocurilor |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Creantelor |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Disponibilitatilor |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Stabilitatii Financiare |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Autonomiei Financiare Globale |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Autonomiei Financiare la Termen |
|
|
|
|
|
|
|
Rata Datoriilor pe Termen Scurt |
|
|
|
|
|
|
|
Rata de Īndatorare Globala |
|
|
|
|
|
Īn urma situatiei obtinute se constata:
Rata activelor imobilizate a scazut cu -3,83%, iar rata imobilizarilor corporale cu -3,96%, situatie favorabila pentru īntreprindere, deoarece exprima o crestere flexibilitatii acesteia, a capacitatii de a se adapta la eventualele schimbari conjuncturale ale mediului economic. Scaderea acestei rate s-a datorat īn primul rānd datorita trecerii īn conservare a unor utilaje cu un īnalt grad de utilizare si de uzura fizica si morala, deoarece s-a considerat o operatie oportuna pentru cresterea calitatii constructiilor.
Rata imobilizarilor financiare a scazut cu -0,13% ceea ce reprezinta o diminuare a investitiilor financiare efectuate. Relatiile financiare pe care societatea le-a stabilit cu alte firme au slabit īn intensitate cu ocazia operatiilor de crestere externa indiferent de forma de realizare: participatii, īmprumuturi acordate altor societati.
Rata activelor circulante a crescut cu +3,83% ceea ce arata cresterea ponderii activelor circulante īn totalul mijloacelor economice, situatie pozitiva.
Rata stocurilor a scazut cu -1,34%, situatie justificata de accelerarea vitezei de rotatie a acestora ca urmare a impulsionarii lucrarilor executate ceea ce a determinat un consum ridicat de materii prime, materiale, dar si o iesire de stocuri sub forma agregatelor si betoanelor livrate catre alte societati interesate.
Rata creantelor a crescut cu +5,3%, situatie pozitiva pentru īntreprindere. Sporirea ratei are loc ca urmare a cresterii duratei de decontare acordata clientilor, precum si ca urmare a avansurilor si aconturilor acordate unor salariati care s-au deplasat īn interes de serviciu pentru transport, cazare si diurna īn alte localitati. 131f59b
Rata disponibilitatilor a scazut cu -0,14% ceea ce arata o sporire a platilor īn raport cu īncasarile facute, dar nu e semnul unui dezechilibru, deoarece au fost utilizate eficient, fiind resurse productive.
Rata stabilitatii financiare a scazut cu -4,67% ceea ce semnifica o diminuare a contributiei resurselor permanente ale īntreprinderii la acoperirea mijloacelor economice. Aceasta rata este egala cu rata autonomiei financiare globale, ceea ce reflecta scaderea ponderii surselor proprii la finantarea mijloacelor economice. Situatia este mai putin favorabila īntreprinderii mai ales ca se constata o crestere a datoriilor īn ansamblul pasivului.
Rata autonomiei financiare la termen este de 100% ceea ce sugereaza independenta deplina a īntreprinderii. Activitatea desfasurata este eficienta si este materializata prin profitul obtinut astfel īncāt nu este necesar sa apeleze la datorii pe termen mediu si lung. Deci, ea poate sa-si finanteze activul imobilizat doar din capitalurile proprii, iar īn caz de dezechilibru financiar sau a cumpararii unor active imobilizate de valori mari se poate recurge la credite pe termen lung īn conditii mai avantajoase fata de societatile care beneficiaza deja de credite. Valoarea aceste rate arata singura resursa de finantare reala aflata la dispozitia īntreprinderii si semnifica o deplina autonomie financiara.
Rata datoriilor pe termen scurt creste cu +4,67% situatie care conduce la un usor dezechilibru financiar, desi ponderea datoriilor pe termen scurt īn ansamblul pasivului este destul de redusa.
Rata īndatorarii globale creste cu +4,67% īn special datorita unor datorii pe termen scurt restante si cresterii dividendelor platite. Absenta datoriilor pe termen lung diminueaza gradul de īndatorare.
Rata activelor imobilizate a scazut cu -23,74%, iar rata imobilizarilor corporale cu -25,78% ca urmare a vānzarilor dar si ca urmare a scoaterii din functiune a unor utilaje.
Rata imobilizarilor financiare a crescut cu +2,03% ceea ce semnifica o sporire a investitiilor financiare efectuate catre alte societati.
Rata activelor circulante a crescut cu +23,74% si arata cresterea ponderii activelor realizabile si a celor disponibile īn totalul activului ceea ce este favorabil pentru īntreprindere.
Rata stocurilor a crescut cu +8,31% ca urmare a īncetinirii vitezei de rotatie a stocurilor datorita īncetinirii ritmului de executare a unor lucrari.
Rata creantelor a crescut cu +1,53%, situatie favorabila pentru īntreprindere datorita sporirii relatiilor comerciale.
Rata disponibilitatilor a crescut cu +19,31% situatie pozitiva. Ponderea acestora a crescut ca urmare a unor īncasari rezultate din cresterea preturilor de vānzare si a tarifelor practicate, superioare platilor.
Rata stabilitatii financiare si rata autonomiei financiare globale au scazut cu -15,8%, situatie nefavorabila pentru īntreprindere.
Rata autonomiei financiare la termen este de 100%, situatie foarte buna si arata independenta deplina a īntreprinderii.
Rata datoriilor pe termen scurt si rata īndatorarii globale au crescut cu +15,8%, situatie nefavorabila pentru īntreprindere, deoarece datoriile dobāndesc un rol tot mai important īn finantarea mijloacelor economice īn virtutea dorintei īntreprinderii ca valoarea acestora sa fie cāt mai mica.
De aceea se impun masuri de reducere a datoriilor prin plata la timp a acestora catre stat, catre furnizori, catre salariati.
4.1.2. Analiza corelatiei dintre fondul de rulment patrimonial, necesarul de
fond de rulment si trezoreria neta
Analiza corelatiei dintre fondul de rulment patrimonial, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta este foarte importanta, deoarece pune pe primul plan problema finantarii necesarului de fond de rulment al unei īntreprinderi.
Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare care conduce la constituirea mijloacelor de finantare. Confruntarea acestor nevoi si a acestor mijloace de finantare face sa se degaje nevoia de finantare inclusa īn ciclul de exploatare sau necesarul de fond de rulment.
Nevoile de finantare determinate de ciclul de exploatare reprezinta fonduri avansate de īntreprindere pentru a-si constitui stocuri de materii prime, materiale consumabile, productie īn curs de executie, produse finite, precum si pentru acordarea termenelor de plata clientilor pentru livrarile de produse, executarea de lucrari si prestari de servicii. Pentru aceasta īntreprinderea efectueaza o avansare de fonduri care reprezinta un consum de lichiditati. 131f59b Īn situatia īn care acorda termene de plata clientilor sai īntreprinderea acumuleaza creante, care reprezinta un venit viitor deoarece ele nu se transforma īn lichiditati la termenul de plata convenit. Īntreprinderea se confrunta īn aceasta situatie cu o nevoie de finantare.
O sursa suplimentara de finantare o reprezinta sumele īncasate de la clienti īnainte de efectuarea livrarilor de bunuri, executarii de lucrari si prestari de servicii īn numele acestora.
