APLICATIE PRACTICA PRIVIND EXECUTAREA UNEI MISIUNI DE AUDIT PUBLIC INTERN DE SISTEM SI REGULARITATE LA O ENTITATE PUBLICA

APLICATIE PRACTICA PRIVIND EXECUTAREA UNEI MISIUNI DE AUDIT PUBLIC INTERN DE SISTEM SI REGULARITATE LA O ENTITATE PUBLICA

1 Prezentarea actiunii de audit public intern la institutia X

Auditul de sistem reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si eficient pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora. Auditul intern s-a dezvoltat, in evolutia sa fireasca, pe auditul de regularitate (conformitate), in mod traditional auditorul verificand daca regulile si procedurile sunt bine aplicate, daca se respecta organigramele, sistemele de informare etc.

Auditul de regularitate are ca scop compararea realitatii cu sistemul de referinta propus.

Dimensiunea entitatii este deosebit de importanta in alegerea numarului de auditori interni care sa raspunda necesitatilor entitatii. In cazul nostru, vorbim despre o institutie publica de dimensiuni relativ mari, al carei conducator este ordonator secundar de credite, subordonata ierarhic unui minister la nivelul caruia activitatea de audit intern a fost organizata prin constituirea unei structuri centrale specializate unice, Directia Audit Intern, cu sectiile subordonate. Directia Audit Intern se subordoneaza nemijlocit ministrului si isi exercita atributiile in conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, Normelor generale privind exercitarea activitatii de audit public intern, Normelor privind exercitarea activitatii de audit public intern in ministerul respectiv, precum si actelor normative specifice in vigoare.

Unitatea auditata prezinta particularitati ale tipului de finantare si organizare, avand o larga paleta de atributii si responsabilitati, asigurand din punct de vedere material un numar important de structuri centrale ale ministerului si desfasurand activitati cu finantare de la bugetul de stat, finantantare din venituri proprii si subventii, finantare din venituri proprii.

Obiectivele fundamentale ale auditului public intern in ministerul caruia ii apartine institutia auditata sunt:

asigurarea obiectiva si consilierea conducerii ministerului si structurilor auditate pentru imbunatatirea calitatii sistemelor si activitatilor desfasurate;

sprijinirea indeplinirii ob 444e41e iectivului ministerului si structurilor subordonate printr-o abordare sistematica si metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.

2 Studiu de caz privind Raportul de audit public intern de sistem si regularitate

la institutia X

Structura auditata Entitatea publica X

Tipul de audit: audit de sistem si de regularitate

Baza legala a misiunii

Legea 672/2002 privind auditul public intern, cu modificarile si completarile ulterioare

Planul de audit public intern pe anul 2007 si Planificarea misiunilor de audit public intern ale Sectiei Audit Intern in luna iunie 2007;

A.P.I.-1 „Norme privind exercitarea activitatii de audit public intern in ministerul…” aprobate prin Ordinul ministrului … nr. M 87/2003, modificat si completat prin Ordinul ministrului … nr. M 93/2004;

Ordinul de serviciu seria DC nr. 0351101 emis la data de 01.02007 de directorul Directiei Audit Intern   .

Echipa de audit public intern: este constituita din auditori din cadrul Directiei Audit Intern a , astfel:

Perioada auditata

Scopul misiunii de audit: evaluarea si imbunatatirea sistemelor si activitatilor Entitatii Publice X, cresterea eficacitatii si eficientei acestora, precum si a managementului economico-financiar.

2.2. OBIECTIVELE MISIUNII DE AUDIT

2.3. METODOLOGIA UTILIZATA

2. CONSTATARILE SI RECOMANDARILE AUDITULUI

stabilirea incorecta a salariilor de baza pentru functiile indeplinite pana in momentul primei reincadrari , pentru doi functionari publici ;

acordarea eronata a sporului de vechime corespunzator vechimii in munca pentru trei functionari publici;

plata eronata a indemnizatiei de conducere pentru un functionar public care nu este incadrat pe functie de conducere;

b) aplicarea, apreciem eronata, a prevederilor art. 11, 12 si 44 din Legea 251/2001 cu privire la salarizarea si alte drepturi ale personalului din institutiile publice ;

a) dispunerea masurilor legale ce se impun pentru rectificarea prin ordin de zi pe unitate a disfunctiilor constatate, acordarea sumelor cuvenite si neacordate, respectiv pentru recuperarea sumelor acordate necorespunzator personalului mentionat in FIAP nr. A/4, A/5, A/7 si A/9

La nivelul structurii auditate nu este implementata o procedura formalizata de colectare, verificare si centralizare a necesarului de aprovizionat pentru entitatile aflate in asigurare.

