3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar

Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza interna a bilantului în directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate, care servesc la evaluarea performantelor întreprinderii într-o viziune dinamica.

Aprecierea performantelor implica luarea în considerare a unor aspecte ale activitatii întreprinderii în strânsa legatura cu rezultatele globale si partiale.

Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltând trei puncte de vedere caracteristice:

1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea întreprinderii poate fi apreciata diferit prin criterii analitice.

2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare de masurare si evaluare.

3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere sintetic si global, printr- o viziune de ansamblu a rezultatelor.

În final, diagnosticul financiar va permite evaluarea întreprinderii în functie de rentabilitate si de gradul de risc aferent.

Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a asigura venituri exprimate în termeni financiari, aceasta fiind evaluata în marimi absolute (prin marje) si în marimi relative (prin rate).

Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat (EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate (CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de rentabilitae în doua categorii: rate de marja si rate de randament si rentabilitate.

A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" întreprinderii în activitatea comerciala, exprimând profitabilitatea acesteia în raport cu:

1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:

; ; .

2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:

; (rata marjei nete).

B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa în doua categorii:

1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a capitalului economic pus în opera de întreprindere. Apare astfel notiunea de rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.

a) O prima varianta: ,

care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite aprecierea performantei exploatarii (industriala si comerciala) si faciliteaza comparatii intrasectoriale.

Nr.

Indicatori

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(mii lei)

Precedent

Curent

Marja comerciala (Mc)

Cifra de afaceri (CA)

R₁ = Mc/CA

Excedentul brut din exploatare (EBE)

R₂ = EBE/CA (4/2)

Rezultatul din exploatare (Rexp)

R₃ = Rexp/CA

Capacitatea de autofinantare (CAF)

R₄ = CAF/CA

Rezultatul net (Rnet)

R₅ = Rnet/CA

Activ imobilizat brut (Aibr)

Necesar fond rulment de expl. (NFRE)

Re = EBE/(Ai br+NFRE)

Total activ brut (Abr)

Re₂ = EBE/Abr

Re₃ = Rexp/Abr (6/15) (%)

Ponderea rez. expl.în EBE (S_Rexp = 6/4)

Re₃ = Re₂ * S_Rexp

Rata rentabilitatii veniturilor: Rv = 6/2

Nr. rotatii active: Na = 2/15

Active circulante (Ac)

Nr. rotatii active circulante: Nac = 2/21

Pondere active circulante: Sac = 21/15

Re₃ = Rv * Na

Re₃ = Rv* Nac* Sac

Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii:

1. Ratele de marja privind exploatarea (R₁ - R₃) au cunoscut reduceri, cu exceptia ratei marjei comerciale (R₁), care a crescut cu 74,2 %, ca urmare a decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele respective.

2. Ratele de marja privind activitatea globala (R₄ - R₅) s-au redus corespunzator dinamicii factorilor de influenta luati în calcul.

3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, în proportii diferite, dupa cum urmeaza:

4. Re₁(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %, cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic.

5. Re₂ (EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE în raport cu activul brut (29 < 43,1 %).

6. Re₃ (Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din exploatare cu 8,2 %, în conditiile cresterii activului brut cu 43 %.

Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta în continuare în evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate pe baza lantului de rate:

Nr.

Indicatori

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(mii lei)

Precedent

Curent

Rezultatul din exploatare(Rexp)

Cheltuielile financiare (Chfin)

Capitalul propriu (C)(Activ - Datorii)

Rata rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-2)/3] -%

Rezultatul brut al exercitiului (Rexbr)

Capitalurile permanente (Cp)

Rata rentab.cap.perm. (Rcp) (5/6)

Activul total net (A)

Rata rentabilit. econ.(Rebr)

Datoriile totale (D)

Levierul financiar (LF) (10/3)

Rata dobânzii (d) (2/10)

Impozitul pe profit (I)

Cota procentuala (i) (13/5) - %

Efect levier financ.br(ELFbr

Efect levier fin.br. ELFbr = LF(Re - d)

Rata rentab.fin.nete (Rfn) 4*(1-i)] - %

Rata rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-i)]-%

Efect levier financ.net(ELFn) (17-18)%

Efect levier fin.net (ELFn)[16*(1-i)]- %

 

3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor de trezorerie

Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie constituie o etapa importanta în examinarea documentelor de sinteza privind situatia financiara a întreprinderii, dupa analiza contului de rezultat, a bilantului si a modificarii capitalurilor proprii statuate prin IAS 1.