Ca urmare a activitatii de exploatare desfasurate īntreprinderea obtine mijloace de finantare de fiecare data cānd obtine de la furnizorii sai termene de plata care reprezinta angajamente pentru īntreprindere. Deoarece aceste plati nu au loc imediat lichiditatile aflate la dispozitia īntreprinderii reprezinta surse de fonduri sau mijloace de finantare. Resursele obtinute de fiecare data cānd beneficiaza de un termen de plata pentru cumpararile de bunuri sau prestarile de servicii reprezinta posibilitati suplimentare de finantare. Are loc o diminuare a necesarului de fond de rulment mai ales īn situatia īn care marimea lor se reīnnoieste permanent.
Necesarul de fond de rulment pe baza datelor din bilantul patrimonial se calculeaza dupa relatia:
NFR = STOCURI + CREANŢE - OBLIGAŢII PE TERMEN SCURT
Īn analiza necesarului de fond de rulment se pot īntālni urmatoarele situatii:
a) daca NFR>0, atunci īntreprinderea se confrunta cu un surplus de nevoi temporare īn raport cu resursele existente, situatie justificata daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.
b) daca NFR<0, atunci īntreprinderea are un surplus de surse de finantare īn raport cu necesitatile de capitaluri circulante si poate fi apreciata ca o situatie favorabila daca viteza de rotatie a activelor circulante a crescut si daca s-au contractat datorii cu scadenta mai īndepartata.
Necesarul de fond de rulment reprezinta activele circulante care trebuie finantate din fondul de rulment. Daca fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment, atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma trezoreriei nete care īmbraca forma disponibilitatilor banesti īn conturile bancare si īn casa.
Pentru asigurarea echilibrului financiar fondul de rulment trebuie sa fie mentinut la nivelul mediei fluctuatiilor necesarului de fond de rulment, aceasta fiind marimea minima necesara a fondului de rulment. Fondul de rulment optim este acela care mentine echilibrul financiar al īntreprinderii la cel mai scazut cost al procurarii capitalurilor.
Daca necesarul de fond de rulment este asimilat activitatii de exploatare, trezoreria neta este legata de activitatea financiara pe termen scurt. Īntreprinderea solicita de la banci si alte investitii financiare, resurse pentru finantare pe termen scurt, iar cānd are surplus de lichiditati poate efectua plasamente financiare utilizānd resursele de trezorerie.
Trezoreria neta se stabileste dupa urmatoarea relatie:
TN = FRR - NFR
Trezoreria neta permite sa se aprecieze daca activitatea desfasurata este echilibrata si eficienta atāt pe termen lung, cāt si pe termen scurt.
Daca TN>0, īnseamna ca exercitiul financiar s-a īncheiat cu un excedent de lichiditati reprezentat de profitul net al īntreprinderii.
Daca TN<0, īnseamna ca exercitiul financiar s-a īncheiat cu un dezechilibru financiar. Deficitul de trezorerie poate fi acoperit prin contractarea de credite īn conditii avantajoase de dobānda, prin negocierea mai multor surse de capital.
Decalajele dintre īncasarile creantelor si platile datoriilor scadente influenteaza trezoreria neta. Īn acest caz o īntreprindere rentabila nu are neaparat o trezorerie pozitiva, aceasta depinzānd de variatiile necesitatilor de finantare si variatiile termenelor de scadenta a īncasarilor si platilor.
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. evolutia trezoreriei nete se prezinta īn tabelul 4.3.
Tabelul nr. 4.3.
Evolutia trezoreriei nete
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
||
|
INDICATORI |
|
|
|
|
||||
|
|
FRR |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Creante |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obligatii pe termen scurt |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NFR (5=2+3-4) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TN (6=1-5) |
|
|
|
|
|
|
|
Īn perioada 1996-1997:
Se constata o crestere a trezoreriei nete cu +11.156 mii lei, respectiv cu +6,58% situatie pozitiva pentru īntreprindere. Aceasta īnseamna ca lichiditatile īntreprinderii au crescut si-i permit rambursarea unei parti a datoriilor pe termen scurt. Īntreprinderea a constituit plasamente lichide fata de partenerii sai financiari īn absenta resurselor pe termen scurt de la partenerii financiari ceea ce are semnificatia unei reale autonomii financiare.
Desi fondul de rulment a scazut cu -16.769 mii lei, respectiv cu -7,43% se poate observa ca necesarul de fond de rulment a scazut mult mai mult cu -27.925 mii lei, respectiv cu +49,38% ceea ce arata ca īntreprinderea are un surplus de surse de finantare īn raport cu necesitatile de capitaluri circulante si e o situatie favorabila mai ales ca viteza de rotatie a activelor circulante a crescut care a condus la obtinerea unei trezorerii pozitive.
Aceasta situatie este buna īn ceea ce priveste solvabilitatea, deoarece īntreprinderea beneficiaza de perspective favorabile īn ceea ce priveste capacitatea de rambursare a datoriilor.
Īn perioada 1996-1997:
Are loc o crestere a trezoreriei nete cu +948.596 mii lei, respectiv cu 525,51%. Aceasta situatie se datoreaza cresterii fondului de rulment cu +575.910 mii lei, respectiv cu +275,36% si scaderii necesarului de fond de rulment cu -372.686 mii lei, ceea ce a determinat un surplus de lichiditati. 131f59b Acest surplus reprezinta o crestere a activului real, respectiv o crestere a averii proprietarilor pe care īntreprinderea īl utilizeaza pentru finantarea activitatii sale, pentru plata dividendelor si mai ales pentru achitarea obligatiilor curente fara a fi necesara contractarea de credite.
4.1.3. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Activele circulante au cel mai mare grad de mobilitate dintre elementele patrimoniale ale īntreprinderii.
Eficienta folosirii activelor circulante se analizeaza cu ajutorul indicatorului viteza de rotatie a activelor circulante care se poate exprima ca:
a) Numar de rotatii:
b) Durata medie a unei rotatii:
Analiza factoriala a vitezei de rotatie se realizeaza dupa modelul b).
Sistemul de factori care actioneaza asupra vitezei de rotatie este:
unde,
CA = cifra de afaceri
Deoarece CA este evaluata īn preturile de vānzare fara TVA, stocurile si creantele vor fi evaluate īn preturi exclusiv TVA.
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. evolutia vitezei de rotatie a activelor circulante se prezinta īn tabelul 4.4.
Tabelul nr. 4.4.
Evolutia vitezei de rotatie a AC
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
||
|
INDICATORI |
|
|
|
|
||||
|
|
CA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
AC din care: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
-stocuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
-creante |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VR a AC īn zile |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VR a stocurilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VR a creantelor |
|
|
|
|
|
|
|
Influenta stocurilor asupra vitezei de rotatie a activelor circulante se prezinta astfel:
Analiza factoriala a VR a AC pe 1996-1997
1. Modificarea VR a AC
∆VR = VR97 - VR96 = 159,62 - 63,94 = +95,68 zile
1.1. Influentele modificarii CA asupra VR a AC
1.2. Influenta modificarii AC asupra VR a AC
1.2.1. Influenta modificarii ST asupra VR a AC
1.2.2. Influenta modificarii CR asupra VR a AC
Se constata o reducere a vitezei de rotatie, respectiv cresterea duratei unei rotatii cu 95,58 zile. Scaderea CA cu -36,54% īnsotita de cresterea AC cu +58,43% a determinat reducerea vitezei de rotatie a AC, respectiv cresterea duratei medii a unei rotatii cu 36,81 zile.
