APARITIA SI EVOLUTIA LOHN-ULUI CA TEHNICA DE AFECERI IN ECONOMIA CONTEMPORANA
1 . Continutul si structura afacerilor economice prin prelucrarea in lohn
Prelucrarea in lohn consta intr-o afacere economica internationala
desfasurata pe baza contractuala intre doua firme din tari diferite in care una
executa contra unei retributii in bani sau natura un produs la comanda dupa
modelele, desenele si, de regula cu materiile prime si materialele celeilalte firme,care isi pastreaza dreptul de a comercializa produsul respectiv sub marca proprie
Firma care lanseaza comanda se numeste ordonator (importator sau beneficiar) iar firma care realizeaza produsul, indeplineste rolul de executant si in mod conventional, este numit exportator sau operator .
Diferentierea fata de operatiunile clasice de import . export se realizeaza chiar
prin obiectul operatiunii, care il constituie prelucrarea materiilor prime, materialelor, semifabricatelor , apartinand , de regula , importatorului , de catre exportator.
Prelucrarea in lohn imbina caracteristicile operatiunilor comerciale cu cele ale
productiei, si, intr-o anumita masura, cu cele ale cooperarii industriale.
Din perspectiva comerciala se numeste si .export de manopera., deoarece obiectul operatiunii este , in principal, utilizarea fortei de munca din intreprinderea operatoare.
Din perspectiva cooperarii industriale internationale se mai numeste si
productie la comanda . In acest caz productia este realizata de catre operator in
numele si pe contul ordonatorului, care desface produsul finit pe piata externa prin propriile retele de comercializare si sub marca sa. Caracterul de cooperare este dat de faptul ca intreprinderea care da comanda acorda operatorului asistenta tehnica pentru productie , contribuind la dezvoltarea si perfectionarea tehnologiei respective.
Lohn-ul se bazeaza pe un mecanism de contrapartida, deoarece valoarea
produselor finite reexportate compenseaza valoarea importurilor de la beneficiar, diferenta, constand in costul manoperei, fiind incasata in valuta de catre producator .
Lohn-ul este un reexport cu prelucrare, in masura in care producatorul importa de la beneficiar anumiti factori de productie, pe care ii supune prelucrarii, urmand sa reexporte produsele finite catre partenerul sau. Totodata, contribuie la promovarea tranzactiilor de reexport, deoarece beneficiarul vinde produsele respective pe piete straine.
Ceeea ce distinge operatiunea de prelucrare in lohn fata de formele clasice de import - export este faptul ca obiectul operantiunii consta in prelucrarea materiilor prime, materialelor, produselor semifinite apartinand uneia din parti (importatorul) de catre cealalta parte (exportatorul) . Aceasta forma contractuala este larg raspandita in sfera afacerilor internationale , fiind adesea
intalnita ca o
practica curenta in industria confectiilor,industria mobilei,industria auto. Operatiunea de prelucrare in lohn, numita si productie la
comanda, s-a dezvoltat mai ales pe relatiile din Vest-Est si Nord-Sud, prin
delocalizarea de catre firmele occidentale a unor productii industriale
intensive in manopera in tari din Europa Centrala si de Est sau din regiuni in
curs de dezvoltare.
Atat in teoria economica, cat si in practica, in conditiile in care
exportatorul prelucreaza materialele ordonatorului se apreciaza ca lohn-ul este
activ. Fara aceastaconditie,lohnulestepasiv.
Operatiunile de prelucrare in lohn angajeaza raporturi de colaborare si in
productie, in tehnica, si, ca atare, ele pot fi luate in considerare drept
actiuni de cooperare economica internationala, indeosebi in formula cunoscuta
sub denumirea de "productie la comanda", insa si sub denumiri precum "comert de
monopol"sau"exportdemanopera.
Intr-o anumita masura, lohn-ul constituie o sursa de promovare a
reexporturilor, deoarece importatorul, de regula, vinde produsele respective in
principal pe piete straine.
In practica afacerilor economice, firma
care lanseaza comanda se numeste "ordonator", "importator" sau "beneficiar",
iar cea care realizeaza produsul "executant"sau"exportator".
Executantii prin prelucrarea in lohn sunt firme care dispun de factori de
productie, cladiri, masini, utilitati, forta de munca, dar nu au produse de
marca, prezinta slabiciuni in activitatea de management si marketing in
afacerile economice in general, in cele internationale in special.