Ansamblul fluxurilor financiare completeaza diagnosticul întreprinderii printr-o abordare mai dinamica si mai globala, desi acestea nu apar explicit nici în bilant, nici în contul de rezultat. Din acest motiv, analistii financiari construiesc tablouri de finantare si tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar), care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei.

Fluxurile financiare reprezinta modificarile mijloacelor din activul bilantului, ale datoriilor, situatiei nete si circulatiei efective a monedei.

Tablourile fluxurilor de numerar, o varianta a tabloului de finantare, sunt obligatorii în cazul întreprinderilor cotate la bursa si al marilor întreprinderi, conform OMFP 94/2001, care clarifica modalitatile de prezentare dupa IAS-7, si optionale în cazul reglementarilor contabile simplificate (OMFP 306/2002).

3.7.1. Analiza Tabloului de Finantare

Tabloul de Finantare, numit si Tablou al Utilizarilor si Resurselor, este utilizat în special în cazul marilor întreprinderi occidentale si permite sa se analizeze modificarile structurii patrimoniale a întreprinderii în cursul unei perioade, prezentând situatia resurselor noi si a utilizarilor acestora.

Tabloul de Finantare constituie principalul instrument al analizei dinamice privind echilibrul financiar în termeni de flux, conform opticii functionale a bilantului, fiind mai bine adaptat gestiunii previzionale comparativ cu bilantul finaciar lichiditate-exibilitate.

Acest tablou pune în evidenta variatia fondului de rulment (ΔFR), care rezulta din comparatia post cu post a doua bilanturi functionale succesive, explicând variatia patrimoniului în cursul exercitiului..

Elaborarea Tabloului Utilizarilor si Resurselor impune o distinctie clara între fluxurile patrimoniale, financiare si fluxurile monetare care se exprima prin încasari si plati, având ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor si resurselor caracteristice activitatii întreprinderii în cursul exercitiului.

Utilizarile sunt considerate cresterile posturilor de activ ce corespund unor achizitii (creari) de bunuri, precum si reducerile posturilor de pasiv prin diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).

Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund vânzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum si cresterile de pasiv ce corespund unor aporturi de capital.

Tabloul de Finantare trebuie situat între bilantul de deschidere si bilantul de închidere al exercitiului si are urmatoarea structura:

Tabloul de finantare

Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment, explica direct modificarile structurale ale patrimoniului întreprinderii prin variatia disponibilitatilor si trateaza trezoreria ca o variabila reziduala între fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de întreprinderi.

Utilizari

Mii lei

Resurse

Mii lei

I Variatia fondului de rulment net global: ΔFRNG = ΔResurse stabile- ΔUtilizari stabile

1 Cresteri de active imobilizate brute

1 Cresteri resurse stabile

ΔFRNG = 403020754 - 177563686 = + 225457068 mii lei

II Variatia neces. de fond de rulment total: ΔNFRT = ΔUtilizari totale - ΔResurse totale

1 Crestere de active circulante totale

1 Reduceri de active circ.

2 Reduceri de pasive

2 Cresteri de pasive

ΔNFRT = 190341086 - 40640415 = + 230981501 mii lei

II.1 Variatia nec. de fond rulm de expl: ΔNFRE = ΔUtilizari expl. - ΔResurse din expl.

1 Cresteri active de exploatare

1 Reduceri active expl.

2 Reduceri datorii de exploatare

2 Cresteri datorii expl.

ΔNFRE = 186361384 - 54768007 = + 241129391 mii lei

II.2 Variatia nec. de fd rulm înaf. expl: ΔNFRE = ΔUtiliz.înaf expl. - ΔRes.în afara expl

1 Cresteri alte active circulante

1 Cresteri datorii înaf.expl.

ΔNFRAE = 3979702 - 14127592 = -10147890 mii lei

III Variatia trezoreriei nete: ΔTN = ΔFRNG - ΔNFRT = TN₁ - TN₀

ΔTN = 225457068 - 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297

Tabloul de de Finantare din Tabelul 34 determinat pe baza bilantului functional reflecta urmatoarele aspecte;

1. Fondul de Rulment Net Global (FRNG) a cunoscut o variatie pozitiva de peste 225 miliarde lei, care a asigurat marja de securitate pentru finantarea activelor circulante.