Soldul mediu al AC a crescut cu +58,43% si a determinat īncetinirea vitezei de rotatie a AC cu 58,87 zile.
Aprofundānd influenta factorilor se constata ca reducerea ST cu +27,28% a determinat cresterea vitezei de rotatie cu 11,72 zile ceea ce semnifica accelerarea ritmului de fabricatie. Cresterea CR cu +122,54% a determinat cresterea duratei medii de rotatie a AC cu 70,63%, situatie justificata datorita cresterii vānzarilor care au ca efect sporirea soldului creantelor normale, cāt si datorita incapacitatii de plata a clientilor care fac sa creasca ponderea creantelor neachitate la termen, blocajul financiar.
Ca urmare a īncetinirii VR a AC are loc o imobilizare de capital circulant:
Analiza factoriala a VR a AC pe 1997-1998
1. Modificarea VR a AC
∆VR = VR98 - VR97 = 101,56 - 159,62 = -58,06 zile
1.1. Influenta modificarii CA asupra VR a AC
1.2. Influenta modificarii AC asupra VR a AC
1.2.1. Influenta modificarii ST asupra VR a AC
1.2.2. Influenta modificarii CR asupra VR a AC
Se constata o crestere a vitezei de rotatie a AC cu 58,06 zile situatie favorabila pentru īntreprindere. Cresterea CA cu +262,70% a determinat accelerarea VR cu 115,62 zile, dar cresterea cu +130,78% a AC a determinat cresterea duratei medii a unei rotatii cu 57,56 zile.
Aprofundānd influenta factorilor se constata ca sporirea stocurilor cu +457,42% a determinat īncetinirea VR cu 39,54 iar sporirea cu 50,95% a creantelor a determinat diminuarea VR cu 18,02 zile.
Ca urmare a cresterii VR a AC are loc o eliberare de capital circulant care se calculeaza dupa formula:
Aceasta situatie este favorabila pentru īntreprindere deoarece determina cresterea rezultatului financiar, a rezultatului curent, a profitului brut, a profitului net.
Din cele constatate se remarca o crestere a VR a AC daca exista corelatia:
Accelerarea VR a AC poate fi realizata īn cele trei faze ale ciclului de exploatare:
Faza aprovizionarii are un rol foarte important īn desfasurarea ritmica a productiei si de aceea trebuie eliminate perioadele de inactivitate din cauza insuficientei aprovizionarii. Alimentarea la timp impune existenta unui stoc permanent de materii prime si materiale ceea ce reprezinta o premisa pentru cresterea productiei si a productivitatii muncii, reducerea costurilor si accelerarea vitezei de rotatie. Folosirea eficienta a activelor circulante necesita īnlaturarea supra si subdimensionarii stocurilor, respectarea programelor de aprovizionare, reducerea consumurilor specifice si a pierderilor din timpul transportului, manipularii si depozitarii, ridicarea nivelului de calificare a personalului de la magazii si depozite.
Īn stadiul productiei, principalele cai de accelerare a vitezei de rotatie a AC sunt: reducerea duratei ciclului de productie si diminuarea consumurilor specifice de materii prime si materiale prin:
-reproiectarea si modernizarea produselor existente, asimilarea de noi produse cu consumuri mai reduse;
-cresterea gradului de mecanizare si automatizare si folosirea unor metode moderne de organizare a productiei;
-aprovizionarea rationala la locul de munca.
Īn stadiul vānzarii caile de accelerare a vitezei de rotatie a AC sunt: cresterea ritmului vānzarilor, ceea ce determina reducerea stocurilor si accelerarea ritmului de decontare a produselor livrate.
4.1.4. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor
4.1.4.1. Analiza ratelor de structura
Orice īntreprindere este supusa unor riscuri financiare, dar cel mai important este riscul de faliment generat de insolvabilitate si de aceea mentinerea solvabilitatii asigura supravietuirea īntreprinderii.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea īntreprinderii de a-si onora obligatiile sale de plata pe o anumita perioada de timp si de a-si asigura astfel echilibrul financiar.
Starea de insolvabilitate poate avea repercusiuni asupra modului de functionare al īntreprinderii cum ar fi: pierderea unei parti a patrimoniului de catre debitorul falimentar, lichidarea si disparitia īntreprinderii.
Capacitatea de plata este reprezentata de solvabilitatea imediata si reprezinta mijloacele banesti disponibile la un moment dat sau pe o perioada scurta de timp, de regula pāna la 30 zile pentru achitarea datoriilor exigibile pe aceeasi perioada.
Solvabilitatea, respectiv capacitatea de plata sunt elemente ale lichiditatii prin care se evidentiaza proprietatea pe care o are partea materiala a capitalului de a se transforma īn bani.
Datorita interdependentei dintre lichiditate si solvabilitate pentru diagnosticarea activitatii īntreprinderii se utilizeaza urmatoarele rate:
a) Rata lichiditatii (solvabilitatii) generale (RSG) - evidentiaza gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt de catre activele circulante.
RSG se poate īncadra īntre urmatoarele valori:
RSG >1,8 situatie buna si indica existenta unor active circulante mai mari decāt datoriile pe termen scurt, ceea ce īnseamna ca o parte a capitalului permanent este utilizat pentru finantarea activitatii de exploatare;
1,2 < RSG <1,8 situatie satisfacatoare;
RSG <1,2 situatie nesatisfacatoare, dar nu prezinta pericol daca gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare decāt cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Aceasta īnseamna ca stocurile se reduc treptat pentru achitarea datoriilor pe termen scurt fara a stānjeni continuitatea productiei, iar datoriile se reīnnoiesc constant.
Rata solvabilitatii generale este cunoscuta sub numele de rata a fondului de rulment (RFR) si arata modul īn care capitalul permanent permite finantarea imobilizarilor si o parte a activelor circulante.
Aceasta rata ia valori diferite īn functie de natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, viteza de rotatie, durata ciclului de fabricatie.
b) Rata lichiditatii (solvabilitatii) reduse (RSR) - arata īn ce proportie datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor realizabile (creante) si acelor disponibile (disponibilitati).
Aceasta rata depinde de numarul de clienti, ponderea lor īn totalul creantelor, de disponibilitatile existente īn casa si īn conturile bancare. Stocurile sunt excluse deoarece sunt cele mai incerte din punct de vedere al lichidarii si al valorii lor si de aceea ele trebuie lichidate prin valorificarea imediata prin contracte directe cu beneficiarii.
RSR poate lua urmatoarele valori:
RSR > 1 1 situatie buna;
0,65 < RSR <1 situatie satisfacatoare;
RSR < 0,65 situatie nesatisfacatoare.
c) Rata solvabilitatii (lichiditatii) imediate (RSI) - reflecta īn proportie disponibilitatile participa la acoperirea datoriilor curente.
Daca RSI >0,3 situatie buna
d) Rata solvabilitatii patrimoniale (RSP) - reflecta gradul īn care īntreprinderea poate face fata obligatiilor de plata, īn special din surse proprii.
