ANALIZA EHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR FOND DE RULMENT, NECESAR DE FOND DE RULMENT, TREZORERIE NETA SI CAPACITATE DE AUTOFINANTARE

ANALIZA EHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR FOND DE RULMENT, NECESAR DE FOND DE RULMENT, TREZORERIE NETĂ sI CAPACITATE DE AUTOFINANŢARE

3.1. EVOLUŢIA INDICATORILOR DE EGHILIBRU FINANCIAR

Structura bilantului contabil se aproprie foarte mult de o prezentare functionala a datelor, în detrimentul unei prezentari patrimoniale. De aceea, pentru adaptarea datelor contabile la criteriile care permit o analiza patrimoniala, este necesara o tratare prealabila a datelor contabile. În acest sens, sunt utile detalierile care se fac în anexa la bilant privind termenul de lichiditate a activului în special a creantelor din active imobilizate si din active circulante si termenul de exigibilitate al pasivului, îndeosebi a datoriilor întreprinderii. În urma regruparii posturilor de avctiv si de pasiv dupa criteriile de lichiditate si exigibilitate, se ajunge la constructia     bilantului financiar.

Pentru a respecta cât mai fidel criteriile de lichiditate si exigibilitate sunt necesare anumite corectii privind cele patru mari grupe ale bilantului financiar: activ imobilitat si activ circulant, în activ si capitaluri permanente si datorii cu scadente mai mici de un an, în pasiv.

Corectii referitoare la activul bilantului:

a)    Activ imobilizat net:

Diminuari ale activului imobilizat cu :

activele imobilizate fictive (cheltuieli de constituire);

imobilizarile financiare cu termen de lichiditate mai mic de un an, acestea fiind transferate în grupa "Activ circulant net".

Majorari ale acivului imobilizat cu :

partea ctivelor circulante nete cu termen de lichiditate mai mare de un an. De exemplu, daca exista creante-clienti cu scadente mai mari de un an, acestea vor fi eliminate de la rubrica respectiva si transferate în grupa "Activ imobilizat";

partea cheltuielilor înregistrate în avans (apartinând grupei "Conturi de regularizare si asimilate - Activ" din bilantul contabil) având termenul de lichiditate mai mare de un an.

b)    Activ circulant net:

Diminuari ale activului circulant cu valoarea activelor circulante nete având termenul de lichiditate mai mare de un an;

Majorari ale activului circulant cu :

imobilizarile financiare cu termen de lichiditate sub un an;

o parte din cheltuielile constatate în avans, din grupa " Conturi de regularizare si asimilate - Activ ", având termenul de lichiditate mai mic de un an.

Corectii referitoare la pasivul bilantului:

a) Capitaluri permanente :

Diminuari ale capitalurilor permanente cu :

valoarea activelor fictive (cheltuieli de constituire, prime privind rambursarea obligatiunilor);

parte din profitul net care urmeaza a fi repartizata ( daca se utilizeaza un bilant înainte de repartizarea profitului );

Majorari ale capitalurilor permanente cu :

veniturile înregistrate în avans ( apartinând grupei " Conturi de regularizare si asimilate - Pasiv " din bilantul contabil ) având termenul de exigibilitate mai mare de un an ;

soldul diferentelor de conversie stabilit ca diferenta între soldul contului "Diferente de conversie - Pasiv" si al contului " Diferente de conversie - Activ ". Daca acest sold este negativ, atunci el va diminua, cu valoarea corespunzatoare, capitalurile permanente.

b) Datoriile cu scadenta sub un an include :

datoriile de orice natura ( financiara, nefinanciara ) cu exigibilitate mai mica de un an. Aceasta impune delimitarea creditelor bancare curente ( datorii financiare cu scadenta sub un an ) din totalul datoriilor financiare;

provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reale mai mici de un an;

partea din rezultatul net distribuit sub forma de dividente;

venituri constante în avans ( din grupa " Conturi de regularizare si asimilate - Pasiv " din bilantul contabil ), având termenul de exigibilitate mai mic de un an;

Bilantul financiar în date curente

Tabel 3.1.1

Nota explicativa : Imobilizarile corporale au o valoare foarte mare în anul 1999 datorita reevaluari imobilizarii efectuate în anul 1999.