2. Necesarul de Fond de Rulment Total (NFRT) a cunoscut o variatie pozitiva de peste 230 miliarde lei, care se datoreaza exclusiv activitatii de exploatare. La activitatea din afara exploatarii s-a înregistrat o variatie negativa, respectiv o Resursa de Fond de Rulment de peste 10 miliarde lei.

3. Tezoreria Neta a cunoscut o variatie negativa de peste 5 miliarde lei, ca urmare a decalajului dintre variatia Fondului de Rulment Net Global si variatia Necesarului de Fond de Rulment Total, variatie ce se verifica prin diferenta dintre Trezoreia Neta a c elor doua exercitii financiare (TN₁ - TN₀).

Variatia trezoreriei nete reprezinta ceea ce în mod curent se exprima prin termenul anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidentierea fondurilor obtinute de întreprindere în ultimul exercitiu financiar pe tipuri de activitati (exploatare, investitii, finantare), a modului în care au fost utilizate si masura în care s-a apelat la alte surse decât cele din exploatare.

Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveste la estimarea necesitatilor viitoare de numerar pe baza situatiei trecute, cunoasterea acestora fiind utila atât actionarilor, interesati în existenta unui numerar suficient pentru plata dividendelor, cât si creditorilor, interesati în recuperarea împrumuturilor acordate. În egala masura, cunoasterea fluxurilor viitoare de numerar intereseaza pe potentialii investitori, metoda cash-flow-ului actualizat fiind una din metodele de evaluare a întreprinderii.

3.7.2. Analiza tabloului fluxurilor de numerar

Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componenta a situatiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie în cazul întreprinderilor mari si optionala în cazul întreprinderilor mici si mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o analiza dinamica a echilibrului financiar, prin descrierea operatiunilor pe tipuri de activitati (exploatare, investitii, finantare) care au antrenat transformarea patrimoniului.

Aceasta situatie exprima evolutia pozitiei financiare a întreprinderii fata de situatia de la începutul anului, generând o dimensiune ipotetica a performantelor, deoarece profitul prezentat la sfârsitul anului nu coincide cu soldul disponibilitatilor banesti la acel moment, singurele care pot conferi autenticitate bunei gestionari a întreprinderii.

Situatia fluxurilor de numerar ofera informatii referitoare la gradul în care diferitele activitati ale întreprinderii degaja fluxuri (excedente sau deficite) de numerar, aceste fluxuri fiind structurate în trei categorii:

1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;

2) Fluxuri de numerar din activitatea de investitii;

3) Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.

Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de încasari si de plati înregistrate în cursul perioadei. Încasarile în numerar sunt afectate de semnul (+), iar platile efectuate în numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate de (-).

Desi trezoreria întreprinderii este unica, toate fluxurile trecând prin trezorerie, aceasta situatie (tablou) explica contributia fiecarei "functii" la variatia globala a trezoreriei nete (ΔTN), ca rezultat al însumarii algebrice a fluxurilor de numerar provenind din: exploatare (ΔTExp), investitii (ΔTI), finantare (ΔTF).

Fluxurile de numerar pot fi determinate prin doua metode: directa si indirecta. Metoda directa presupune deducerea platilor din încasarile aferente ale exercitiului financiar pe tipuri de activitati si permite estimarea fluxurilor viitoare

de numerar pe total si pe activitati.

Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta reprezinta un indicator-cheie al generarii de numerar pentru alte activitati: rambursarea împrumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a întreprinderii, plata dividendelor, noi investitii fara finantare externa.

Fluxurile de numerar din investitii reflecta masura în care cheltuielile efectuate au generat resurse care vor produce venituri în viitor (cladiri, instalatii).

Fluxurile de numerar din activitati de finantare permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor întreprinderii (primiri sau rambursari de credite, încasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea titlurilor emise, încasari sau plati din contracte de leasing).

Metoda indirecta difera în privinta fluxurilor de numerar din exploatare, care se determina corectând rezultatul net cu influentele unor operatiuni ce nu au caracter monetar (amortizari, provizioane, diferente de curs valutar), precum si cu variatia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant).

La aceste fluxuri se adauga numerarul net al celorlalte activitati, de unde rezulta numerarul net total, la începutul si sfârsitul perioadei, diferenta obtinuta reprezentând variatia (±) a fluxului de numerar.