RSP poate lua urmatoarele valori:
RSP >50% situatie buna;
30% < RSP <50% situatie satisfacatoare;
RSP <30% situatie nesatisfacatoare.
e) Rata solvabilitatii globale (RSGB) - masoara securitatea de care se bucura creditorii pe termen scurt si lung, precum si marja de creditare a īntreprinderii.
RSGB poate lua urmatoarele valori:
RSGB >1,5 situatie buna deoarece īntreprinderea īsi poate achita obligatiile;
RSGB <1,5 situatie nesatisfacatoare si evidentiaza riscul de insolvabilitate pe care l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozitia īntreprinderii.
Tot pentru caracterizarea solvabilitatii se foloseste si termenul de trezorerie si se calculeaza urmatorii indicatori:
f) Trezoreria neta
Nivelul normal este considerat īntre 0,2 si 0,3
h) Trezoreria
previzionala
Nivelul normal este considerat atunci cānd este mai mare sau egal cu 1.
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. solvabilitatea se caracterizeaza pe baza ratelor din tabelul 4.5.
Tabelul nr. 4.5.
Ratele de solvabilitate
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
||
|
INDICATORI |
|
|
|
|
||||
|
|
Rata solvabilitatii generale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata fondului de rulment |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata solvabilitatii imediate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata solvabilitatii reduse |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata solvabilitatii patrimoniale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata solvabilitatii globale |
|
|
|
|
|
|
|
Analizānd situatia obtinuta se constata:
Īn perioada 1996-1997
Rata solvabilitatii generale a scazut cu -0,26%, respectiv cu -16,57%, situatie nesatisfacatoare pentru īntreprindere, dar nu conduce la un dezechilibru, deoarece activele circulante permit īnca acoperirea datoriilor pe termen scurt. Acest punct de vedere este cu atāt mai sustinut cu cāt gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare decāt gradul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Se constata o reducere a stocurilor ceea ce permite achitarea datoriilor pe termen scurt fara a stānjeni continuitatea productiei iar datoriile se reīnnoiesc īn mod constant.
Rata fondului de rulment a scazut cu -0,01%, respectiv cu -0,95% ceea ce semnifica o scadere a contributiei capitalului permanent la finantarea activelor imobilizate.
Rata solvabilitatii imediate a scazut cu -0,19%, respectiv cu -39,59%, ceea ce īnseamna ca disponibilitatile īntreprinderii nu fac fata obligatiilor pe termen scurt, dar echilibrul financiar a fost afectat deoarece valorile de plasament, creantele, stocurile nu au avut o lichiditate īn concordanta cu exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt.
Rata solvabilitatii reduse a crescut cu +0,03%, respectiv cu +2,77%, situatie pozitiva, deoarece sumele aflate īn casa, precum si cele rezultate din īncasarea la timp a creantelor sunt suficiente pentru plata la timp a obligatiilor curente.
Rata solvabilitatii patrimoniale este de 100%, situatie deosebit de buna deoarece tot ceea ce poseda are acoperire īn resursele sale proprii, fara sa apeleze la īmprumuturi.
Rata solvabilitatii globale a scazut cu -4,73%, respectiv cu -37,22%, ceea ce semnifica faptul ca activele īntreprinderii garanteaza īntr-o maniera mai redusa plata datoriilor. Cu toate acestea valorile īnregistrate de aceasta rata sunt destul de mari si nu se pune problema de insolvabilitate.
Īn perioada 1997-1998
Rata solvabilitatii generale a crescut cu +0,11%, respectiv cu +8,39%, situatie favorabila ce īnseamna ca activele circulante acopera datoriile pe termen scurt.
Rata fondului de rulment a crescut cu +0,15%, respectiv cu +14,28% ceea ce arata o resursele aflate la dispozitia īntreprinderii permit finantarea activelor imobilizate īntr-o maniera mai extinsa.
Rata solvabilitatii imediate a crescut cu +0,33%, respectiv cu +13,79%, situatie favorabila pentru īntreprindere. Aceasta crestere se datoreaza disponibilitatilor suficiente pentru acoperirea datoriilor. Cresterea disponibilitatilor se datoreaza serviciilor prestate si lucrarilor executate, precum si vānzarilor efectuate la preturi de vānzare si tarife practicate care acopera costurile si permit obtinerea de profit, dar si datorita valorificarii activelor la valori cāt mai mari īn cadrul licitatiilor ce au avut loc.
Rata solvabilitatii reduse a scazut cu -0,08%, respectiv cu -7,2%, situatie nefavorabila datorita nevalorificarii stocurilor.
Rata solvabilitatii patrimoniale este de 100%, situatie foarte buna
Rata solvabilitatii globale a scazut cu -4,75%, respectiv cu -55,77%, situatie nesatisfacatoare, deoarece datoriile au crescut mai rapid decāt activele īntreprinderii.
4.1.4.2. Analiza ratelor de finantare
Echilibrul financiar al īntreprinderii trebuie īnteles ca un ansamblu de corelatii care se formeaza īn procesul de rotatie al capitalului.
Pentru analiza echilibrului financiar al īntreprinderii se utilizeaza urmatoarele rate de finantare:
a) Rata autonomiei financiare (RAF) reflecta ponderea surselor proprii īn cadrul surselor stabile ale īntreprinderii.
Aceasta rata masoara dependenta īntreprinderii fata de banci. Cu cāt valoarea ratei este mai apropiata de 100% cu atāt creste gradul de independenta al īntreprinderii.
b) Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment (RFS) - reflecta īn ce proportie stocurile sunt acoperite pe seama fondului de rulment.
Se apreciaza o acoperire normala daca fondul de rulment reprezinta aproximativ 2/3 din totalul stocurilor.
c) Rata de finantare a activelor circulante pe seama fondului de rulment (RFAC) - reflecta īn ce proportie activele circulante sunt acoperite pe seama fondului de rulment.
Marimea normala a acestei rate este de aproximativ 50%.
d) Rata de autofinantare a activelor (RAA) - exprima masura īn care capitalurile proprii acopera activele īntreprinderii.
e) Rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalurilor proprii (RFI) - exprima finantarea proprie a imobilizarilor, autonomia de care da dovada īntreprinderea īn finantarea investitiilor sale.
Daca valoarea acestei rate este mai mare sau egala cu 100 īnseamna ca activele imobilizate sunt finantate integral pe seama capitalurilor proprii. Daca valoarea ratei este mai mica decāt 100, atunci o parte din activele imobilizate sunt finantate pe seama datoriilor pe termen mediu si lung.
f) Rata de finantare a activelor imobilizate pe seama capitalului permanent (RFKpn) - semnifica gradul de finantare al activelor imobilizate pe seama surselor stabile.
Cu cāt valoarea acestei rate este mai mare decāt 100, cu atāt īntreprinderea ocupa o pozitie mai buna.
g) Rata datoriilor (RD) - reflecta partea din activul total care este finantata din datoriile īntreprinderii.
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. evolutia acestor rate se prezinta īn tabelul 4.6.
Tabelul nr. 4.6.