Ordonatorii in lohn sunt firme posesoare a unor marci de prestigiu bine
introduse pe piata mondiala si care tind sa-si extinda afacerile, valorificand
la maximum avantajele care decurg din pozitia forte pe care o detin pe aceasta
piata.
2 . Fenomenul de lohn in cadrul economiei contemporane
Lohn-ul este o specie pe cale de disparitie in structura economiei romanesti. Cresterea salariilor dupa aderarea la Uniunea Europeana forteaza restructurarea exporturilor.
Statistica privind evolutia comertului exterior al Romaniei in primele 11 luni ale anului trecut releva doua rocade semnificative. Prima priveste structura exporturilor , iar cea de-a doua , clasamentul statelor partenere din punctul de vedere al comertului exterior. Ambele sunt efecte inevitabile, dar de bun augur, ale cresterii salariilor romanilor si ale scaderii drastice a somajului.
Potrivit Institutului National de Statistica (INS), in primele 11 luni din 2006 exporturile au insumat 23,844 miliarde de euro , in crestere cu 16,7% fata de perioada ianuarie-noiembrie 2005.
De asemenea, in noiembrie 2006 s-a inregistrat o noua valoare-record a exporturilor lunare de dupa 1990 , cu incasari de 2,453 miliarde de euro. Importurile au totalizat 36,67 miliarde de euro, valoare mai mare cu 24,5%. Importanta este insa rocada inregistrata in topul valoric al marfurilor exportate de Romania. Astfel , dupa o foarte indelungata perioada de timp, exporturile din grupa masini si dispozitive mecanice , masini aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat sunetul si imaginile le-au devansat pe cele de articole de imbracaminte, asezandu-se in topul incasarilor cu un total de 4,856 miliarde de euro. Si din punctul de vedere al ritmului de crestere, evolutia este net in favoarea grupei de masini si utilaje , cu o majorare de 34 de procente in comparatie cu primele 11 luni din 2005 , fata de un regres inregistrat de marfurile textile . Produsele la care s-au consemnat cele mai accelerate ritmuri de crestere la exportul cumulat pe 11 luni 2006 , fata de intervalul corespunzator al anului anterior , provin din: industria producatoare de autovehicule si componente pentru acestea +53,5% (+523,9 milioane de euro); industria producatoare de masini si aparate , echipamente electrice si parti ale acestora +28,3% (+622,0 milioane de euro); industria producatoare de aluminiu si articole din aluminiu +47,7% (+194,7 milioane de euro); industria navala +45,5% (+176,3 milioane de euro) . Inversarea produsa in topul exporturilor este explicata , printre altele , de scaderea productiei in lohn , fapt care a condus si la modificari in top zece al partenerilor comerciali ai Romaniei. Tendinta actuala de diminuare a exportului de produse rezultate din prelucrare activa (lohn) s-a reflectat in schimbarea pozitiei intre principalii parteneri la import. Astfel , Italia , dupa o indelungata perioada de timp in care a fost primul partener al Romaniei la import, cu doua luni in urma , a cedat locul intai in favoarea Germaniei spune Iuliu Winkler , ministru delegat pentru comert. Prelucrarea in lohn se bazeaza pe forta de munca ieftina , produsele rezultate fiind competitive pe pietele externe datorita diferentei de salarii.
Valoarea adaugata astfel in exporturile Romaniei este mica , produsele vandute la extern avand un grad de prelucrare redus.
Analistii economici sunt de parere ca apusul industriei lohn-ului era previzibil si este inevitabil. Migratia romanilor la munca in strainatate , somajul foarte scazut din tara si majorarea salariilor fac improprie dezvoltarea in continuare a productiei in lohn , care are ca premisa costul scazut al fortei de munca. 'Aderarea la Uniunea Europeana va stimula mult mai puternic cresterea salariilor decat se crede in prezent , din punctul meu de vedere este de nestopat. Industriile in care este prezent lohn-ul, nu numai cea textila, dar si cea de mobila sau de incaltaminte vor avea de suferit. Era de asteptat scaderea ponderii lohn-ului in total exporturi si este si de preferat sa exportam mult mai degraba produse care sa incorporeze progres tehnic , mai ales in conditiile in care ne confruntam deja cu un deficit de forta de munca. Faptul ca masinile si utilajele au trecut pe primul loc ca valoare a exporturilor poate semnala o tendinta de salutat, de inceput al integrarii economiei romanesti in retelele industriale europene', spune profesorul de economie Daniel Daianu.