Denumirea fluxurilor

An preced.

An curent

Modificari

I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂŢI DE EXPLOATARE

1 Încasari din vânzarea de bunuri si prestarea de servicii

2 Încasari din redevente, onorarii, comisioane s. a venituri

3 Plati în numerar catre furnizori de bunuri si servicii

4 Plati numerar catre angajati, în legatura cu personalul

5 Taxa pe valoarea adaugata platita

6 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

7 = Numerar generat de exploatare

8 Dobânzi platite

9 Impozit pe profit platit

10 Fluxul de numerar înainte de elemente extraordinare

I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de exploatare

II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂŢI DE INVESTIŢII

1 Încasari din vînzarea de terenuri, cladiri, instal. s.a active

2 Încasari si plati în numerar din alte activitati de investitii

3 Plati numerar pt. achizit. de terenuri, mijl.fixe s.a active

4 Dobânzi încasate

II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de investitii

III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂŢI DE FINANŢARE

1 Încasari din împrumuturi pe termen lung/Rambursari (-)

2 Încasari din împrumuturi pe termen scurt/Rambursari (-)

3 Plati pentru operatiuni de leasing financiar

4 Achizionarea de actiuni

5 Dividende platite

III. Fluxuri de numerar nete din activitati de finantare

6 Efectele variatiei ratei de schimb aferente numerarului si echivalentelor de numerar

Fluxuri de numerar - Total (I + II + III - 6)

+ Numerar si echivalente de numerar la începutul perioadei

= Numerar si echivalente de numerar la finele perioadei

Nr.crt

Denumirea variabilelor (ratelor)

An precedent

An curent

R₁ = Activ circulant /Activ total

R₂ = Profit reinvestit (AF) /Activ total

R₃ = Profit brut /Activ total

R₄ = Capitaluri proprii /Datorii totale

R₅ = Cifra de afaceri /Activ total

Functia - scor Z

Valoarea scorului superioara si în crestere fata de limita minima de 2,675 plaseaza întreprinderea într-o situatie financiara buna, fiind solvabila, credibila pentru bancher si cu riscul de faliment cvasi-inexistent.

Aplicabilitatea acestei metode este, însa, relativ limitata întrucât cercetarea care a stat la baza elaborarii ei s-a axat pe sectorul manufacturier american în perioada 1946-1965 si concluziile nu permit extrapolarea lor la un univers mai larg datorita caracterului lor particular.

În Franta sunt cel putin 2 functii-scor de depistare a riscului de faliment:

2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat în anul 1978 pe un esantion de 190 întreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au falimentat în anii1970-1975.

Functia-scor cuprinde 5 variabile (rate) si se prezinta astfel:

Z = 0,24R₁ + 0,22R₂ + 0,16R₃ - 0,87R₄ - 0,1R₅ ,

în care:

; ;

;

; .

Vulnerabilitatea întreprinderii în functie de scorul realizat se apreciaza dupa urmatoarea grila de evaluare:

De exemplu, calculul Functiei-scor dupa Modelul Conan-Holder în cazul unitatii analizate a condus la valorile înscrise în Tabelul 37, din care rezulta vulnerabilitatea acesteia la riscul de faliment, dupa cum urmeaza:

Aplicatia 39: Determinarea functiei-scor Z - model Conan-Holder

Tabelul

Din datele Tabelului 37 se constata valori ale Functiei-scor superioare limitei minime de 0,16 si în crestere, care plaseaza întreprinderea într-o situatie foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %.

3) Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei a fost elaborat pe baza a 3000 întreprinderi industriale cu 3 ani înaintea falimentului, în perioada 1975-1980.

Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de 3 ani, opereaza cu un numar de 8 variabile (rate) si masoara gradul de similitudine al întreprinderii cu cele normale sau aflate în pragul falimentului, având expresia:

100Z = - 1,255R₁ + 2,003R₂ - 0,824R₃ + 5,221R₄ - 0,689R₅ - 1,164R₆ +

+ 0,706R₇ + 1,408R₈ - 85,544,

în care:

;

;

; ;

;

;

; .