Ratele de finantare
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
||
|
INDICATORI |
|
|
|
|
||||
|
|
Rata autonomiei financiare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata de finantare a stocurilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata de finantare a activelor circulante |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata de autofinantare a activelor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata de finantare a imobiliz pe seama K. propriu |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata de finantare a imobiliz. pe seama K. perm. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rata datoriilor |
|
|
|
|
|
|
|
Īn perioada 1996-1997
Rata autonomiei financiare este de 100%, situatie foarte buna, deoarece arata independenta īntreprinderii fata de banci, capitalul propriu fiind egal cu capitalul permanent. Dispunānd de o reala autonomie financiara, aceasta reprezinta o garantie solida īn cazul contractarii de credite, iar din punctul de vedere al bancii se apreciaza oportunitatea acordarii de credite.
Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment a crescut cu +35,68%, respectiv cu +27,31% deoarece s-a avut īn vedere cresterea fondului de rulment si s-au diminuat stocurile ca urmare a politicii īntreprinderii de a nu crea stocuri prin introducerea materialelor īn lucrari sau prin vānzarea lor.
Rata de finantare a activelor circulante pe seama fondului de rulment a scazut cu
-3,19%, respectiv cu -35,3%. Desi are loc o reducere a fondului de rulment prin accelerarea vitezei de rotatie se reduc stocurile si cresc disponibilitatile ceea ce-i ofera īntreprinderii o situatie buna din punct de vedere al solvabilitatii.
Rata de autofinantare a activelor a scazut cu -4,67%, respectiv cu -5,07%, ceea ce arata o scadere a capacitatii de autofinantare.
Rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului propriu si rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului permanent au īnregistrat o scadere cu -0,73%, respectiv cu -0,69%, ceea ce arata o diminuare a finantarii investitiilor pe seama resurselor proprii, respectiv a celor permanente. Cu toate ca aceste resurse stabile permit finantarea integrala a mobilizarilor, la nivel de rata are loc o scadere deoarece capitalul īntreprinderii īnregistreaza o crestere mai lenta īn raport cu ritmul investitiilor.
Rata datoriilor a crescut cu +4,67%, respectiv cu +59,41%, situatie nefavorabila, deoarece se acorda o importanta sporita resurselor externe, īn raport cu cele proprii pentru finantarea activului. Cresterea ratei nu afecteaza echilibrul economic deoarece ponderea datoriilor este destul de mica. Trebuie luat īn considerare si faptul ca īntreprinderea nu are datorii mai vechi de 30 zile.
Īn perioada 1997-1998
Rata autonomiei financiare este 100% situatie foarte buna, fiind generata de aceleasi cauze ca si īn perioada 1996-1997.
Rata de finantare a stocurilor a scazut cu -54,59%, respectiv cu -32,67% datorita unor supradimensionari a stocurilor reprezentate de achizitionarile de materiale de zidarie si finisaje peste necesitati si īnainte de termen si a sistarii lucrarilor interne datorita unor contracte externe īncheiate de firma cu Israelul si Germania.
Rata de finantare a activelor circulante a crescut cu +4,62%, respectiv cu +18,06%, situatie favorabila pentru īntreprindere. Desi are loc o diminuare a vitezei de rotatie a stocurilor, disponibilitatile cresc datorita tarifelor practicate si a celor prevazute prin contractele īncheiate cu beneficiarii obtināndu-se un excedent de fon de rulment.
Rata de autofinantare a activelor a scazut cu -15,80%, respectiv cu -18,07%, datorita cresterii mai rapide a activului īn raport cu sursele proprii.
Rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului propriu si rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului permanent au crescut cu +15,45%, respectiv cu +14,69%, situatia pozitiva datorāndu-se cesionarii unor active.
Rata datoriilor a crescut cu +15,8%, respectiv cu +126,09% īn special datorita faptului ca īntreprinderea a pretins plati anticipat pentru livrarile de agregate, prestarile de servicii, pentru executarea lucrarilor. Echilibrul economic nu este afectat decāt īntr-o foarte mica masura, deoarece s-a constatat o preocupare pentru īncasarea productiei īn cel mai scurt timp ceea ce a determinat ca societatea sa nu apeleze la credite.
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI
FINANCIAR
Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului functional are īn vedere stabilirea corelatiilor īntre nevoile de finantare si resursele īntreprinderii astfel īncāt sa se asigure continuitatea activitatii, oferind o imagine mai clara a modului de functionare din punct de vedere economic.
4.2.1. Redactarea bilantului functional
īntocmirea bilantului functional are loc pentru evidentierea utilizarilor si resurselor corespunzatoare fiecarui ciclu de finantare: ciclu de investitii, de exploatare, de finantare.
Ciclul de investitii are īn vedere actiunile īntreprinse pentru achizitionarea activelor imobilizate. Acestui ciclu īi corespunde activul aciclic stabil.
Ciclul de exploatare cuprinde fluxurile de aprovizionare, productie si distributie atāt sub forma fizica, cāt si baneasca.
Ciclul de finantare cuprinde relatiile ce se stabilesc īntre īntreprindere si proprietarii de capital (actionarii si creditorii). El permite īntreprinderii sa faca fata decalajului dintre intrarile si iesirile de lichiditati generate de ciclul de exploatare. Acest ciclu corespunde ansamblului resurselor.
Īn elaborarea bilantului functional trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli:
a) Activele sunt luate īn considerare la valoarea lor bruta pentru a pune īn evidenta decizia initiala.
b) Activele imobilizate īnchiriate sub orice forma se include īn bilantul functional pentru ca servesc ciclului de exploatare. Resursele se corecteaza cu amortizarea aferenta, iar partea neamortizata se include la datorii financiare.
c) Conceptul de active fictive nu mai este operational:
Cheltuielile ce privesc exercitiile urmatoare sunt considerate active imobilizate, ele fiind asimilate unor investitii.
Cheltuielile efectuate īn avans sunt considerate active ciclice de exploatare sau īn afara exploatarii.
Efectele scontate neajunse la scadenta se include īn activ la creante, iar īn pasiv la credite pe termen scurt.
Primele de rambursare a obligatiunilor se scad din activ, iar īn pasiv din datoriile financiare.
Diferentele de conversie activ majoreaza creantele sau diminueaza obligatiile cu valoarea respectiva, iar diferentele de conversie pasiv se scad din pasiv, cu valoarea lor corectāndu-se posturile de unde provin.
d) Amortizarile si provizioanele calculate sunt considerate īn pasiv ca surse aciclice (stabile).
La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. bilantul functional este prezentat īn tabelul
4.2.2. Analiza corelatiei dintre FRNG, NFR si TN
Analiza functionala a echilibrului financiar are ca prim obiectiv stabilirea gradului de vulnerabilitate al īntreprinderii īn functie de modul de finantare. Modalitatea sea mai relevanta este aceea de comparare a fondului de rulment functional cu nevoia de fond de rulment.
Nevoia de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant, deoarece reflecta nevoile ciclice neacoperite financiar din resurse temporare si care se reīnnoiesc permanent īn cadrul ciclului de exploatare. Prin urmare reīnnoirea utilizarilor si a resurselor ciclice confera nevoii de fond de rulment caracterul unei nevoi de finantare permanenta, durabila, desi componentele sale apar ca elemente pe termen scurt īn bilant. Partea ramasa nefinantata trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu fondul de rulment functional, neīndeplinirea acestei conditii conducānd la realizarea unui dezechilibru functional care va afecta trezoreria.