Exolutia indicatorilor echilibrului financiar în date curente

Grafic 3.1.1

Grafic 3.1.2

Grafic 3.1.3

Capacitatea de autofinantare prin metoda aditionala

( în date curente )

Tabel 3.1.3

Bilantul financiar în date comparabile

Tabel 3.1.4

Evolutia indicatorilor echilibrului financiar în date comparabile

Grafic 3.1.4

Grafic 3.1.5

Capacitatea de autofinantare prin metoda aditionala

( în date comparabile )

Tabel 3.1.6

Grafic 3.1.6

Concluzii:

Fondul de rulment financiar înregistreaza valori pozitive în toti cei trei ani analizati. Acest lucru evidentiaza faptul ca capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune în evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la înfaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Acest indicator cunoaste urmatoarea evolutie: în date curente creste cu 150.1% în 1998 fata de 1997, si cu 37.1% în 1999 fata de 1998, ceea ce în date comparabile înseamna o scadere cu 11.8% în 1998 si cu 12.7% în 1999. aceasta evolutie se datoreza evolutiei elementelor sale componente, si anume : utilizarile permanente si resursele permanente.

detin 49.8% din activ în 1997, 32.4% în 1998 si 63.9% în 1999. În 1998 scad cu 62.3% fata de 1997, iar în 1998 cresc cu 283% fata de 1998 (în date comparabile).

reprezinta 80.6% din pasiv în 1997, 84.7% în 1998 si 90.1% în 1999. În 1998 scad cu 39.2% fata de 1997, iar în 1999 cresc cu 106.7% fata de 1998 (în date comparabile).

Fondul de rulment financiar împrumutat este egal cu zero în 1997, 1998 si 1999, ceea ce înseamna ca societatea comerciala Electroaparataj nu recurge la îndatorarea pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen scurt. Cu alte cuvinte, echilibrul financiar se realizeaza numai pe baza capitalurilor proprii.

Necesarul de fond de rulment prezinta valori pozitive în cei trei ani analizati. Acest indicator creste în date curente cu 82.2% în 1998 si cu 17.2% în 1999. În date comparabile însa, acest indicator scade cu 28.5% în 1998 si cu 21.7% în 1999. Elementele sale componente au urmatoarea structura :

Utilizarile temporare fara activele de trezorerie detin 44.7% în 1997 , 48.8% în 1998 si 24.1% în 1999.

Resursele permanente fara pasivele de trezorerie detin 17.6% în 1997, 15.3% în 1998 si 9.8% în 1999.

Necesarul de fond de rulment din exploatare este preponderent si evolueaza astfel: scade cu 26.3% în 1998 fata de 1997 si cu 22% în 1999 fata de 1998 în date comparabile.

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii are valori pozitive în 1997 si 1999. În 1998 înregistreaza o valoare negativa, semnificând un surplus de resurse temporare în raport cu utilizarile corespunzatoare generate de activitati din afara exploatarii.

Trezoreria neta înregistreaza valori pozitive în cei trei ani consecutivi analizati, ceea ce demonstreaza o rentabilitate economica ridicata a societatii comerciale Electroaparataj si posibilitea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru întarirea pozitiei sale pe piata. Trezoreria neta pozitiva este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii, expresia desfasurari unei activitati eficiente.

Acest indicator creste atât în date curente cât si în date comparabile. În date comparabile, trezoreria neta se majoreaza cu 192.7% în 1998 si cu 22.4% în 1999.

Capacitatea de autofinantare este pozitiva în cei trei ani analizati, si prezinta urmatoarea evolutie: scade cu 34.2% în 1998 si creste cu 51.9% în 1999 în date comparabile. Valorile pozitive ale acestui indicator evidentiaza capacitatea întreprinderii de a degaja resurse interne de finantare din propria sa activitate. Capacitatea de autofinantare permite: finantarea unor nevoi ale gestiunii interne, cresterea fondului de rulment, finantarea totala sau partiala a noilor investitii, rambursarea împrumuturilor si remunerarea capitaluriulor investite. Prin marimea si structura sa capacitatea de autofinantare contribuie la mentinerea valorii întreprinderii (prin componenta sa amortizari si provizioane) si constituie în acelasi timp un factor de crestere (prin componenta sa rezultatul net).

Din cele prezentate mai sus se constata:

o finantare permaneta buna a societatii;

independenta financiara a societatii, aceasta neapelând la credite pe termen mediu sau lung;

o solvabilitate generala buna, datoriile pe termen scurt ale societatii fiind acoperite integral de disponibilitati.

3.2 ANALIZA CORELAŢIEI DINTRE EVOLUŢIA CIFREI DE AFACERI sI A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

Analiza corelatiei dintre evolutia cifrei de afaceri si a necesarului de fond de rulment îsi propune sa cerceteze daca dezvoltarea cantitativa a activitatii este însotita de o dezvoltare calitativa a acesteia.