Astfel, pentru anul 2007, necesarele de aprovizionat au fost inaintate Biroului Plan, Achizitii si Contracte, fiind preluate, centralizate si inscrise in Programul anual al achizitiilor publice, fara ca datele din aceste cereri sa fie verificate si validate de catre sefii structurilor de specialitate.

De asemenea, situatiile inaintate de structurile aflate in asigurare nu cuprind baze de calcul si nu ofera elemente suficiente sefilor structurilor de specialitate ( drepturi conform normelor, existent) pentru verificarea corectudinii cererilor intocmite.

Pe de alta parte, structura de logistica a Entitatii Publice X nu tine evidenta statistica la principalele grupe de bunuri materiale existente in cele 53 de structuri din asigurare, cu toate ca emite ordine de distributie pentru miscarea unor categorii de bunuri intre unitati, pentru acoperirea unor necesitati stringente, in baza unor informatii obtinute telefonic la momentul respectiv.

Unul din obiectivele importante ale structurii a fost efectuarea inventarierii patrimoniului si stabilirea eventualelor pierderi determinate de perisabilitati. Analizand prin sondaj modalitatea aplicarii scazamintelor procentuale de perisabilitati, la bunurile materiale din sticla si portelan, am constatat ca acestea nu s-au incadrat in pierderile normale prevazute de legislatia in vigoare, fapt ce a obligat structura auditata sa efectueze cercetari administrative. O analiza atenta a proceselor verbale de cercetare administrativa scoate in evidenta superficialitatea de care au dat dovada membrii comisiilor de cercetare administrativa, care nu au consemnat suficiente date si informatii in sprijinul celor relatate.

Biroul Logistic a avut ca obiectiv coordonarea cantinelor. Rapoartele zilnice de gestiune care contin date si informatii referitoare la valoarea produselor alimentare aflate la formatiuni, precum si cele decontate la casieria unitatii, nu au fost verificate si validate prin semnatura de catre seful Biroului Logistic.

Structura auditata asigura lunar distributia de produse alimentare din compunerea Normei 17 N – alimentatie de protectie – pentru un numar de 15 structuri aflate in asigurare. Alimentele se distribuie in natura, o singura data, la inceputul lunii in curs pentru luna expirata, pe baza documentelor justificative care atesta prezenta persoanelor la program. Produsele din compunerea acestei norme de hrana ar fi trebuit asigurate zilnic, la locul de munca, pentru a fi consumate in ziua desfasurarii activitatii, in vederea diminuarii efectelor nocive ale noxelor asupra personalului Mentionam ca Ordinul ministrului entitatii publice 43/2003, art. 90, alin. 2 interzice acordarea retroactiva a Normei 17 N- alimentatie de protectie. Din datele si informatiile colectate si interviurile realizate am constatat ca posibilitatile de asigurare zilnica a produselor alimentare din compunerea Normei 17 N – alimentatie de protectie – sunt limitate din motive obiective (stat de organizare subdimensionat, personal insuficient, etc.).

Utilizarea unor documente justificative de scadere din contabilitate care nu respecta intotdeauna prevederile OMFP 1850/2004 si Ordinului ministrului entitatii publice nr. 8/1999 (detalii in FIAP nr. B/1).

a) Lipsa unui cadru oficial de reglementare a activitatilor de asistenta medicala primara acordate personalului structurilor care nu sunt prevazute cu medic in statul de organizare.

b) Absenta unor comunicari formale intre reprezentantii structurii auditate si reprezentantii SCU, in calitate de reprezentanti legali ai acestora in relatia cu CASAOPSNAJ.

c) Nerespectarea art. 11 din Ordinul ministrului entitatii publice nr. 89 din 17.07.2006 privind organizarea si finantarea asistentei medicale primare in Ministerul Entitatii Publice, care prevede ca medicii sefi de la toate structurile vor inainta, pe cale ierarhica, la Directia Medicala, trimestrial, in prima luna pentru trimestrul anterior, analize, concluzii si propuneri referitoare la asistenta medicala primara.