Pentru realizarea echilibrului functional este necesar ca fondul de rulment sa acopere nevoile de finantare si nu este suficient sa fie pozitiv.
Partea resurselor aciclice (stabile) alocata pentru finantare activelor ciclice se numeste fond de rulment functional sau fond de rulment net global (FRNG).
FRNG poate fi calculat:
a) Pornind de la pasiv:
FRNG = RESURSE STABILE - ACTIVE STABILE
(RS) (AS)
FRNG =
b) Pornind de la activ:
FRNG = ACTIVE CICLICE - RESURSE CICLICE
(RS) (AS)
FRNG =
FRNF poate īnregistra fluctuatii ca urmare a modificarii resurselor stabile sau a activelor durabile. Prin urmare cresterea FRNG poate fi determinata de:
-sporirea resurselor stabile prin: cresterea capitalului social prin noi aporturi ale asociatilor; sporirea profitului net nerepartizat; obtinerea de subventii; sporirea provizioanelor; cresterea datoriilor financiare prin contractarea de noi credite precum si emisiunea de obligatiuni;
-reducerea activelor imobilizate prin: vānzarea de active; īncasarea de titluri; diminuarea unor active fara valoare.
Reducerea FRNG poate fi generata de:
-scaderea resurselor stabile prin: distribuirea de dividende; īnregistrarea unor pierderi; reintegrarea subventiilor pentru investitii; anularea provizioanelor; diminuarea amortizarii; rambursarea datoriilor care implica un cost reprezentat de dobānzile si comisioanele platite; reducerea sau anularea diferentelor de conversie pasiv;
-cresterea activelor imobilizate brute.
Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare, dar permit totodata constituirea mijloacelor de finantare. Din confruntarea nevoilor cu mijloacele de finantare se degaja nevoia de finantare a ciclului de exploatare sau nevoia de fond de rulment. Nevoile de finantare generate de ciclul de productie sau nevoile ciclice corespund alocarilor de fonduri pentru constituirea stocurilor si creantelor. Īn compensarea acestor necesitati de finantare, activitatea īntreprinderii furnizeaza resurse reīnnoibile pe masura derularii ciclului de exploatare, respectiv resurse ciclice sub forma īmprumuturilor primite de la banci si alte investitii financiare.
Nevoia de fond de rulment se calculeaza dupa relatia:
NFR = ACTIVE CICLICE - RESURSE CICLICE
O analiza aprofundata a NFR permite delimitarea lui pe 2 componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) si nevoia de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAF).
NFR = NFRE + NRFAE
NFRE reprezinta partea activelor ciclice de exploatare care nu este acoperita prin resurse ciclice si care trebuie finantata din resurse durabile ale īntreprinderii.
NFRE = ACTIVE CICLICE DIN EXPLOATARE - RES. CICLICE DIN EXPLOATARE
Elementele legate de exploatare corespund activelor si pasivelor puse īn miscare de operatiile de aprovizionare, productie, desfacere. Īn categoria activelor ciclice se cuprind: stocuri, creante aferente exploatarii, (inclusiv efectele scontate neajunse la scadenta, diferente de conversie activ, cheltuieli īnregistrate īn avans aferente exploatarii), avansuri facute de īntreprindere cu ocazia unor comenzi catre furnizori. Īn categoria resurselor ciclice se include: furnizorii, datorii contractate de īntreprindere fata de anumiti clienti care au acordat avansuri pentru comenzile lor īn curs, datorii fiscale si sociale legate de exploatare, venituri īnregistrate īn avans aferente exploatarii, diferente de conversie pasiv.
NFRAE reprezinta partea activelor utilizate īn afara ciclului de exploatare, care nu sunt finantate cu resurse ciclice, si care trebuie acoperite cu capitaluri permanente.
Elementele care nu sunt legate de exploatare corespund componentelor activului si pasivului care sunt influentate de activitatea curenta a īntreprinderii fara a face parte din ciclul de exploatare.
Īn categoria activelor ciclice din afara exploatarii se cuprind: creante īn afara exploatarii (debitorii diversi asupra carora īntreprinderea a dobāndit creante cu ocazia operatiunilor curente, altele decāt obiectul principal al activitatii, cum ar fi debitorii din capitalul subscris nevarsat), titluri de plasament, cheltuieli īnregistrate īn avans din afara exploatarii.
Resursele ciclice din afara exploatarii cuprind datorii fiscale si sociale din afara exploatarii cum ar fi datoriile fiscale legate de impozitul pe profit īn masura īn care ********* acestuia nu e legata de exploatare, datorii fata de furnizorii de echipamente care au acordat credit īntreprinderii pentru o investitie nelegata de exploatare.
Marimea NFR depinde de:
-natura sectorului de activitate si durata ciclului de exploatare (cu cāt ciclul de exploatare este mai lung cu atāt creste NFR);
-nivelul de activitate;
-structura expoatarii (ponderea consumurilor provenite de la terti īn CA);
-durata de rotatie a activelor si pasivelor;
-sezonalitatea activitatii;
-respectarea termenelor de plata;
-selectionarea corespunzatoare a clientilor si furnizorilor;
-organizarea si asigurarea gestiunii īntreprinderii.
Īn timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curenta si īn special de cea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operatiuni pe termen scurt realizate de īntreprindere.
Īntreprinderea solicita mijloace de finantare pe termen scurt de la banci si institutii financiare numite resurse de trezorerie sau trezoreria de pasiv (TP). Dar poate avea disponibilitati īn conturile bancare care-i pot permite sa efectueze plasamente financiare dānd o utilizare trezoreriei sale numita trezorerie de activ (TA).
Prin compararea trezoreriei de activ cu cea de pasiv se poate determina trezoreria neta care exprima pozitia īntreprinderii asupra operatiunilor sale financiare pe termen scurt:
TN = TA - TP
Trezoreria neta poate īnregistra fluctuatii si potr exista urmatoarele situatii:
a) Daca TN > 0 (TA>TP), atunci īntreprinderea constituie plasamente lichide fata de partenerii sai financiari pentru o suma care depaseste pe cea a resurselor pe termen scurt de la partenerii financiari. Īn aceasta situatie īntreprinderea poate sa-si ramburseze datoriile financiare pe termen scurt, ceea ce demonstreaza o reala autonomie financiara.
Daca TN < 0 (TA<TP), īntreprinderea este dependenta de resursele financiare pe termen scurt. Lichiditatile sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt.
Trezoreria neta se poate determina si pe baza relatiei:
TN = FRNG - NFR
Daca are loc cresterea capacitatii de productie sau o diversificare a activitatii prin cumpararea de participatii la alte societati, atunci FRNG<NFR. Pentru acoperirea deficitului de fond de rulment se apeleaza la credite pe termen scurt care implica un cost ridicat atāt īn ceea ce priveste rata ridicata a dobānzii, cāt si exigibilitatea ridicata a acestora.
Aceasta situatie de deficit de fond de rulment apare īn activitatile cu rentabilitate insuficienta.
Aceasta relatie īntre FRNG si NFR asigura cel mai bine realizarea obiectivelor financiare de rentabilitate si lichiditate, cresterea capacitatii de plata si asigurarea autonomiei financiare.