Latura cantitativa este exprimata prin cresterea cifrei de afaceri, iar cea calitativa prin cresterea capitalurilor proprii. Cheia de legatura dintre aceste doua aspecte este rezultatul, profitului obtinut din activitatea respectiva. Cu alte cuvinte, daca cresterea cifrei de afaceri conduce la cresterea profitului, care încorporat în capitalurile proprii duce la majorarea acestora din urma, putem spune ca dezvoltarea activitatii nu afecteaza în mod negativ echilibrul economico-financiar al întreprinderii ci dimpotriva duce la o crestere calitativa a activitatii.

Evolutia cifrei de afaceri si a necesarului de fond de rulment în date curente

Tabel 3.2.1

Evolutia cifrei de afaceri si a necesarului de fond de rulment în date comparabile

Tabel 3.2.2

Atât din grafic cât si din datele prezentate în tabelele de mai sus se observa faptul ca necesarul de fond de rulment depinde de nivelul de activitate, adica evolueaza în acelasi sens cu cifra de afaceri. Raportul dintre necesarul de fond de rulment si cifra de afaceri este relativ constant, având o rata de variatie care nu depaseste 6%.

În cazul societati comerciale Electroaparataj, cresterea cantitativa este însotita si de o crestere calitativa. Acivitatea genereaza trezorerie neta pozitiva în trei ani consecutivi

demonstrându-si astfel rentabilitatea si eficienta, precum si echilibrul financiar de care se bucura întreprinderea.

3.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA FLUXULUI DE NUMERAR

Toate operatiunile pe care întreprinderea le realizeaza se regasesc imediat sau la termen sub forma fluxurilor de trezorerie. Mentinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o conditie necesara perenitatii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerata viabila, numai daca activitatea sa degaja în mod permanent trezorerie.

Trezoreira permite aprecierea performantelor întreprinderii, având si un rol strategic, în ceea ce priveste nivelul sau de formare cât si modul de utilizare. Degajarea trezoreriei este dovada pozitiei strategice a întreprinderii în raport cu produsele sale, pietele sale, concurentii sai si constrângerile exterioare. Aceasta pozitie strategica satisfacatoare genereaza importante fluxuri financiare care îi permit întreprinderii procurarea capitalurilor externe, în special de pe piata financiara sau plasarea excedentului de trezorerie.

De asemenea, trezoreria constituie un instrument de actiune la dispozitia conducatorilor întreprinderii pentru realizarea obiectivelor lor strategice. Astfel, trezoreria poate fi utilizata, fie pentru achizitionarea echipamentelor indispensabile cresterilor interne, fie pentru procurarea titlurilor de participatie care vizeaza cresterea externa. Trezoreria constituie deci gajul flexibilitatii întreprinderii.

Flux de numerar în date curente

Tabel 3.3.1

Evolutia trezoreriei nete în date curente

Grafic 3.3.1

Flux de numerar în date comparabile

Tabel 3.3.2

Evolutia trezoreriei nete în date comparabile

Grafic 3.3.2

Nota: Valoarea disponibilitatilor banesti din tabloul fluxului de numerar în date comparabile difera de valoarea din tabelul indicatorilor echilibrului economic datorita faptului ca în primul caz anul de baza este 1997, iar în al doilea caz anil de baza este 1998.

Tabloul fluxului de numerar întocmit pe doua exercitii, este un instrument extrem de eficace în analiza financiara a societatii comerciale, având rolul de a explica variatia trezoreriei (cash-flow).

Cash-flow-ul pozitiv semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, în consecinta o îmbogatire a avtivului net real, o confirmare a majorarii valorii proprietatii.

Din cash-flow-ul care are valoarea de 41,012,151,000 lei, 85%, respectiv 34,870,824,000 lei se datoreaza rentabilitatii activitatii, iar 15%, respectiv 6,141,327,000 lei reprezinta lichiditatii degajate de investitii.

Cash-flow-ul din investitii , 15% din totalul cash-flow, provine din:

variatia capitalului de lucru, care are valoarea - 11,002,464,000 lei si include : variatia stocurilor, variatia creantelor, variatia furnizorilor si variatia altor datorii.

variatia investitiilor, care are valoarea de 17,143,791,000 lei si cuprinde : vânzari si investitii.

Cash-flowl-ul din rentabilitatea avtivitatii, 85% din total cash-flow provine din profitul realizat. Cea mai mare parte a fluxului de numerar, 85% este generat de profitul activitatii, ceea ce dovedeste ca înca o data rentabilitatea activitatii societatii comerciale Electroaparataj.