Aprecierea monedei nationale , care are ca efect o ieftinire a produselor importate , nu a afectat foarte mult cresterea exporturilor , una dintre explicatii fiind aceea de modificare a structurii marfurilor vandute pe pietele externe in favoarea celor din industriile de medie si inalta tehnologie. Dintre acestea, produsele industriei auto si ale celei de componente pentru aceasta au avut cea mai dinamica crestere.
Potrivit datelor furnizate de INS, evolutia comertului exterior a avut loc in conditiile in care , la sfarsitul lunii noiembrie 2006 , leul se apreciase cu 6,6% fata de cursul inregistrat la sfarsitul anului 2005 , respectiv cu 16,2% in raport cu dolarul SUA.
Ritmul de crestere a deficitului comercial s-a diminuat la 42,2% in primele 11 luni ale anului trecut , de la 45% dupa primele zece luni , dupa ce exporturile au urcat mai rapid decat importurile in luna noiembrie , potrivit datelor publicate , de Institutul National de Statistica (INS). Exporturile FOB s-au majorat in noiembrie cu 9% fata de octombrie 2006, la 2,453 miliarde de euro, cea mai mare valoare lunara inregistrata dupa 1990 , iar importurile au crescut cu 5,2%, la 4,08 miliarde de euro. Analizat , dinamica importurilor se mentine peste cea a exporturilor, dar diferenta este in scadere. Exporturile au avansat cu 20,9% fata de noiembrie 2005 , iar importurile cu 23,1%.
3 . Avantaje si limite pentru partile participante
Afacerile economice prin prelucrarea in lohn pot avea diferite motivatii, care in general sunt avantaje pentru partenerii de afaceri.
Avantajele executantului (exportatorului):
Isi foloseste surplusul capacitatilor de productie pe seama unor piete externe in conditiile specifice acestei operatiuni , adica exportand manopera, utilitati , intr-un fel si amortizarea masinilor , a cladirilor , etc .
Isi mentine productia la un nivel cantitativ acceptabil sau chiar ridicat , chiar daca nu dispune de materiile prime si materialele care sa corespunda din punct de vedere calitativ cerintelor pietei contemporane , procurandu-le de la ordonator.
Are posibilitatea sa-si modernizeze o serie de activitati din domeniul proiectarii de produs si al tehnologiei executarii acestuia , primind odata cu comenzile si o serie de modele , desene , uneori si asistenta tehnica , deci un veritabil "know-how" de fabricatie.
Isi mentine la un nivel relativ ridicat gradul de ocupare a fortei de munca , iar impactul conostintelor dobandite de la partenerul extern se rasfrange favorabil asupra calitatii acesteia.
Executarea unor produse in lohn reprezinta o dovada a competitivitatii intreprinderii sub aspectul productiei , ceea ce pentru managerii competenti poate constitui o premisa de trecere la fabricarea unor produse sub marca proprie (subproductie , coproductie).
Avantajele ordonatorului (importatorului):
Isi mareste volumul afacerilor economice (venituri , profituri) fara investitii in productie , deoarece sunt folosite capacitatile de productie ale partenerului.
Obtine o rata inalta a profiturilor datorita diferentelor mari care exista , de regula , intre nivelul salariilor din tara sa si tara executantului , unde acestea sunt reduse , precum si faptului ca isi valorifica din plin avantajele comercializarii sub marca proprie.
Isi consolideaza pozitia pe piata , dezvoltarea si
mentinerea unei cote ridicate din vanzarile pe piata prezentand efecte
favorabile de durata in lupta de concurenta.
Prelucrarea in lohn prezinta si o serie de limite si riscuri , unele comune
oricarei afaceri economice internationale , altele caracteristice acestei
operatiuni comerciale:
Limite si riscuri pentru executantii in lohn.
Lohn-ul este o productie la comanda , un export de manopera si de utilitati de productie care , asa cum s-a aratat , ii confera executantului avantaje financiare mici , o rata financiara modesta a profitului , "partea dolarului" revenind ordonatorului.