Evolutia trezoreriei nete la S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. poate fi urmarita īn tabelul 4.8.
Tabelul nr. 4.8.
Ratele de finantare
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
|
||
|
INDICATORI |
|
|
|
|
||||
|
|
FRNG |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NFRE |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NFRAE |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NFR (4=2+3) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TN (7=1-4=5-6) |
|
|
|
|
|
|
|
Īn perioada 1996-1997
Are loc o crestere a TN cu +11.156 mii lei, respectiv cu +6,58%. Aceasta īnseamna ca īntreprinderea dispune de o trezorerie īndestulatoare, data de abundenta lichiditatilor care-i permit rambursarea datoriilor.
Sporirea trezoreriei este determinata de cresterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensiva a imobilizarilor corporale si reducerea nevoii de fond de rulment cu -27.925 mii lei, respectiv cu -49,38%. Scaderea NFR se datoreaza īn special diminuarii NFRAE cu -48.264 mii lei, care are semnificatia nu a unei nevoi de finantare, ci a unei capacitati de finantare.
Desi are loc o crestere a NFRE cu +20.339 mii lei, respectiv cu +20,85% īn special datorita cresterii creantelor, care are semnificatia unui surplus de nevoi temporare īn raport cu resursele existente, situatia este justificata datorita politicii de investitii promovata de īntreprindere, care a condus la cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.
Fondul de rulment īnregistreaza o usoara scadere, dar NFR a scazut mai mult conducānd la o crestere a TN ceea ce garanteaza securitatea īntreprinderii si eliminarea riscului de nerambursare a datoriilor si chiar obtinerea unui surplus de lichiditati fara a face īmprumuturi.
Īn perioada 1997-1998
Are loc o crestere a TN cu +948.596 mii lei, respectiv cu +525,51% situatie foarte buna mai ales ca rezulta ca urmare a cresterii fondului de rulment cu +575.910 mii lei, respectiv cu +275,36%, ceea ce īnseamna ca īntreprinderea dispune de un volum al capitalului permanent care-I permite finantarea activelor imobilizate si a unei parti a activelor circulante si obtine lichiditati excedentare pe care le utilizeaza pentru acoperirea nevoilor de finantare.
Are loc o diminuare a NFR cu -372.686 mii lei, atāt datorita scaderii NFRE cu -4.532 mii lei, respectiv cu -3,7%, cāt si a scaderii NFRAE cu -368.334 mii lei, care are semnificatia unui surplus de resurse fata de nevoi.
Adoptarea acestei structuri de finantare a mijloacelor economice a permis realizarea obiectivelor īntreprinderii fara īmprumuturi si permitānd cresterea capacitatii de finantare a īntreprinderii.
4.2.3. Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finantare
Avāndu-se īn vedere ca bilantul contabil prezinta o viziune statica asupra situatiei financiare, iar contul de profit si pierdere prezinta īn dinamica activitatea īntreprinderii, pentru prezentarea īn dinamica a evolutiei situatiei financiare, teoria si practica contabila si financiara a elaborat tabloul de finantare.
Tabloul de finantare se regaseste sub mai multe forme, 2 dintre acestea fiind mai importante:
1. Tabloul de utilizari si resurse
2. Tabloul fluxurilor de trezorerie
1. Tabloul de utilizari si resurse prezinta situatia patrimoniala īntre bilantul de deschidere si bilantul de īnchidere a exercitiului financiar sub aspectul pastrarii echilibrului functional.
Īntocmirea tabloului de utilizari si resurse presupune efectuarea unei distinctii īntre fluxurile patrimoniale, financiare si monetare.
Fluxurile patrimoniale nu au obligatoriu o influenta asupra trezoreriei si pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
-Fluxuri patrimoniale care au o incidenta imediata asupra trezoreriei si se refera la cumpararile si vānzarile cu plata imediata, respectiv īncasarile imediate. Aceste fluxuri sunt fluxuri monetare si fac obiectul tabloului de trezorerie.
-Fluxuri patrimoniale care nu au o incidenta ulterioara asupra trezoreriei si se refera la cumparari si vānzari pe credit.
Aceste fluxuri sunt fluxuri financiare care include si fluxurile monetare si fac obiectul tabloului de utilizari si resurse.
-Fluxuri patrimoniale care nu au o incidenta nici imediata, nici ulterioara asupra trezoreriei si se refera la amortizari si provizioane.
Pentru īntocmirea unui tablou de utilizari si resurse trebuie sa se determine variatiile posturilor bilantiere īntre doua bilanturi succesive, care formeaza o balanta diferentiata sau balanta mutatiilor.
Analiza variatiilor din balanta diferentiata scoate īn evidenta 4 tipuri de modificari care pot fi interpretate din punct de vedere financiar astfel:
a) Cresteri de pasiv care corespund cresterii angajamentelor īntreprinderii. Aceste cresteri corespund unor intrari de fonduri care la nivelul tabloului de utilizari si resurse sunt asimilate resurselor;
b) Cresteri de activ care corespund achizitionarilor de bunuri si cresterilor de creante. Acestea sunt consumatoare de fonduri si sunt asimilate utilizarilor;
c) Diminuari de activ care corespund intrarilor de fonduri si sunt asimilate resurselor;
d) Diminuari de pasiv care corespund diminuarilor de angajamente (diminuari de datorii), care sunt generatoare de iesiri de fonduri si sunt asimilate utilizarilor.
Tabloul de finantare cuprinde 2 parti:
Prima parte stabileste modul de realizare a echilibrului structural īntre utilizarile si resursele bilantului functional, adica variatia fondului de rulment net global. Aceasta parte a totalului de finantare evidentiaza modul de finantare si politica de investitii promovata de īntreprindere.
ΔFRNG = ΔRESURSE STABILE - ΔUTILIZĂRI STABILE
Aceasta parte a totalului de finantare are urmatoarea structura:
UTILIZĂRI STABILE care includ:
- Dividendele distribuite īn cursul exercitiului care corespund dividendelor platite pe parcursul exercitiului, respectiv dividendele distribuite reprezentānd repartizari ale exercitiilor precedente;
- Achizitionarile de imobilizari care se refera la cresterile de imobilizari la valoarea bruta. Nu sunt luate īn calcul cresterile de imobilizari realizate prin reevaluari sau trecerile de la imobilizari īn curs la imobilizari īn folosinta;
- Reducerile de capitaluri proprii care se refera la rambursarile capitalului social catre asociati sau actionari si reducerea capitalului social prin rascumpararea si anularea propriilor actiuni;
- Rambursarile de datorii financiare se refera la rambursarile īmprumuturilor pe termen mediu si lung.
RESURSE STABILE care include:
- Capacitatea de autofinantare care reprezinta surplusul financiar degajat de activitatea rentabila a īntreprinderii;
- Cesiunile de imobilizari care cuprind pretul de cesiune al imobilizarilor corporale, necorporale si financiare precum si reducerile de imobilizari financiare prin stingerea creantelor imobilizate si a rambursarii īmprumuturilor acordate pe termen mediu si lung;
- Cresterile de capital propriu care genereaza un flux financiar (cresterile de capital social prin aportul īn bani sau natura a asociatilor sau actionarilor, subventii pentru investitii).