Semnul (±) al Scorului Z reflecta probabilitatea de normalitate (dificultate) si riscul de faliment dupa cum urmeaza:

a) Z > 0: probabilitatea de normalitate = 76,1 % si de dificultate = 23,9 %;

b) Z < 0: probabilitatea de normalitate = 20,6 % si de dificultate = 79,4 %.

De exemplu, în cazul analizat, Functia-scor calculata dupa Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei are valorile prezentate în Tabelul 38:

Aplicatia 40: Calculul functiei-scor Z - model Banca Frantei

Tabelul 38

Nr.crt

Criteriul de evaluare

Limite de valori

Puncte

< 80 %

Lichiditatea patrimoniala

(Lp = Active term.scurt/Pasive term.scurt)

> 160 %

< 30 %

Solvabilitatea

(S = Capital propriu/Pasiv)

> 80 %

< 0

Rentabilitatea financiara

(Rf = Profit brut/Capital propriu)

În functie de punctajul realizat se apreciaza situatia economica-financiara si gradul de risc de insolvabilitate al întreprinderii ce poate fi încadrata în una din cele 5 categorii de bonitate, care îi permite sau nu sa beneficiete de credite:

Pe baza grilei se considera ca întreprinderile din categoriile A si B au o situatie economico-financiara buna, o bonitate corespunzatoare pentru a putea beneficia de credite bancare.

Întreprinderile din categoria C prezinta un grad ridicat de risc, bonitatea pentru a beneficia de credite impunând o prima de risc relativ ridicata. Ele trebuie supravegheate din punct de vedere al solvabilitatii în vederea recuperarii creditelor la primele semne de neîncredere.

Întreprinderile din categoriile D si E au bonitati care nu prezinta garantii si nu pot beneficia de credite pe care sa le poata rambursa la termen.

De exemplu, grila de punctaj a întreprinderii analizate, conform Modelului BCR se prezinta în Tabelul 40:

Aplicatia 42: Grila de evaluare a bonitatii - Model BCR

Tabelul 40

Punctajul acumulat (16÷20) situiaza întreprinderea în categoria B, cu o situatie economico-financiara buna, care prezinta o buna bonitate ce îi permite sa beneficieze de credite.

În activitatea practica întreprinderile se pot confrunta cu dificultati ce pot fi temporare, ocazionale, dar si permanente privind achitarea obligatiilor fata de terti, ceea ce reflecta fragilitatea si prefigureaza insolvabilitatea acestora.

Analiza întreprinderilor aflate în dificultate prezinta o importanta majora pentru partenerii de afaceri, pentru actionari, investitori si în mod deosebit pentru banci, preocupate de calitatea portofoliilor de credit pe care le detin.

Analiza cauzelor falimentului întreprinderilor pune în evidenta doua categorii de factori generatori ai acestui fenomen: factorii de mediu economic general si factorii ce se datoresc mediului intern privind managementul general si dificultatile cu care se confrunta întreprinderea.

Analiza financiara îsi poate aduce o contributie decisiva la detectarea precoce a diverselor categorii de riscuri ce prefigureaza o stare de prefaliment, atât prin metodologia clasica de evaluare a riscului economic si a riscului financiar, cât si prin utilizarea unor metode si procedee speciale de evaluare a riscului de insolvabilitate utilizate pe plan international sau specifice economiei românesti.

3.9. Analiza bursiera a întreprinderii cotate

Dupa cum se cunoaste, admiterea unui titlu la cota oficiala (bursa de valori) - cotarea - este supusa anumitor conditii. Astfel, nu sunt cotate decât titlurile întreprinderilor care publica anual raportul de gestiune prin care, înainte de emisiune, sunt aduse la cunostinta publicului toate elementele importante ale întreprinderii.

Analiza unei întreprinderi cotate la bursa (listate) comporta un studiu suplimentar pe baza datelor bursiere, care nu trebuie sa lipseasca din situatiile financiare anuale, menit sa serveasca la elucidarea unor aspecte referitoare la politica în domeniul portofoliului de titluri: daca trebuie sa se cumpere, sa se vânda sau sa se conserve titlurile; daca valoarea în cauza este un titlu de portofoliu de rentabilitate satisfacatoare, sau din contra, unul de speculatie, în care rentabilitatea este sacrificata în favoarea plus-valorii; situatia reala a cursului actiunilor (pretul de piata al titlurilor).

Analiza financiara aplicata plasamentelor de capital la bursa de valori - analiza bursiera - este o analiza profesionista în care se regasesc doua tendinte: una fundamentala si una tehnica.