Consecinte:

a) Alocarea insuficienta a fondurilor necesare desfasurarii in conditii corespunzatoare a activitatilor de medicina primara.

b) Imposibilitatea elaborarii cu deplina acuratete de catre structura de specialitate a sintezelor trimestriale referitoare la analiza, concluziile si propunerilor referitoare la asistenta medicala primara in Ministerul Entitatii Publice.

Recomandari si solutii propuse:

a) Contactarea tuturor structurilor aflate in aceeasi locatie, care nu au asigurate prin statul de organizare functia de medic, in vederea clarificarii modalitatilor de acordare a asistentei medicale primare si adresarea unui raport catre ministrul entitatii publice, prin care sa se solicite arondarea acestor unitati la cabinetul medical al entitatii auditate.

b) Intocmirea si transmiterea trimestriala catre structura de specialitate medicala a unui documentar referitor la modul de acordare a asistentei medicale, care sa cuprinda analize, concluzii si propuneri referitoare la modul in care se acorda asistenta medicala primara, atat in cadrul cabinetului medical de unitate cat si in cadrul structurilor subordonate.

c) Comunicarea, prin Spitalul Clinic de Urgenta , catre CASAOPSNAJ a datelor referitoare la toate activitatile de asistenta medicala primara care se desfasoara in cabinetul medical .

d) Intocmirea si supunerea spre avizare structurii medicale de specialitate a unor nomenclatoare specifice entitatii, in vederea acordarii asistentei medicale primare prin cabinetul medical .

e) Solicitarea, catre Spitalul Clinic de Urgenta , de achizitionare, din fondurile alocate de CASAOPSNAJ, a tuturor medicamentelor si materialelor sanitare care intra in competentele de achizitie ale acestuia, inclusiv a trusei de urgenta necesare functionarii cabinetului medicale de unitate.

Problema 4: Modul de gestionare a carburantilor si lubrifiantilor (FIAP nr. B/5 si B/6)

Constatari:

In urma verificarilor, prin sondaj, a documentelor justificative aferente gestiunii C.L., am constatat urmatoarele:

inregistrarea motorinei nu se face in functie de sortul/tipul acesteia (exemplu motorina -15 sau motorina -25), existand doar un cont comun „motorina”;

nu exista, la depozitul C.L. al entitatii auditate, registrul de masuratori prevazut in Ordinul ministrului entitatii nr. .149/11.10.2004, pentru aprobarea „L-8/4, Instructiuni privind manipularea si depozitarea carburantilor-lubrifiantilor, lichidelor speciale si a tehnicii de resort” (detalii in FIAP B/6);

au fost receptionate de la diverse structuri similare, produse petroliere fara documente care sa ateste calitatea acestora;

a fost calculat eronat consumul de ulei pentru tractoarele rutiere cu numerele de inmatriculare B 07 FGB, B 07 MCV, B 09 PCV, prin folosirea unei formule diferite de cea indicata in normativele in vigoare, rezultand astfel consumuri nejustificate de ulei M20 W40, estimate la aproximativ 94 l.

b) nerespectarea prevederilor art.15 pct. c) din „Normativele privind exploatarea autovehiculelor FG 500” si art. 53, pct. c) din Ordinul ministrului entitatii publice nr. 139/109.2004 pentru aprobarea „L 5/8, Norme de calcul al consumului de carburanti – lubrifianti si lichide speciale pentru functionarea si mentenanta tehnicii militare”.

Consecinte:

a) neconcordante intre stocurile petroliere fizice si cele scriptice din evidenta contabila, din punct de vedere al calitatii produselor;

b) riscul neconcordantei, din punct de vedere al cantitatii, dintre stocurile fizice si cele scriptice;

c) cheltuieli nejustificate cu uleiul de motor.