Nu se iau īn calcul cresterile capitalului social prin operatiuni interne (īncorporarea de rezerve, a diferentelor din reevaluare, īncorporarea primelor de capital, capitalizarea profitului) si prin conversia datoriilor īn capital social.
Cresterea capitalului social este luata īn calcul numai īn limita capitalului social subscris si varsat.
- Cresterile de datorii financiare care se refera la datoriile financiare pe termen mediu si lung contractate de īntreprindere īn cursul exercitiului. Nu sunt luate īn calcul creditele pe termen scurt (credite de trezorerie).
Partea a II-a a tabloului de utilizari si resurse evidentiaza variatia fondului de rulment net global, ca urmare a modificarii elementelor ce intra īn componenta activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt, variatia ce are profunde incidente asupra realizarii echilibrului financiar. Aceasta parte arata modul īn care fondul de rulment a fost utilizat pentru acoperirea necesitatilor de finantare asigurānd pe de o parte echilibrul functional īntre utilizari si resurse si echilibrul monetar īntre īncasari si plati evidentiat prin trezoreria neta.
∆FRNG = ∆ACTIVE CIRCULANTE - ∆DATORII PE TERMEN SCURT
Activele circulante includ si activele de trezorerie, iar datoriile pe termen scurt includ si pasivele de trezorerie.
2. Tabloul fluxurilor de trezorerie permite aprecierea gradului de independenta al īntreprinderii īn gestionarea lichiditatilor sale care are un impact hotarātor asupra "sanatatii" sale financiare.
Avantajul acestui tablou īn comparatie cu tabloul de utilizari si resurse este acela ca permite evidentierea influentelor pe care le au fenomenele de stocaj si a consecintelor generate de decalajele existente īntre īncasari si plati.
Tabloul fluxurilor de trezorerie arata modul īn care este utilizata trezoreria de care dispune īntreprinderea ca urmare a activitatii desfasurate dupa deducerea prelevarilor obligatorii, īn special pentru finantarea investitiilor.
Principalele componente ale acestui tablou sunt:
Excedentul de trezorerie global care se determina ca diferenta īntre excedentul brut global (EBG) si ∆NFR.
ETG = EBG - ∆NFR, unde
EBG = EBE
NOTĂ*: Nu se ia īn calcul pretul de cesiune al imobilizarilor. EBG se deosebeste de CAF prin aceea ca nu se iau īn calcul cheltuielile financiare si impozitul pe profit deoarece sunt considerate prelevari obligatorii.
Dupa cum se observa ETG nu este influentat de structura financiara, de impozitul pe profit, de politica de distribuire de dividende ceea ce pune īn evidenta capacitatea īntreprinderii de a obtine lichiditati fara sa fie influentata de politica financiara sau fiscala.
ETG depinde de nivelul de dezvoltare si rentabilitatea īntreprinderii, precum si de structura NFR. Trebuie sa fie suficient pentru a face fata scadentelor īn mod continuu, iar īntreprinderea sa-si autofinanteze investitiile interne si externe (īn active financiare).
Fluxul de trezorerie disponibil (FTD) exprima fluxurile de lichiditati ramase efectiv la dispozitia īntreprinderii dupa efectuarea cheltuielilor referitoare la dobānzi, impozit pe profit, dividende, si rambursarea īmprumuturilor financiare si care influenteaza deciziile de actiuni.
Daca FTD este negativ, atunci īntreprinderea este expusa riscului de a nu face fata prelevarilor obligatorii si frāneaza investitiile.
Daca FTD este pozitiv, īntreprinderea poate face fata prelevarilor obligatorii si poate autofinanta activitatea investitionala.
Aportul de resurse stabile reflecta sursele de finantare care pot proveni din aporturile asociatilor ca sursa interna sau din creditele de trezorerie ca sursa externa.
Variatia trezoreriei reflecta daca īntreprinderea a acumulat lichiditati sau si-a diminuat īndatorarea. Marimea acesteia depinde de rentabilitatea īntreprinderii, de costul resurselor externe, de riscul asumat pentru acoperirea nevoilor.
Īntocmirea acestui tablou porneste de la EBE si nu de la CAF deoarece aceasta are unele inconveniente:
-CAF este doar un surplus de lichiditati deoarece nu ia īn considerare decalajul de plata. Ea nu devine un flux disponibile de trezorerie decāt dupa īncasarea veniturilor si plata cheltuielilor. CAF nu e integral disponibila pentru finantarea īntreprinderii deoarece o parte a beneficiului e distribuita sub forma de dividende.
-CAF contine atāt elemente ce caracterizeaza activitatea de exploatare si care permit calculul EBE, cāt si elemente din afara exploatarii cu caracter variabil (impozite, cheltuieli financiare, elemente exceptionale). De aceea nu permite sa se aprecieze profitabilitatea sau rentabilitatea activitatii.
-CAF este influentata de politicile contabile si fiscale fiind determinata dupa impozitarea profitului.
CAF apare ca o sursa stabila care permite finantarea investitiilor, rambursarea īmprumuturilor financiare contractate si plata dividendelor reprezentānd o alocare definitiva de fonduri.
Pentru stabilirea corelatiei dintre CAF si EBE calculam CAF pornind de la EBE.
Tabelul nr. 4.9.
Calculul CAF pornind de la metoda deductiva
|
Nr. crt. |
ANI |
|
|
|
|
INDICATORI |
||||
|
|
Vānzari de marfuri |
|
|
|
|
|
Costul marfurilor vāndute |
|
|
|
|
|
MARJA COMERCIALĂ (3=1+2) |
|
|
|
|
|
Productia exercitiului |
|
|
|
|
|
Consumuri provenite de la terti |
|
|
|
|
|
VALOAREA ADĂUGATĂ (6=3+4-5) |
|
|
|
|
|
Subventii de exploatare |
|
|
|
|
|
Cheltuieli cu personalul |
|
|
|
|
|
Impozite, taxe si varsaminte |
|
|
|
|
|
EBE (10=6+7-8-9) |
|
|
|
|
|
+ Alte venituri din exploatare |
|
|
|
|
|
- Alte cheltuieli de exploatare |
|
|
|
|
|
+ Venituri financiare1) |
|
|
|
|
|
- Cheltuieli financiare 2) |
|
|
|
|
|
+ Venituri exceptionale 3) |
|
|
|
|
|
- Cheltuieli exceptionale 4) |
|
|
|
|
|
- Impozit pe profit |
|
|
|
|
|
CAF |
|
|
|
NOTĂ: 1) Fara venituri din provizioane
rezultatului net al exercitiului
4) Fara valoarea contabila a imobilizarilor cedate
Fara amortizari si provizioane calculate
La SC CONEX PRAHOVA SA tabloul de utilizari si resurse se prezinta īn tabelele 4.10. si 4.11.
Perioada 1996-1997
Tabelul nr. 4.10.
Tabloul de utilizari si resurse
|
Nr. crt. |
UTILIZĂRI |
Suma |
RESURSE |
Suma |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Distribuiri de dividende |
|
CAF |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Achizitionari de active imobilizate din care : |
|
Cesiuni de active imobilizate din care: |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Variatia surselor ciclice af. expl. din care: |
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Perioada 1997-1998 Tabelul nr. 4.11. Tabloul de utilizari si resurse
|