Riscul ca ordonatorul sa renunte la afacerea economica in lohn , in cazul unei conjuncturi nefavorabile ce se poate manifesta pe piata produselor respective , poate avea urmari catastrofale pentru executant , care si-a pregatit forta de munca si intreaga organizare a productiei pentru fabricarea produselor comandate in lohn.
Productia in lohn , deci sub marca straina , amana , pe perioade indelungate actiunile de promovare si comercializare in nume si pe cont propriu , de fapt il mentine pe executant in anonimat , cu consecinte nefavorabile asupra prestigiului firmei sale pe piata internationala . Prelungirea pe termene foarte lungi a lohn-ului condamna intreprinderea executanta la stagnare comerciali si intr-o anumita masura fiind la discretia altor firme , pot ajunge in pragul falimentului.
Riscuri legate de intarzierile ce pot sa apara in transportul si aprovizionarea cu materii prime si materiale , care pot sa influenteze negativ continuitatea si ritmicitatea productiei , cu toate consecintele negative care decurg din aceasta situatie .
Riscul de pret care se manifesta pentru exportator , in sensul ca pretul la produsul finit realizat de acesta poate deveni nerentabil in raport cu pretul factorilor de productie proprii utilizati pentru producerea lui , care dupa semnarea contractului pot creste semnificativ (forta de munca , energia , apa etc).
Lohn-ul asigura exportatorului un venit in devize mai redus decat in cazul in care ar exporta produse finite de provenienta integrala din productie proprie , sub marca proprie , evident cu un management adecvat.
Limite si riscuri pentru ordonatorul in lohn
Este posibil ca executantul produselor in lohn sa nu respecte intocmai prescriptiile privind calitatea produselor , sa inregistreze procente ridicate de rebuturi . Evident ca ordonatorul se asigura prin contract pentru aceste situatii , dar problema devine delicata cand se irosesc materii prime si semifabricate valoroase . Ca urmare a unei eventuale nerespectari a unor cerinte de calitate , cat si a termenelor de livrare , ordonatorul risca sa piarda momente conjuncturale favorabile sau chiar afaceri economice deja contractate.
Ordonatorul "preia" indirect unele riscuri , care apar la executant datorita unui management uneori de calitate redusa , unor dereglari sociale si politice , calamitati naturale , etc.
Privind cu obiectivitate avantajele comparative intre cele doua parti , trebuie sa mentionam ca operatiunile de prelucrare in lohn rezolva sau conciliaza discrepantele ce se manifesta din punct de vedere calitativ si sortimental intre posibilitatile interne ale intreprinderii executante a produsului si cerintele pietei externe , stimuland un anumit spirit de cooperare intre partenerii de afaceri .
Pentru respectarea pe deplin a adevarului trebuie insa subliniat ca ordonatorul obtine avantaje mult mai mari decat executantul , atat pe termen scurt cat , mai ales, pe termen lung . In fond , ordonatorul obtine , analizand efectele economice in cumul , o rata a profitului de zeci de ori mai ridicata decat executantul , isi consolideaza pozitia pe piata mondiala , prospera , in timp ce executantul produselor in lohn supravietuieste . Contractul de prelucrare in lohn se particularizeaza printr-o serie de elemente specifice acestei tehnici de afaceri economice internationale.
Astfel, acest contract
prevede urmatoarele drepturi si obligatii:
Pentru executant :
Obligatii :
sa execute produsul in conditiile de calitate convenite
sa respecte termenele de livrare
sa asigure pregatirea pentru vanzare , stocare , ambalare , etc.
sa asigure conditii pentru receptia cantitativa si calitativa.
Drepturi
sa incaseze pretul convenit
sa beneficieze de avansuri , materii prime , modele , desene.
uneori sa indice denumirea fabricii sub marca ordonatorului
Pentru ordonator:
Obligatii :
sa asigure modele , desene , consultanta tehnica , materii prime si materiale in totalitate sau partial
sa preia produsele finite in conditiile in care acestea corespund standardelor convenite
sa plateasca pretul convent si eventual un avans pentru lansarea produsului in fabricatie.
Drepturi:
sa controleze procesul de fabricatie si sa efectueze receptia produsului direct sau printr-o institutie abilitata in controlul calitatii.
sa valorifice marca proprie si sa comercializeze produsul fara nici o opunere din partea executantului
sa
perceapa penalizari pentru nerespectarea de catre executant a conditiilor de
calitate si termene de livrare.
|