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1235 din 19 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 201/2003 referitoare la incasarea si depunerea veniturilor bugetare in prima zi lucratoare de la incasare.

In perioada auditata, Entitatea publica X a preluat, inclusiv din punct de vedere al finantarii si patrimoniului, un numar foarte mare de structuri. (detalii in FIAP nr. E/2).

Din datele puse la dispozitie de catre Biroul Contabilitate de Gestiune rezulta ca in perioada auditata au fost preluate in patrimoniul unitatii active in valoare totala de 2.935.871 lei, din care:

Active fixe: 623.610 lei;

Obiecte de inventar: 2.263.332 lei;

Materiale: 48.929 lei.

Pe langa acestea, in perioada auditata au fost preluate si sarcini suplimentare.

Desi au avut loc preluari semnificative de sarcini si patrimoniu, acestea nu au fost insotite intotdeauna si de modificari ale statului de organizare a structurii financiar-contabile, in sensul suplimentarii numarului de posturi pentru personalul institutiei.

Aceasta situatie a avut drept consecinta, in majoritatea cazurilor, o crestere a volumului de informatii ce trebuie procesate in sistemul economico-financiar al unitatii auditate, in conditiile mentinerii unui numar sensibil egal de functii.

a) Incarcarea suplimentara a fluxurilor informationale in cadrul entitatii auditate, precum si cresterea volumului de munca si responsabilitatilor individuale ale persoanelor din cadrul structurii financiar-contabile.

b) Riscul de eroare, frauda, incalcare a legislatiei, precum si riscul de a nu putea detecta aceste probleme

Analizarea gradului de corelare a resurselor umane din cadrul Sectiei Financiar-Contabile cu atributiunile structurii si, in functie de rezultatele acestei analize, adoptarea masurilor ce se impun, inclusiv prin luarea in considerare a suplimentarii numarului de posturi, daca este cazul

contabilitatea de gestiune, in cadrul Biroului Contabilitate de Gestiune.

contabilitatea financiara, in cadrul Biroului Buget, Finantare si Contabilitate Generala.

Ordinul ministrului finantelor publice (OMFP) nr. 1917/12.12.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, modificat cu OMFP 556/07.02006 si art. 16 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata

Entitatea auditata a argumentat folosirea acestor materiale prin faptul ca aceste materiale nu existau pe piata la data intrarii in vigoare a normativului, respectiv anul 1991.

Detalii privind gama produselor consumate si incadrarea acestora in normele de consum se regasesc in balantele de consum materiale pentru mentinerea curateniei si iluminat pe anii 2004 si 2005, anexate la FIAP E/12.

In urma verificarilor efectuate prin sondaj asupra documentelor contabile apartinand gestiunilor depozitelor de materiale de constructii am constatat ca predarea materialelor necesare executarii lucrarilor de reparatii curente si intretinere catre formatiunile de lucru s-a facut pe baza bonurilor de consum, neexistand, in contabilitate, deschise partizi pe devize aprobate. In fapt, bonurile de consum au fost operate in evidenta contabila ca si bonuri de predare transfer restituire.

In opinia auditorilor, operatiunile de transfer a acestor bunuri materiale ar trebui sa se faca folosind bonuri de predare transfer restituire, asa cum este prevazut in Anexa nr. 2 din OMFP 1850 din 112.2004 privind registrele si formularele financiar-contabile

OMFP 1850 din 112.2004 privind registrele si formularele financiar-contabile

c) nerespectarea prevederilor art. 232 din Instructiunea 8/1999, in sensul ca in evidenta contabila se deschid partizi pe devizele aprobate.

Consecinte:

a) Prin folosirea unor produse pentru mentinerea curateniei care nu se regasesc in normele tehnice si a caror justificare se face prin asimilare cantitativa, exista riscul unor consumuri supranormate si, implicit, a unor cheltuieli nejustificate.

b) Avand in vedere faptul ca, in conformitate cu prevederile OMFP 1850 din 112.2004, bonul de consum serveste pentru scaderea bunurilor din evidenta contabila, prin folosirea acestora pentru transferul materialelor de la depozitele de materiale de constructii la formatiunile de lucru, poate exista riscul ca respectivele materiale sa fie scazute din evidenta contabila fara alte documente care sa justifice consumurile, fapt ce poate conduce la crearea unor eventuale prejudicii.

nr. 1850 din 112.2004

In urma verificarilor efectuate prin sondaj, la gestiunile auto si C.L., am constatat urmatoarele:

c) riscul executiei unor lucrari care nu indeplinesc toti parametri de calitate si riscul deschiderii si executarii formale a unor comenzi de reparatii auto.

Recomandari si solutii propuse:

a) intocmirea inventarelor valorice pentru toate activele fixe din administrare;

b) analiza tuturor operatiunilor prevazute in actele de primire emise la gestiunile Auto si C.L., in perioada auditata si, in functie de rezultat, luarea masurilor ce se impun conform prevederilor legale;

c) stabilirea unei comisii pentru a analiza pretul carburantilor achizitionati cu bonurile valorice care nu sunt completate cu pretul produselor, si, in functie de rezultat, luarea masurilor ce se impun;

d) stabilirea unei comisii pentru a analiza corectitudinea datelor inscrise in foile de parcurs in cazul carora carburantii au fost achizitionati cu bonuri valorice, in perioada auditata, confruntarea acestora cu informatiile din tabelele fisa de eliberare si justificare a bonurilor valorice, si, in functie de rezultat, remedierea celor constatate.

e) analizarea de catre o comisie numita in acest sens, pentru perioada supusa auditarii, a tuturor comenzilor efectuate de catre atelierul de Reparatii., pentru a stabili incadrarea lucrarilor in parametrii calitativi corespunzatori, executarea sau neexecutarea comenzilor la autovehiculele care au avut misiuni in perioada de reparatie si, in functie de rezultat, luarea masurilor in consecinta;

f) precizarea reala a starii tehnice a autovehiculelor la inapoierea din cursa, in registrul folosit in acest sens, auditorii recomandand mentionarea la capitolul „Observatii” si a simptomelor identificate de conducatorul auto;

g) urmarirea concordantei intre perioadele de imobilizare in reparatie si cele de iesire in cursa, astfel incat un autovehicul sa nu apara simultan „in reparatie” si „in cursa”;

h) intocmirea unei proceduri scrise, la nivelul entitatii auditate, prin care sa se stabileasca modul de intocmire si executie a comenzilor privind reparatiile de autovehicule.

2.5. SISTEMELE DE CONDUCERE SI CONTROL, PRECUM SI RISCURILE ASOCIATE UNOR ASTFEL DE SISTEME

a) efectuarea unei analize anuale realiste a riscurilor pe care sa se fundamenteze Planul de control al Entitatii Publice X, in scopul orientarii actiunilor de verificare in zonele sensibile, cu riscuri operationale si financiare majore;

creeze conditiile ca nici o persoana sau compartiment sa nu poata controla toate etapele importante ale unei operatiuni sau ale unui eveniment

pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, asa cum au fost modificate cu OMFP 912/15.06.2004, precum si ale art. 1 din Dispozitia sefului Directiei Financiare nr. A4667/29.07.200

3. Acordarea, in unele situatii punctuale, a vizei de control financiar preventiv propriu, desi nu sunt respectate toate conditiile de forma si fond (detalii in FIAP G/1).

a) Complexitatea operatiunilor efectuate de Entitatea Publica X, insuficienta personalului si dispersia teritoriala mare a subunitatilor subordonate;

b) Neaplicarea in totalitate a prevederilor actelor normative detaliate la pct. 2 ,,Constatari”.

Consecinte:

Riscul de eroare, frauda, incalcare a legislatiei, precum si riscul de a nu putea detecta aceste probleme

b) Detalierea obiectivelor verificarii prin liste de verificare (check-list) pentru toate proiectele de operatiuni cuprinse in Cadrul specific al proiectelor de operatiuni supuse controlului financiar preventiv propriu.

2.6. SISTEMELE INFORMATICE

: Nerespectarea in totalitate a criteriilor minimale mentionate in OMFP 1850/2004 in ceea ce priveste sistemele informatice de prelucrare a datelor si programele informatice utilizate in activitatea financiar-contabila (FIAP nr. H/1)

In urma verificarilor efectuate de echipa de audit asupra modului de prelucrare a datelor inregistrate in contabilitate, controlul si pastrarea acestora, am constatat ca entitatea auditata utilizeaza in acest sens sisteme informatice de prelucrare automata a datelor, integrate intr-o retea organizata la nivelul Sectiei financiar-contabile, ca o componenta a retelei entitatii.

Din analiza prin sondaj a modului in care sistemele informatice de prelucrare a datelor si programele informatice utilizate in activitatea financiar-contabila respecta criteriile minimale mentionate in OMFP 1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile, am constatat urmatoarele:

Nu exista, materializata in documente, o procedura de salvare si arhivare a datelor in scopul reprocesarii ulterioare in conditii de exploatare reconstituite si nu este organizata gestiunea versiunilor, modificarilor, corecturilor si schimbarilor de produs informatic.

Din discutiile purtate cu reprezentantii unitatii auditate a rezultat ca se executa lunar, pe suporti externi, salvarea datelor financiar-contabile de catre fiecare utilizator de produs informatic.

Nu exista, materializat in documente, un plan de securitate al sistemului informatic, care sa cuprinda masurile tehnice si organizatorice care sa asigure indeplinirea cerintelor minimale. Astfel, de exemplu, in cazul aparitiei unor evenimente imprevizibile ce ar conduce la deteriorarea partiala sau totala a datelor contabile, structura auditata nu dispune de proceduri scrise care sa precizeze fara echivoc locatia/locatiile, persoanele si modul de restaurare a informatiilor gestionate de sistemul informatic de prelucrare a datelor.

Nu au fost stabilite prin regulamente interne responsabilitatile ce revin personalului institutiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automata a datelor, conform pct. 45.

Din analiza situatiei dotarii cu tehnica de calcul a Sectiei financiar-contabile, rezulta ca in procent de 50 % calculatoarele au durata de viata indeplinita, in unele cazuri folosindu-se pentru procesarea de note contabile, balante analitice si liste de inventariere, sisteme cu procesoare de frecvente reduse care, in general, nu sunt folosite in administrarea bazelor de date.

Nu exista, la nivelul entitatii auditate, o analiza concretizata intr-un document scris, privind repartizarea tehnicii de calcul in concordanta cu resursele cerute de aplicatiile informatice utilizate si documentele intocmite (utilizarea eficienta a tehnicii de calcul).

2.5. CONCLUZII

a) efectuarea unei analize anuale realiste a riscurilor pe care sa se fundamenteze Planul de control al Entitatii Publice X, in scopul orientarii actiunilor de verificare in zonele sensibile, cu riscuri operationale si financiare majore;

creeze conditiile ca nici o persoana sau compartiment sa nu poata controla toate etapele importante ale unei operatiuni sau ale unui eveniment

DIRECTORUL DIRECTIEI   DIRECTORUL ENTITATII PUBLICE X

AUDIT

SEFUL ECHIPEI DE AUDIT CONTABILUL SEF

SEFUL SECTIEI AUDIT INTERN AL ENTITATII PUBLICE X

B I B L I O G R A F I E S E L E C T I V A

Petre Brezeanu si colectiv- Audit financiar. Repere metodologice, etice si istorice. Reglementari internationale (ISA): extrase, Editura Cavallioti, Bucuresti, 2008

Petre Brezeanu, Iulian Brasoveanu- Audit si control financiar, Editura A.S.E., 2003

Ali Eden, Victoria Stanciu- Auditul sistemelor informatice, Editura A.S.E., 2002

Ana Stoian- Audit financiar-contabil, Editura A.S.E., Bucuresti, 2002;

Camera Auditorilor din Romania- Audit financiar, Editura Economica, Bucuresti, 2000

Legea nr. 672/ 2002 privind auditul public intern

HG nr.235/ 2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern

OMFP nr. 38/ 2003 pentru aprobarea normelor generale privind exercitarea activitatii de audit public intern, cu modificarile si completarile ulterioare

OMFP nr. 252/ 2004 pentru aprobarea codului privind conduita etica a auditorului intern

OG nr. 37/ 2004 pentru modificarea si completarea reglementarilor privind auditul public intern

Colectia Tribuna Economica 2007