Analiza fundamentala vizeaza factori multipli pentru a determina tendinta unui titlu de valoare, ceea ce impune cunoasterea unor aspecte referitoare la: situatia financiara a întreprinderii, capitalizarea bursiera, cursul actiunilor, decotarea, randamentul actiunilor, evolutia pietei, factorii economici, sociali si politici, sectorul, s.a.

Analiza tehnica vizeaza trei directii de cercetare: proiectia în viitor a comportamentului trecut al pietei actiunilor, tendinta acesteia cu referire la evolutia cotelor estimate comparativ cu cele reale; cercetarea miscarilor ciclice ale pietei privind evolutia cursului actiunilor; analiza tendintei actuale pentru a descoperi momentul în care o variatie a cursurilor va indica un punct de revenire.

În scopul efectuarii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaza mai multe rate bursiere, dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele:

Cifra de afaceri pe actiune echivaleaza cu productivitatea pe actiune si se determina raportând cifra de afaceri (CA) la numarul de actiuni (Na):

Nr.

Indicatori

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(milioane lei)

Precedent

Curent

 

Cifra de afaceri (CA) - mil. lei

 

Numarul de actiuni (Na) - mii

 

Cifra de afaceri/actiune (CAa)

 

Beneficiul net (Rnet) - mil. lei

 

Beneficiul pe actiune (Bpa)

 

Capacitatea ded autofinantare (CAF)

 

Capacit. de autofin./act. (CAFa)

 

Cursul mediu al actiunii (Ca) (lei)

 

Capitalizare bursiera (Cb)

 

Coef. de capitaliz.bursiera (PER)

 

Coef. de capitaliz.bursiera (PER)

 

Dividende distribuite

 

Rata distrib. dividende(POR)

 

Dividende/actiune (Dpa)

 

Rentabilitate pe actiune (Ra)

 

Rata rentabilit.actiunii (Rra)

 

BIBLIOGRAFIE

1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance appliqueé - Analyse financière , 2^e édition, Vuibert, Paris, 1998.

2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mécanismes de gestion financière, Ed. Maxima, Paris, 1996.

3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill Book Company, New-York, 1986.

4. Budugan Dorina, Contabilitate si control de gestiune, Sedcom Libris, Iasi, 2001.

5. Cohen E., Analyse financière, Ed. Economica, Paris, 1990.

6. Deprez M., Duvant M., Analyse financière, Techniplus, Paris, 1993.

7. Dumitrean E., Contabilitate financiara, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2002.

8. Dutescu Adriana, Ghid pentru întelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucuresti, 2001.

9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financière, Ed. Dunod, Paris, 1986.

10. Erik de La Villeguérin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villeguérin Editions, Paris, 1991.

11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.

12. Georgescu N., Robu V., Analiza economico-financiara, ASE, Bucuresti, 2001.

13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitatii economice a întreprinderilor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.

14. Goffin R., Analyse microéconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.

15. Granier R., Giran J.P., Analyse économique, Ed. Economica, Paris, 1984.

16. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico-financiara, ed. II-a, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financière, Editions Foucher, Paris, 1992.

18. Lecaillon Jacques, Analyse microéconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993.

19. Mailler J., Remilleret M., Analyse financière de l'entreprise, CLEF, Paris, 1986.

20. Mailler J., Remilleret M., Préparation à l'analyse financière de l'entreprise, Dunod, Paris, 1992.

21. Mollet Michèle., Choisir et construire son tableau de financement, Editions Foucher, Paris, 1992.

22. Pappas J L., Hirschey M., Managerial Economics, New-York, 1983.

23. Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004.

24. Peyrard Josette, Analyse financière, 8^e édition Paris, 1999.

25. Richard J., Analyse financière et audit des performances, La Villeguérin Editions, Paris, 2^e edition, 1993.

26. Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitatii economice a întreprinderilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

27. Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, New-York, 1955.

28. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele întreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.

29. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale în procesul decizional, Tipo, Moldova, Iasi, 2001.

30. Ternisien M., Comprendre l'entreprise par les flux, La Villeguérin Editions, Paris, 1990.

31. Teulié J., Analyse financière de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992.

Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.

32. Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2004.

33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a întreprinderii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000.

34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2005.

35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate.